Soghomon Soghomonian, hirotonit și cunoscut în mod obișnuit ca Komitas, (; 26 septembrie 1869 – 22 octombrie 1935) a fost un preot, muzicolog, compozitor, cântăreț și dirijor de cor armean, care este considerat fondatorul școlii naționale armenești de muzică. Este recunoscut drept unul dintre pionierii .
Orfan de la o vârstă tânăr, Komitas a fost luat la Ecimiadzin, centrul religios al Armeniei, unde a primit educație la . După hirotonirea sa ca vardapet (preot celibatar) în 1895, a studiat muzica la Universitatea Frederick William din Berlin. După, „și-a folosit anternamentul din Occident pentru a construi o tradiție națională”. A colecționat și transcris 3,000 de piese de muzică populară armeană, mai mult de jumătate din care au fost ulterior pierdute și doar în jur de 1,200 s-au păstrat până în prezent. Pe lângă cântecele populare armenești, a arătat de asemenea interes pentru alte culturi și în 1904 a publicat prima colecție apărută vreodată de cântece populare kurde. Corul său a prezentat muzica armenească în multe orașe europene și a fost lăudat de Claude Debussy și de alții. Komitas s-a stabilit la Constantinopol în 1910 peentru a scăpa de modul în care era tratat de clerul ultra-conservator de la Ecimiadzin și pentru a prezenta muzica populară armenească unui public mai larg. A fost admirat pe scară largă de comunitățile armenești, iar l-a numit „salvator al muzicii armenești”.
În timpul Genocidului Armean—asemenea altor sute de intelectuali armeni—Komitas a fost arestat și deportat la un lagăr de prizonieri în aprilie 1915 de guvernul otoman. A fost eliberat în scurt timp în circumstanțe neclare, a suferit o cădere mentală și a dezvoltat un caz sever de sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Mediul ostil larg răspândit la Constantinopol și rapoartele despre uciderile și masacrele făcute armenilor i-au înrăutățit starea mentală fragilă. Inițial, a stat într-un spital militar din Turcia până în 1919, iar apoi a fost transferat la niște spitale de psihiatrie din Paris, unde și-a petrecut ultimii ani de viață în agonie. Komitas este văzut pe scară largă drept martir al genocidului și este prezentat drept unul dintre principalele simboluri ale Genocidului Armean în artă.Soulahian Kuyumjian, Rita. Archeology of Madness: Komitas, Portrait of an Armenian Icon. Edition: 2, Reading, England: Taderon Press; Princeton, NJ: Gomidas Institute, 2001, p. 3.
Referințe Note
Citări
Cărți
Articole academice
Categorie:Nașteri în 1869 Categorie:Decese în 1935 Categorie:Armeni din secolul al XIX-lea Categorie:Armeni din secolul al XX-lea Categorie:Istoria Armeniei