Ceremonia de încoronare a Regelui Carol I a avut loc în data de 10 mai 1881, denumită de atunci Ziua Regelui în România. În ziua de 14 martie 1881, Parlamentul României a proclamat „înălțarea principatelor române la gradul de Regat și a hotărât ziua de 10 mai, care era Ziua Independenței, să fie cea în care să se facă Încoronarea”. În ziua de 10 mai, s-a organizat ceremonialul de încoronare după modelul folosit la încoronarea Regelui Belgiei. Coroana reginei a fost făcută din aur și cea a regelui din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna. Cele două coroane au fost duse de membrii guvernului în ziua de 9 mai 1881 la Catedrala Patriarhală din București pentru binecuvântare.
Desfășurare În ziua de 14 martie 1881, Parlamentul României a proclamat „înălțarea principatelor române la gradul de Regat și a hotărât ziua de 10 mai, care era Ziua Independenței, să fie cea în care să se facă Încoronarea”.Gabriel Badea-Păun... pag. 107www.romaniaregala.ro În ziua de 10 mai s-a organizat ceremonialul de încoronare după modelul folosit la încoronarea regelui Leopold al II-lea al Belgiei. Coroana reginei a fost făcută din aur și cea a regelui din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna. Cele două coroane au fost duse de membrii guvernului în ziua de 9 mai 1881 la Biserica Ortodoxă Română pentru binecuvântare.
În dimineața zilei de 10 mai, regele și regina s-au trezit în cântecele corale intonate de elevele Așezământului Elena Doamna. Cuplul regal a plecat la ora 10:45 la Gara de Nord, plecând cu un tren din gara Palatului Cotroceni. La Gara de Nord s-a format un cortegiu al încoronării în fruntea căruia era un regiment de dorobanți. Acesta era urmat de un detașament de jandarmi, unul de husari, după care veneau toți stegarii ce aparțineau tuturor regimentelor ce formau armata română. Regele Carol I era echipat în uniforma de ceremonie a unui general de infanterie. El se deplasa călare în fața trăsurii de gală a principesei ce era trasă de opt cai. Regina era în trăsură alături de principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și de fii lui, Ferdinand și Karl.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 189 Trupele garnizoanei bucureștene asigurau ordinea publică și orașul era împodobit de sărbătoare. Coloana manifestanților era condusă de patru generali de armată care duceau coroanele, ei fiind însoțiți de doi stegari ai regimentelor de dorobanți și infanterie.
Cortegiul regal s-a deplasat către Mitropolie, în fața căreia era ridicată o tribună frumos decorată. În fața tribunei s-a ținut slujba religioasă. Aici erau prezenți diplomații Corpurilor Legiuitoare, membrii Academiei Române, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, rectorii universităților bucureștene și ieșene, ofițeri superiori și o mulțime de jurnaliști care erau reprezentanții presei românești și străine. Mitropolitul primat Calinic Miclescu și mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu au sfințit coroanele în zgomotul salvelor de tun.
A fost prezentat cuplului regal pentru semnare, Actul încoronării scris în pergament ce conținea principalele date ale domniei și proclamării ca rege a lui Carol I. Actul era subsemnat de către mitropoliți, miniștri și președinții Corpurilor Legiuitoare și de prim președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, adică: Dimitrie Brătianu, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru al afacerilor străine; generalul Gheorghe Slăniceanu, ministru de război; colonelul Nicolae Dabija, ministru al agriculturii, comerțului și lucrărilor publice; Eugeniu Stătescu, ministrul de interne; Mihail Pherekyde, ministru de justiție (semnături din coloana din partea stângă); Iosif Naniescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei; Calinic Miclescu, mitropolitul Ungro–Vlahiei și primat al României; C.A. Rosetti, președintele Adunării Deputaților; Alexandru Cretzulescu, primul președinte al Înaltei Curți de Casațiune și Justiție (coloana din partea dreaptă); Dimitrie Ghica, președintele Senatului; istoricul V.A. Urechia.O litografie document istoric: Actul de încoronare a Regelui Carol I Actul proclamării Regatului României (10/22 mai 1881) - accesat 18 august 2018
La ora 14, cortegiul s-a deplasat la Palatul Regal unde cuplul regal a primit felicitările demnitarilor, miniștrilor și ale reprezentanților corpului diplomatic. Președintele Senatului a ținut o cuvântare după care, împreună cu președintele Camerei Deputaților, a dat coroanele regelui și reginei. Regele a rostit un discurs la finalul căruia și-a pus coroana pe cap. Regina a îngenunchiat în fața lui și regele i-a pus coroana de aur pe cap.
Următoarele două zile, 11 și 12 mai 1881, au fost zile de sărbătoare în care au avut loc serbări de celebrare. Pe 11 mai, cuplul regal a asistat la defilarea unor care alegorice ce înfățișau momente din istoria industriei, comerțului și artei.Gabriel Badea-Păun... pag. 109 După carele alegorice a urmat defilarea reprezentanților diverselor bresle și asociații meșteșugărești, societății studenților și asociațiilor maghiarilor, germanilor și ai evreilor din România. În ziua de 12 mai, Carol I a trecut în revistă trupele garnizoanei București și a asistat la defilarea lor prin fața statuii lui Mihai Viteazul. În 13 mai 1881 a avut loc o manifestație cu torțe a tineretului școlar și a unui mare număr de delegații ale comunelor și județelor din România.Ion Mamina... pag. 123
Ceremonia încoronării oglindită în artele plastice Resuscitarea tematicii istorice Deoarece în artele plastice, tematica istorică era abordată doar sporadic de mai mult timp, unii artiști au înțeles că o dată cu proclamarea Regatului României din data de 14 martie 1881, interesul pentru istorie a crescut mai ales pentru momentul istoric din acel an.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 188 Cu toții știau că perioada de glorie a picturii istorice fusese cea premergătoare și cea ulterioară Unirii Principatelor. În acea perioadă s-a legitimat prin artă actul politic al Unirii prin aducerea în prim-plan a marilor figuri de domnitori ca Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul, cel din urmă fiind și autorul primei uniri a celor trei țări românești. În acest fel s-a dorit a se certifica identitatea de limbă și neam a poporului ce-o înfăptuise. Astfel, artiștii au sesizat că și momentul ridicării României la rangul de Regat, era un eveniment similar. În anul 1881 s-au legitimat prerogativele regale prin raportarea la istoria trecută sau chiar la cea foarte recentă a țării.
Așa cum se știe din analizele pe care istoricii de artă le-au făcut, Sava Henția a evocat în opera sa antichitatea. Elocvent a fost faptul că la Expoziția artiștilor în viață din anul 1881 el a expus Intrarea triumfală a lui Traian la Sarmisegetuza și în anul 1882 tabloul intitulat Triumful lui Cezar. Ambele pânze fac trimiteri fără echivoc la gloria de natură imperială și la o anume tradiție ce și-a făcut deja loc în cultura națională. Tot la Expoziția artiștilor în viață din anul 1882, pictorul Constantin Lecca a prezentat și el o Intrare triumfală a lui Traian la Sermisegetuza.
Subiectele care erau inspirate din Războiul din 1877 erau deja o prezență obișnuită pe simezele evenimentelor expoziționale de artă plastică, fapt pentru care publicul a înțeles că oferirea coroanei regale domnitorului Carol I era o consecință directă a cuceririi independenței României pe câmpul de luptă. Erau astfel, foarte cunoscute Bătălia de la Grivița a lui Johann Nepomuk Schönberg și Atacul de la Grivița a lui Friedrich Kaiser. Pictorul Nicolae Grigorescu era deja în conștiința publică cu scenele sale de război,George Oprescu: N. Grigorescu, Editura Meridiane, București, Vol. II, 1962, pag. 15-93, 96-98 cu Albumul Resboiului Independenței ale cărui planșe au fost fotografiate la Paris și mai apoi, au fost difuzate masiv în toată România.Virgil Cioflec: Grigorescu, Cultura Națională, București, 1925, pag. 29N. Petrașcu: N. Grigorescu, Tipografia "Bucovina", J.E. Torouțiu București, 1930, pag. 19Petre Oprea: Un act patriotic al lui N. Grigorescu. Albumul Războiului Independenței, Revista Muzeelor și Monumentelor - Muzee, nr. 1/1989Adrian-Silvan Ionescu: Penel și sabie, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2002, pag. 188-192
În domeniul sculpturii merită de a fi menționată lucrarea lui Karl Storck din anul 1881, cioplită în marmură și intitulată Pietatea română sau Mama răniților. Este o compoziție plină de duioșie în care a fost reprezentată Principesa Elisabeta îngrijind un infanterist rănit.
Crearea însemnelor regale
Artiștii români, câțiva de primă mărime, și-au adus contribuția la ceremonia încoronării. Unii dintre ei, chiar au executat proiectele pentru crearea însemnelor regale. Theodor Aman a fost solicitat să execute desene pentru sceptrul și coroana regelui, în timp ce Nicolae GrigorescuN.D. Popescu: Proclamarea Regatului României 14 martie 1881 - 10 Maiu 1881, Calendarul României Libere, Bucuresci, 1883, p. 59 a făcut alte schițe pentru coroana reginei Elisabeta care a fost executată în atelierele lui Resch din București."Resboiul" No. 1364/29 aprilie 1881 Sursele de documentare au fost căutate tot în înscrisurile istorice.
Schița lui Theodor Aman a fost realizată în tuș. În lucrare apare coroana și sceptrul. Schița poate fi văzută astăzi printre exponatele Muzeului Theodor Aman. Planșa are dimensiunea de 45 x 27,5 cm și pe ea apare un sceptru în stil gotic ce o străbate în diagonală din dreapta jos spre stânga sus.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 190 Sceptrul are un mâner lung de secțiune hexagonală. Pe o parte a măciuliei apare bourul Moldovei și pe cealaltă acvila Munteniei, surmontați de coroană și în partea de jos apar delfinii Dobrogei, regiune recuperată de România după Războiul de Independență. Stema Moldovei este plasată în dreapta. În partea stânga jos a planșei, apare schițată foarte fin coroana, cu vârful peniței.
În data de 3/15 mai, regele Carol I s-a întors la București după două zile de odihnă petrecute la Sinaia. Pe biroul său de la Palatul Cotroceni, a găsit coroana de oțel. După propriile amintiri „... Ea se compune dintr-un cerc asupra căruia se ridică opt emisfere ce susțin globul regal cu «Crucea [Trecerea] Dunării»; forma ei este aceea a coroanelor regale moderne; înăuntru este îmbrăcată cu catifea roșie de pe care iese foarte bine în relief strălucitorul oțel... Neobositul locotenent-colonel Dimitrie Papazoglu, adept al culturalizării și informării prin imagine ca și al democratizării artei prin litografii ieftine, accesibile oricui, a editat o stampă cu această. coroană.”Memoriile regelui... pag. 392
Medalia de celebrare a încoronării
Theodor Aman a făcut parte și din comisia care a decis dimensiunea, forma și textul ce urma să fie inscripționat pe medalia care s-a emis cu ocazia ceremoniei și a serbărilor încoronării din 10 mai 1881. Dimitrie Brătianu, în calitate de prim ministru al României a emis o adresă de constituire a comisiei din care au făcut parte Constantin I. Stăncescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Grigorescu și Grigore Tocilescu. Președintele comisiei a fost nominalizat în persoana lui V. A. Urechia.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 191 Rezultatul dezbaterii privind modelul ales a fost trimis pentru aprobare primului ministru. Ținând cont de răspunsul lui Dimitrie Brătianu, se pare că s-a optat pentru o deviză în limba latină, deoarece Brătianu a emis o interogație „... N'ar fi ceva mai bine ca exerga care incongiură cifrul regelui să fie în românește?”. Conform gradelor, medalia urma a fi făcută din aur, argint și bronz. Anversul ei avea cifrul regal și reversul purta inscripția „Serbarea Proclamării Regatului, 10 mai 1881; Legea din 14 martie 1881, Ioan Brătianu. Ministru Președinte”."Resboiul" No. 1359/24 aprilie 1881
Tot pictorul Theodor Aman a fost cel care a realizat și proiectul Ordinului „Coroana României”.