Gara Baia Mare

Gara Baia Mare este o gară de cale ferată care deservește Baia Mare, reședința județului Maramureș, România. Situată pe Magistrala CFR 400, este cea mai mare gară din județul Maramureș, de aici plecând trenuri în două direcții.

Istoric

Orașul Baia Mare a fost legat la rețeaua de cale ferată în 1884, odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Satu Mare – Baia Mare. Calea ferată Satu Mare–Baia Mare face parte din Magistrala CFR 400 și are o lungime de 60 km. În 1882, la Cluj (în ) un grup de oameni de afaceri au înființat „Societatea anonimă a căilor ferate locale Satu Mare – Baia Mare” (în ). Societatea, având capital privat multinațional, a obținut concesiunea pentru construirea căii ferate care să conecteze Satu Mare (în ) de Baia Mare (în ). Linia concesionată cu o lungime de 56,3 km pornește din Botiz (în ), ca nod de legătură la linia deja existentă Debrecen – Szatmárnémeti (Satu Mare) – Királyháza (Korolevo) – Máramarossziget (Sighetu Marmației), a fost construită între anii 1882-1884. Porțiunea de linie Satu Mare – Botiz a fost exploatată în comun de către Helyi Érdekű Vasút (Calea Ferată de Interes Local) și Északkeleti Vasúttal (Căile Ferate Nord-Est). În 1904, datorită exploatării greoaie a porțiunii comune de linie, HÉV a construit o porțiune de 3,8 km care lega Botizul de stația Satu Mare a Căilor Ferate Maghiare (Magyar Államvasutak). După inaugurarea liniei, remorcarea trenurilor a fost făcută cu locomotive cu abur, din depoul Satu Mare, din seriile MÁV 50, 149, 150, 220, 230, 320, 324, 325, 342 și 375. Începând cu 1933 au circulat automotoarele BCm-mot-101, BCm-mot-121 și BCm-mot-151. După anul 1955 s-au folosit locomotive cu abur românești din seriile 50.100, 140.200, 150.000 și 230.000, iar după 1969 locomotivele diesel-electrice 060-DA construite la Electroputere Craiova și după 1974 locomotivele diesel-hidraulice 040-DHC construite la Uzinele „23 August” București. Automotoarele Siemens Desiro au început să circule de la 1 octombrie 2003.

alt=O locomotivă cu abur din secolul XIX a Căilor Ferate Maghiare MÁV seria 150|Locomotivă MÁV seria 150|thumb alt=O locomotivă cu abur din secolul XIX a Căilor Ferate Maghiare MÁV seria 220|Locomotivă MÁV seria 220|thumb alt=O locomotivă cu abur din secolul XX a Căilor Ferate Române CFR seria 230.000|Locomotivă CFR seria 230.000|thumb

Cu ocazie conectării la calea ferată a fost construită și prima gară din oraș. La aceea vreme gara Baia Mare dispunea de patru linii care au corespuns cerințelor traficului din acele vremuri, două dintre linii fiind utilizate de către trenurile de călători, iar două de către marfare. În 1899, odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Jibou – Baia Mare, orașul a fost legat de Jibou și Dej. Calea ferată Jibou–Baia Mare face parte din Magistrala CFR 400 și are o lungime de 58 km. A fost construită ca o legătură feroviară între două linii deja existente: linie deschisă în 1884 de la Satu Mare către Baia Mare și linia pusă în funcțiune în 1890 de la Dej (în ) către Zalău (în ). S-a proiectat o legătură feroviară de la Jibou (în ) către Baia Mare, care să lege cele două căi ferate mai vechi. Lucrările de construcție începute în 1897, au fost executate de „Societatea anonimă a căilor ferate Valea Someșului” (în , în ), și s-au finalizat în 1899. În anul 1905, pe timpul primarului Endre Gellért s-a terminat construcția căii ferate între Baia Mare – Baia Sprie (în ), apoi în 1906 a celei între Baia Mare – Ferneziu (în ).

Dezvoltarea socio-economică, în special a industriei miniere din zonă (după 1945 s-au construit Flotația Săsar, Flotația Centrală, IMMUM, UUMR, IMRAUT și secții noi la Phoenix și Romplumb), a impus rapid dezvoltarea infrastructurii feroviare. În anii '60 gara, situată în spatele fostului magazin „Romarta” de pe Bulevardul Regele Mihai I nr.7, avea două săli de așteptare, chioșcuri de dulciuri, case de bilete, bănci și o cantină pentru lucrătorii CFR. Întinderea cuprinsese o suprafață destul de mare, cu depouri în perimetrul actual al magazinului „Maramureșul”, iar placa turnantă în locul în care astăzi este construit Colegiul Tehnic „George Barițiu” (fostul Liceu de Telecomunicații). Linia spre Jibou și Satu Mare mergea de la gară paralel cu actualul Bulevard Regele Mihai I (fostul Bulevard București), trecea prin spatele fostului Centru de Calcul (Centrul Teritorial de Calcul Electronic Baia Mare), pe structura căruia s-a construit ulterior hotelul „Eurohotel”, pe lângă fosta tipografie (Întreprinderea Poligrafică Maramureș), traversa zona unde se intersectează Bulevardul Regele Mihai I cu Bulevardul Decebal și ducea către ieșirea din oraș, unde se ramifica spre vest, către Satu Mare și spre sud către Jibou. Astăzi în spatele blocului de locuințe de pe Bulevardul Regele Mihai I nr.23A, în curtea Templului reformat se găsește o ridicătură de pământ, aceasta făcea parte din terasamentul căii ferate care trecea până în 1968 pe acolo. În 1965 calea ferată tranzita orașul care căpăta proporții. Linia continua către Tăuții de Sus, Baia Sprie și Ferneziu. Linia Baia Mare – Baia Sprie avea 9 km trecea de la gară pe unde astăzi este situat Colegiul Național „Mihai Eminescu”, apoi prin spatele Inspectoratului Județean de Poliție, ajungea în zona Pieței de alimente „Izvoare” unde era stația Baia Mare haltă, continua spre zona „Phoenix” unde era stația Baia Mare Fabrică, de aici mergea spre Tăuții de Sus (în ), ajungând până în Baia Sprie. Până în 1918 stația Baia Mare haltă a purtat denumirea Baia Mare Piața Fânului (în ) după aceea s-a numit Baia Mare Obor, după 1926 a fost redenumită Obor Criș, în 1939 Baia Mare haltă, în 1940 Baia Mare Halta Piața Illona Zrinyi (în ) iar după 1945 s-a revenit la denumirea Baia Mare haltă. Stația Baia Mare Fabrică, punctul de întâlnire cu linia cu ecartament îngust (760 mm) Baia Mare - Răzoare, până în 1918 a purtat denumirea Baia Mare Halta de Încrucișare (în ) după aceea a fost redenumită Băilești, după 1926 a fost redenumită Lucaci, după 1935 Tăuții de Sus (în condițiile în care stația Tăuții de Sus a fost redenumită Tăuții de Sus haltă) iar în 1939 Baia Mare Fabrică (în ). În 1954 trei perechi de trenuri mixte, cu clasele 1, 2 și 3, parcurgeau această distanță în aproximativ 41 de minute. În 1958 trenurile mixte cu două clase parcurgeau traseul în 36 de minute. Un extras al Mersului Trenurilor din 1948 arată că în acel an circulau trei perechi de trenuri de pasageri, în direcția Baia Sprie. Acestea aveau plecările fixate la ore utile în special navetiștilor care lucrau în Baia Mare. Traseul era străbătut de o singură garnitură formată dintr-o locomotivă cu abur și vagoane cu clasele 1, 2 și 3. Primul tren pleca dimineața din gara Baia Mare la ora 4:00, ajungea la Baia Sprie la ora 4:29, unde staționa 10 minute (timp suficient ca locomotiva să rebruseze), prelua muncitorii după care pornea până în stația Baia Mare Fabrică, unde ajungea la ora 4:54. După 39 de minute se forma un nou tren care pornea spre gara Baia Mare, unde ajungea la ora 5:42. Această manevră se repeta de trei ori pe zi.

+ Extras Mersul Trenurilor din 1948BAIA MARE – BAIA SPRIE – BAIA MARE89Orar Km Gări Km Orar ↓ 4:00 14:00 19:00 – – – ↓ Baia Mare 9 ↑ – 5:42 – 15:28 – 20:48 ↑ ↓ 4:05 14:05 19:05 – – – ↓ 1 Baia Mare haltă 8 ↑ – 5:38 – 15:24 – 20:44 ↑ ↓ 4:12 14:10 19:12 – – – ↓ 2 Baia Mare Fabrică 7 ↑ 4:54 5:33 14:47 15:19 19:54 20:39 ↑ ↓ 4:20 14:17 19:20 – – – ↓ 6 Tăuții de Sus 3 ↑ 4:47 – 14:41 – 19:47 – ↑ ↓ 4:29 14:26 19:29 – – – ↓ 9 Baia Sprie ↑ 4:39 – 14:33 – 19:39 – ↑

Linia Baia Mare – Ferneziu avea 7 km se ramifica din linia Baia Mare – Baia Sprie la stația Baia Mare Fabrică pentru a urca spre nord până la stația Ferneziu. În anul 1954 circulau două perechi de trenuri mixte pe zi, cu trei clase, tractate de locomotive cu abur, care parcurgea acest traseu în 37 de minute. În 1958 traficul a fost redus la o singură pereche de trenuri mixte, cu două clase, care străbăteau traseul în 35 de minute. Linia a purtat și denumirea Baia Mare – Firiza deoarece actualul cartier Ferneziu din Baia Mare a fost în diferite perioade un sat separat numit Firiza de Jos ori un sat aparținător de comuna Firiza (în ). Un extras al Mersului Trenurilor din 1948 arată că în acel an circulau trei perechi de trenuri de pasageri, în direcția Ferneziu (Firiza). Acestea aveau plecările fixate la ore utile în special navetiștilor care lucrau în Baia Mare. Transportul călătorilor, era asigurat, în regim de transbordare. Cei care doreau să ajungă în Firiza din Baia Mare luau pentru început trenul de Baia Sprie până în stația Baia Mare Fabrică. Dacă pentru cursa de ora 4:00 și cea de ora 14:00 existau solicitări suficiente, în momentul în care trenul se întorcea din Baia Sprie, atunci se forma, cu aviz special, garnitura care circula până la Firiza. De aici, după 10 minute (timp suficient ca locomotiva să rebruseze), trenul pornea spre Baia Mare. Dacă nu existau solicitări trenul staționa în stația Baia Mare Fabrică și se forma aici noul tren ce ar fi trebuit să vină din Firiza. Singurul tren direct era cel de seară, care circula zilnic. Acesta pornea din gara Baia Mare la ora 19:00 și mergea direct la Baia Sprie, unde ajungea la ora 19:29. La ora 19:39 pornea spre stația Baia Mare Fabrică, unde ajungea la ora 19:54. De aici pleca la ora 20:04 și ajungea în Firiza la ora 20:13. La ora 20:25 pleca din Firiza cu sosire în gara Baia Mare la ora 20:48. O singură garnitură de tren parcurgea traseul Baia Mare – Baia Sprie – Baia Mare Fabrică – Firiza – Baia Mare de trei ori pe zi.

+ Extras Mersul Trenurilor din 1948BAIA MARE – FIRIZA – BAIA MARE88Orar Km Gări Km Orar ↓ 4:00 – 14:00 – 19:00 – ↓ Baia Mare 7 ↑ 5:42 – 15:28 – 20:48 – ↑ ↓ 4:05 – 14:05 – 19:05 – ↓ 1 Baia Mare haltă 6 ↑ 5:38 – 15:24 – 20:44 – ↑ ↓ 4:12 ✳5:04 14:10 ✳14:54 19:12 20:04 ↓ 2 Baia Mare Fabrică 5 ↑ 5:33 – 15:19 – 20:39 – ↑ ↓ – 5:13 – 15:03 – 20:13 ↓ 7 Firiza ↑ ✳✳5:23 – ✳✳15:10 – 20:25 – ↑

<div id="1">✳ Circulau cu aviz special. <div id="2">✳✳ Între Firiza – Baia Mare Fabrică nu circulau.

La începutul anilor '60 stația Baia Mare Fabrică a fost redenumită Baia Mare Est iar stația Ferneziu (Firiza) a devenit Baia Mare Nord.