thumb|300px|Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Curpenel, comuna Stănești, județul Gorj, foto: august 2015. thumb|250px|Stâlpi ornamentaţi la pridvor
Biserica de lemn din Curpenel, comuna Stănești, județul Gorj, datează din anul 1803Ioana Cristache-Panait, pag.323. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august).
Istoric și trăsături Curpenel este un sat desființat, înglobat în prezent la localitatea CurpenIoana Cristache-Panait, pag.330. Biserica și-a păstrat amplasamentul originar, pe malul stâng al pârâului Șușița VerdeIoana Cristache-Panait, pag.323. Conform catagrafiei de la 1840 biserica ar fi fost edificată în anul 1803, ctitori fiind Eftimie Vlădulescu, popa Alexandru, Lepădat Buligă, Alex.Eftimoiu, Sandu EftimoiuIoana Cristache-Panait, pag.323. Data respectivă este contrazisă de sistemul constructiv, dar și de inscripția săpată la exterior, în lemnul pronaosului: „leat 7330 (1821-1822) să se știe de cându coperită biserica a doileaIoana Cristache-Panait, pag.323”. În acele vremi, răstimpul dintre șindriliri era de minim 50 de ani, astfel încât momentul înălțării poate fi coborât în anii '70 ai secolului al XVIII-leaIoana Cristache-Panait, pag.323. Tot pentru vechime pledează și prestolul din piatră, ce are săpată pe picior crucea Sfântului AndreiIoana Cristache-Panait, pag.330.
Pereții, de mici dimensiuni, înscriu o navă dreptunghiulară, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturiIoana Cristache-Panait, pag.331. Pentru nișa proscomidiei, doar bârnele de mijloc ale peretelui nordic sunt retrase mai puțin decât celelalte, de jos și superioareIoana Cristache-Panait, pag.323. Se remarcă, ca și la biserica de lemn din Curpen, îmbinările iscusite în coadă de rândunică și consolele în trepte.
Elevația interiorului cuprinde o boltă în leagăn peste navă și intersecție de fâșii curbe peste altarIoana Cristache-Panait, pag.323. Clopotnița scundă de peste prispă a fost adăugată mai recentIoana Cristache-Panait, pag.331.
La interior tâmpla este compromisă, icoanele fiind într-o stare jalnică. Se mai păstrează poalele de icoane, căni cu flori, și ușile împărătești, cu Buna Vestire, în decor arhitectural. Pictura tâmplei poate fi atribuită diaconului Zamfir zugravulIoana Cristache-Panait, pag.323.
Din anul 1938 biserica nu mai servește cultului, fiind folosită doar ca și capelă de cimitirIoana Cristache-Panait, pag.322.
Bibliografie Studii regionale
Note
Vezi și Curpen, Gorj
Imagini din exterior
Curpenel Categorie:Biserici din secolul al XIX-lea din România Categorie:Biserici cu hramul Sfânta Maria