dreapta|miniatura|250x250px|Banca Națională a Serbiei Economia Serbiei este o economie de piață, bazată în mare parte pe sectorul serviciilor, care reprezintă două treimi din totalul produsului intern brut (PIB) și care se desfășoară bazându-se pe pieței libere. PIB-ul nominal în 2017 era de 39,366 miliarde de dolari, cu 5.599$ de pe cap de locuitor, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor exprimat ca paritate a puterii de cumpărare este de 15.163$.
Cele mai puternice sectoare ale economiei sârbe sunt: sectorul energetic, industria de automobile, de mașinării, minerit și agricultură. Printre principalele exporturi industriale se numără automobilele, fierul și oțel, cauciucul, haine, grâu, fructe și legume, metale neferoase, aparate electrice, produse din metal, arme și muniții. Principalii parteneri comerciali sunt Germania, Italia, Rusia, China și țările balcanice vecine.
Belgrad este capitala și cel mai important centru economic al Serbiei, aici avându-și sediul cele mai importante companii sârbe și internaționale care operează în țară, precum și Banca Națională a Serbiei și Bursa de Valori din Belgrad. Novi Sad este al doilea cel mai mare oraș și cel mai important centru economic, după Belgrad.
Istoric La sfârșitul anilor 1980, Serbia a începutul procesul de tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață. Economia Serbiei a avut o poziție privilegiată în comparație cu cele din țările din blocul de Est, dar a fost grav afectată de Războaiele Iugoslave și de sancțiunile ONU și a embargoului comercial din timpul anilor 1990. În același timp, țara a trecut printr-un episod serios de „exod al intelectualilor”. După înlocuirea de la putere a lui Slobodan Milošević în anul 2000, Serbia s-a bucurat de o creștere economică rapidă. Economia Serbiei a crescut cu 4-5% anual, salariul mediu a crescut de patru ori, iar oportunitățile economice și nivelul de trai s-au îmbunătățit în mod semnificativ. În timpul Marii Recesiuni, economia Serbia a suferit o scădere de 3,1% în 2009, și după ani de stagnare economică valoarea PIB-ului a ajuns la cea din momentul începerii crizei abia în 2016.
Începând cu 2014, țara poartă negocieri în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Tendințele macroeconomice
Creșterea economică Creșterea medie a PIB-ul Serbiei în ultimii cinci ani a fost una modestă, 1,2% pe an. Structura PIB pe sectoare de activitate în 2015 a fost: servicii 67,1%, industrie 25.2%, agricultură 7,7%. Evoluția PIB-ului An 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Rată 7,7% 7,1% 9,0% 4,9% 5,3% -3,1% 0,6% 1,4% -1,0% 2,5% -1,8% 0,8% 2,7% 1,9% Sursa: Banca Mondială
Finanțele publice Datoria publică a Serbiei în raport cu PIB-ul din 2000 până în 2008 a scăzut cu 140,1 %, și apoi a început să crească din nou după ce guvernul a încercat să combată efectele crizei financiare din 2008. În 2017, datoria publică se situa la 61,5% din PIB. Datoria publică An 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Miliarde EUR 14.17 13.43 11.02 9.35 8.78 9.85 12.16 14.78 17.72 20.14 22.76 24.81 24.71 23.21 Pondere din PIB 201.2% 68.3% 52.6% 35.9% 28.3% 32.8% 41.8% 45.4% 56.2% 59.6% 70.4% 74.7% 71.9% 61.5% Sursa: Ministerul Finanțelor din Serbia
Moneda și inflația dreapta|miniatura|250x250px|Bancnota de 1000 de dinari sârbești Moneda națională a Serbiei este dinarul sârbesc, folosit încă din 1214. Serbia s-au luptat cu inflație ridicată, mai ales în timpul anilor 1980 și 1990. În 1992 și 1993 a cunoscut o perioadă de hiperinflație care a durat 25 de luni. În 1993, rata lunară a inflației ajunsese la 313 milioane la sută. De la începutul anilor 2000, rata inflației a fost stabilizată, iar în ultimii ani s-a înregistrat un nivel relativ scăzut al inflației. Inflația și rata de schimb valutar a dinarului sârbesc An 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Rata inflației 19.5% 11.0% 11.7% 12.4% 8.1% 6.1% 11.1% 7.3% 7.7% 2.1% 1.4% 1.1% 3% USD/RSD 58.98 57.94 59.98 62.90 66.73 79.28 80.87 86.18 83.13 99.46 111.25 117.13 99.11 EUR/RSD 61.51 78.89 79.00 88.60 95.89 105.50 104.64 113.72 114.64 120.96 121.63 123.47 118.45 Sursa: Banca Mondială,Banca Națională a Serbiei;
Comerțul exterior miniatura|250x250px|Reprezentare grafică a exporturilor de produse sârbești în 28 de categorii, pe culori miniatura|250x250px|Fiat 500L – autovehiculele reprezintă principalul produs de export din Serbia Serbia are o gamă largă de acorduri de liber schimb cu țările străine și blocuri comerciale.
Serbia a semnat acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană în 2008, acord care prin care se permiteau toate exporturile de produse originare din Serbia fără taxe vamale și alte taxe. Pentru un număr limitat de produse (viței, zahăr, și vin), cotele anuale de import au rămas în vigoare. Începând din 2016, țările UE au fost cele mai mari partenere comerciali ale Serbiei cu 64,4% din totalul comerțului exterior.
Serbia a semnat acordul CEFTA, care permite exporturile de produse originare din Serbia fără taxe vamale și alte taxe în țările vecine: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Moldova, Muntenegru și Kosovo. În 2016, grupul țărilor CEFTA a reprezentat al doilea cel mai mare partener comercial al Serbiei.
Serbia a semnat un acord de liber schimb cu membri AELS (Elveția, Norvegia și Islanda) în 2009.
Acordurile de liber schimb cu Rusia au fost implementate începând cu anul 2000; pentru un număr limitat de produse, cotele anuale de import rămân în vigoare. Acordul de liber schimb cu Turcia a fost pus în aplicare începând cu anul 2010. Comerțul cu Statele Unite este urmărit în cadrul Sistemului Generalizat de Preferințe (SGP), cu o scutire de taxe vamale preferențiale pentru aproximativ 4650 produse. Comerțul exterior An 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Exporturile (mil. $): 1,558 2,074 3,523 6,431 10,974 8,345 9,794 11,780 11,353 14,614 14,843 13,379 14,883 16,992 Importurile (mil. $): 5,614 5,614 10,755 13,174 24,332 15,808 16,471 19,862 19,014 20,543 20,650 18,218 19,247 21,946 Echilibru (milioane $): -1,772 -3,540 -7,232 -6,743 -13,358 -7,463 -6,677 -8,082 -7,661 -5,929 -5,806 -4,839 -4,363 -4,954 Exporturi/Importuri (%): 46.8 36.9 32.8 48.8 45.1 52.8 59.5 59.3 59.7 71.1 71.9 73.4 78.8 77.4 Sursa: Biroul de Statistică din Serbia
Investițiile străine directe Atragerea investițiilor străine directe reprezintă una din prioritățile guvernul Serbiei, care oferă atât stimulente financiare cât și fiscale pentru companiile care doresc să investească în țară. Printre principalele țări care investesc în Serbia se numără Italia, Statele Unite ale Americii, Austria, Norvegia, Grecia și Germania. Majoritatea ISD au intrat în industria de automobile, industria alimentară și a băuturilor, cea a utilajelor, a textelor și îmbrăcăminții.
Printre marile corporații blue chip corporații care fac investiții în sectorul de producție se numără: Fiat Chrysler Automobile, Bosch, Michelin, Siemens, Panasonic, Continental, Schneider Electric, Philip Morris, Lafarge, Pepsico, Coca-Cola, Carrefour și altele. În sectorul energetic, giganții energetici ruși Lukoil și Gazprom au făcut investiții mari. Sectorul financiar a atras investiții din partea unor băncile italiene, precum Intesa Sanpaolo și UniCredit, Crédit Agricole și Société Générale din Franța, Erste Bank și Raiffeisen din Austria, printre altele. Printre dezvoltatorii în tehnologiile informației și comunicațiilor și rețelele de telecomunicații străine se numără Microsoft, Telenor, Telekom Austria, și NCR. În sectorul de retail, cei mai mari investitori străini sunt lanțul olandez Ahold Delhaize, Metro AG și Schwarz Gruppe din Germania, Veropoulos din Grecia și Agrokor din Croația. Investiții străine directe An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total (milioane $) 54 177 546 1,511 1,077 1,579 5,663 4,389 3,407 2,729 1,549 3,018 2,629 1,518 1,550 2,114 2,080 3,200 Pe cap de locuitor ($) 7.2 23.6 72.8 202.0 144.3 212.2 764.0 594.6 461.5 372.8 212.5 415.8 365.2 211.9 216.7 297.7 292.9 Sursa: Agenția de Dezvoltare din Serbia
Sectoare economice
Industrie Industria este sectorul economic care a fost cel mai puternic lovit de sancțiunile ONU și a embargoului comercial și de bombardamentele NATO în timpul anilor 1990, dar și de tranziția de la economia planificată la cea de piață în anii 2000. Producția industrială a cunoscut o reducere dramatică: în 2013 ea scăzuse la jumătate față de anul 1989. Principalele sectoare industriale sunt: auto, minerit, metale neferoase, produse alimentare, electronice, produse farmaceutice, haine.
Industria automobilistică (condusă de Fiat Chrysler Automobiles) este își desfășoară majoritatea activității în Kragujevac și împrejurimile sale, și contribuie la export cu aproximativ 2 miliarde dolari. Industria minieră a Serbiei este relativ puternică: Serbia este al 18-lea cel mai mare producător de cărbune (al 7-lea în Europa) extras din depozite mari aflate în Kolubara și Kostolac; este, de asemenea, al 23-lea cel mai mare producător de cupru din lume (locul 3 în Europa), care este extras de RTB Bor, o mare companie minieră din țară; activitatea de extracție a aurului este mai intensă în zona orașului Maidan. În Serbia Intel produce telefoane inteligente numite Tesla.
Industria alimentară este bine cunoscută atât la nivel regional cât și la nivel internațional și reprezintă unul dintre punctele forte ale economiei. Printre brandurile cunoscute la nivel internațional care își au activitatea de producție stabilită în Serbia se numără PepsiCo și Nestlé în sectorul prelucrării alimentelor; Coca-Cola (Belgrad), Heineken (Novi Sad) și Carlsberg (Bačka Palanka), în industria băuturilor; Nordzucker în industria zahărului. Industria electronică a Serbiei și-a avut apogeul în anii 1980, această industrie cu două treimi până în prezent, însă s-a bucurat de o ușoară revenire în ultimul deceniu, cu investiții din partea unor companii precum Siemens (turbine eoliene) în Subotica, Panasonic (dispozitive de iluminat) în Svilajnac, și Gorenje (electrocasnice) în Valjevo. Industria farmaceutică în Serbia cuprinde o duzină de producători de medicamente generice, printre care se remarcă Hemofarm din Vârșeț și Galenika din Belgrad, cele două companii reprezentând 80% din volumul producției de medicamente. Producția internă îndeplinește peste 60% din cererea locală.
Energie miniatura|200x200px|Porțile de Fier I Sectorul energetic reprezintă unul dintre cele mai mari și cele mai importante sectoare don economia țării. Serbia este un exportator net de energie electrică și importator de combustibili cheie (cum ar fi petrol și gaze).
Serbia are cărbune din abundență, și rezerve semnificative de petrol și gaze. Rezervele de 5,5 miliarde de tone de lignit reprezintă cea de-a cincea cea mai mare rezervă din lume (a doua din Europa, după Germania). Cărbunele se găsește în două mari depozite: Kolubara (rezerve de 4 miliarde de tone) și Kostolac (1,5 miliarde de tone). În ciuda faptului că sunt mici la scară mondială, resursele de petrol și gaze ale Serbiei (77,4 milioane de tone de petrol, echivalentul a 48,1 miliarde de metri cubi) au o anumită importanță regională, deoarece acestea sunt cele mai mari din regiunea fostei Iugoslaviei, precum și din Balcani (cu excepția României).CIA Factbook
Producția de energie electrică în Serbia în 2015 a fost de 36,5 miliarde de kilowați-oră (KWh), în timp ce consumul final de energie electrică s-a ridicat la 35,5 miliarde de kilowați-oră (KWh). Cea mai mare parte din energia electrică produsă provine din termocentrale (72,7% din toată energia electrică) și din hidrocentrale (27.3%). Întreaga producție de energie electrică este concentrată în Elektroprivreda Srbije (EPS), companie energetică de stat.