Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2020.

Evenimente

Ianuarie

1 ianuarie – Cercetătorii demonstrează un sistem de inteligență artificială, bazat pe un algoritm Google DeepMind, care este capabil să depășească experții umani în detectarea cancerului de sân. 3 ianuarie – Astronomii raportează dovezi care sugerează că planeta Venus este în prezent activă din punct de vedere vulcanic, iar reziduurile din această activitate pot fi o sursă potențială de nutrienți pentru posibile microorganisme din atmosfera venusiană. 6 ianuarie Astronomii raportează o repetare a emisiilor radio rapide (FRB) (și anume, FRB 180916), al doilea astfel de eceniment localizat cu exactitate, care provine dintr-o galaxie spirală de dimensiuni medii aflată la 500 de milioane de ani-lumină. NASA raportează descoperirea TOI 700 d, prima exoplanetă de dimensiuni terestre, situată la doar 100 de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, a fost descoperită de satelitul TESS. 7 ianuarie Astronomii de la Harvard descriu „Valul Radcliffe”, o panglică uriașă de gaz care se întinde pe 9.000 de ani-lumină, cea mai mare structură gazoasă văzută vreodată pe discul Căii Lactee și se află la aproximativ 500 de ani-lumină de Soare. Fundația Națională de Știință a SUA redenumește telescopul Large Synoptic Survey (LSST) în Observatorul Vera C. Rubin (VRO) în onoarea astronomului Vera Rubin, care este notabilă pentru munca sa de pionierat în curba de rotație galactică, care a furnizat dovezi despre existența materiei întunecate.

8 ianuarie – Oamenii de știință publică dovezi din peșterile siberiene care sugerează că gheața de vară din Oceanul Arctic joacă un rol esențial în stabilizarea permafrostului și a depozitului său mare de carbon. 10 ianuarie – Oamenii de știință raportează descoperirea celui mai vechi tract digestiv animal, găsit în fosile, descoperite în apropierea de Pahrumo, Nevada. Aparținea unui membru al familiei Cloudinidae, un organism asemănător unui vierme, care a trăit în timpul Ediacaranului târziu, acum aproximativ 550 de milioane de ani. 13 ianuarie – Astronomii raportează că cel mai vechi material solid de pe Pământ este praful de pe meteoritul Murchison, estimat la o vechime de 7 miliarde de ani, cu miliarde de ani mai vechi decât vârsta de 4,54 miliarde de ani a Pământului. 15 ianuarie Cercetătorii raportează pentru prima dată că originea fosforului, un element esențial al vieții, a fost inițial format în regiuni formatoare de stele și transportat de comete sub formă de monoxid de fosfor în întreg spațiul exterior, inclusiv pe Pământul timpuriu. Cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder, SUA, anunță că au dezvoltat ceea ce numesc „beton viu”, alcătuit din nisip, hidrogel și bacterii. Echipa consideră că în viitor, se pot obține structuri de construcții care ar putea „să-și vindece propriile crăpături, să aspire toxine periculoase din aer și chiar să strălucească la comandă”. 16 ianuarie – Conform unui studiu la care au participat cercetători de la mai multe universități, dispariția dinozaurilor în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani a fost în cea mai mare parte rezultatul unui impact cu meteorit și nu un rezultat al vulcanismului. 20 ianuarie – Folosind tehnici de mapare cu raze-X, astronomii anunță calcularea masei și rotației, pentru prima dată, a unei găuri negre supermasive, în special gaura neagră din mijlocul galaxiei IRAS 13224-3809 situată la aproximativ 1 miliard de ani-lumină de Terra.

21 ianuarie Conform unui studiu al Universității Curtin, Australia, cel mai vechi crater terestru format în urma impactului cu un asteroid, este situat în Australia de Vest și are vârsta de 2,2 miliarde de ani. Are un diametru de aproximativ 70 de kilometri și a fost datat cu ajutorul microsondei ionice de înaltă rezoluție sensibilă. Cercetătorii de la Universitatea New South Wales prezintă dovezi că ornitorincul este în pericol de dispariție, din cauza construcției barajelor, despăduririlor masive, schimbări climatice și perioade din ce în ce mai severe de secetă. 22 ianuarie – China lansează o cantitate mare de date și imagini de înaltă rezoluție de la rover-ul misiunii Chang'e 4, care studiază partea nevăzută a Lunii începând cu 3 ianuarie 2019. 23 ianuarie – Cercetătorii de la Universitatea din Londra anunță prima replicare a unui tract vocal și simularea vocală a unei mumii egiptene. 24 ianuarie – Pentru prima dată, oamenii de știință descoperă mitocondrii existente în sângele uman care nu fac parte dintr-o celulă mai mare.Scientists Find Cell-Free Mitochondria in Human Blood. Jan 24, 2020 by Enrico de Lazaro. Mitochondria are considered as the power-generating units of the cell due to their key role in energy metabolism and intercellular communication. However, cell-derived mitochondrial components could be found in the extracellular space, as fragments or encapsulated in vesicles. Now, a team of researchers has demonstrated that human blood contains whole functional mitochondria in normal physiological state. 27 ianuarie Este descoperită o nouă specie de dinozaur, Allosaurus jimmadseni, din genul Allosaurus.New Species of Carnivorous Dinosaur Unveiled: Allosaurus jimmadseni Jan 27, 2020 by Enrico de Lazaro. A new species of carnivorous theropod dinosaur has been identified from the fossilized remains discovered in the 1990s in northeastern Utah and Wyoming, the United States. Oamenii de știință de la Michigan State University și Stanford University arată o nanoparticulă „cal troian” care mănâncă – din interior în exterior – porțiuni de plăci care provoacă atacuri de cord. 31 ianuarie – Oamenii de știință raportează o imagine de ansamblu asupra focarului de coronavirus din China (2019-nCoV), incluzând posibila infectabilitate, rata mortalității, timpul de incubație, capacitatea la nivel mondial de a opri infecția și timpul estimat pentru un vaccin (împreună cu o comparație cu alte focare similare).

Februarie

3 februarie – Astronomii raportează că, pentru prima dată, repetarea impulsurilor dintr-o sursă de emisii radio rapide (fast radio bursts - FRB) s-ar părea că are o periodicitate regulată, în special FRB 180916, situată la aproximativ 500 de milioane de ani-lumină de Pământ, care pulsează la fiecare zile. 9 februarie – O temperatură record de 20,7 °C (69,3 °F) este înregistrată în Antartica, pe Insula Seymour. Recordul anterior fusese de 19,8 °C înregistrat în Insulele Orkney de Sud la 30 ianuarie 1982. 10 februarie A fost lansată sonda Solar Orbiter, rezultatul unei colaborări între Agenția Spațială Europeană (ESA) și NASA cu misiunea de a efectua măsurători detaliate ale heliosferei interioare și a vântului solar și să efectueze observații apropiate ale regiunilor polare ale Soarelui. Solar Orbiter va avea nevoie de aproximativ 2 ani pentru a ajunge pe orbita operațională stabilită din jurul Soarelui. Un studiu publicat în revista Cretaceous Research identifică o nouă specie de tiranozaur, Thanatotheristes degrootorum („Secerător de morte”), descoperită în Canada. 12 februarie – Oameni de știință brazilieni anunță descoperirea unui nou "Yaravirus" amibă în Lacul Pampulha. Tulpina s-a dovedit a fi semnificativ mai mică decât orice virus amoebic cunoscut, iar 90% din genomul său pare a fi alcătuit din gene care nu au mai fost văzute până acum la nici o altă formă de viață. 12 februarie – NASA lansează o imagine mult îmbunătățită a fotografiei iconice Un punct azuriu - planeta Pământ văzută de la 6 miliarde de kilometri distanță - făcută de sonda spațială Voyager 1 la 14 februarie 1990. 13 februarie – NASA publică un studiu detaliat asupra 486958 Arrokoth, obiectul centurii Kuiper vizitat de sonda New Horizons în ianuarie 2019. 14 februarie – Astronomii raportează că luminozitatea stelei gigant Betelgeuse, care este de aproape o mie de ori mai mare ca Soarele, nu numai că a scăzut cu un factor de aproximativ 2,5, de la magnitudinea 0,5 până la 1,5, dar acum steaua nu mai poate fi rotundă. Cu toate acestea, astronomii cred că o explozie în supernovă poate să nu fie iminent.

19 februarie – Cercetătorii raportează dovezi pentru o domesticire timpurie a câinilor cu peste 28.500 de ani în urmă, cel mai cunoscut exemplu de domesticire datând undeva în Paleoliticul mijlociu sau târziu, în ultima perioadă glaciară. 24 februarie – Un studiu al sezonului australian 2019-2020 al focului de tufă, publicat în Nature, constată că 21% din pădurile Australiei (cu excepția Tasmaniei) au ars, o cifră descrisă drept „fără precedent” și care „depășește cu mult incendii anterioare atât în Australia cât și la nivel global". 25 februarie – Oamenii de știință de la Universitatea Tel Aviv raportează descoperirea primului animal care nu respiră oxigen, Henneguya salminicola, un parazit cu 10 celule care trăiește în mușchiul somonului. 26 februarie Astronomii chinezi raportează, pentru prima dată, o imagine de înaltă rezoluție a unei secvențe de ejecție lunară și, de asemenea, o analiză directă a arhitecturii sale interne. Acestea s-au bazat pe observațiile făcute de Lunar Penetrating Radar (LPR) la bordul roverului Yutu-2, parte a misiunii Chang'e 4, în timp ce studiază Fața ascunsă a Lunii. Într-un studiu publicat în revista Science Advances, cercetătorii chinezi au dovedit, în baza analizelor ADN, existența a două specii de panda roșu - panda roșu chinez și panda roșu himalayan. Astronomii de la Catalina Sky Survey din Arizona, Statele Unite, spun că un obiect cunoscut sub numele de 2020 CD3 a fost capturat de câmpul gravitațional al Pământului și a fost pe orbită din 2017, devenind un satelit natural temporar al Pământului. Centrul Planetelor Minore confirmă descoperirile și spune că „nu a fost găsită nici o legătură cu un obiect artificial cunoscut”, ceea ce presupune că obiectul este un asteroid. 27 februarie – Astronomii raportează că o cavitate din super-roiul Ofiucus, provenită dintr-o gaură neagră supermasivă, este rezultatul celei mai mari explozii cunoscute din Univers de la Big Bang.

Martie

3 martie – Cercetătorii raportează că condensatul Bose-Einstein d*(2830) hexaquark s-ar fi putut forma în universul timpuriu, cu o rată de producție suficient de mare pentru a reprezenta 85% din materia considerată a fi materie întunecată și, prin urmare, ar putea fi un posibil nou candidat pentru materia întunecată. Ei au arătat anterior că se comportă ca materia întunecată. 4 martie NASA publică fotografia cu cea mai mare rezoluție (1,8 miliarde de pixeli) obținută vreodată până acum pe Marte, realizată de roverul Curiosity. Fotografia este asamblată din 1.000 de imagini realizate în octombrie 2019 și prezintă „Glen Torridon”, o regiune aflată lângă Muntele Sharp. (vezi imaginea). Oamenii de știință raportează că s-a folosit editarea genelor prin CRISPR-Cas9 în interiorul corpului uman pentru prima dată. Scopul a fost restaurarea vederii unui pacient cu amauroză congenitală Leber moștenită și poate dura până la o lună pentru a vedea dacă procedura a avut succes. Într-un studiu chirurgical de o oră medicii au injectat sub retina pacientului trei picături de fluid care conțin viruși. În testele anterioare pe țesut uman, șoareci și maimuțe oamenii de știință au putut să corecteze jumătate din celule cu mutația cauzatoare de boală, ceea ce a fost mai mult decât ceea ce este necesar pentru a restabili vederea. 10 martie Fizicianul Lucas Lombriser de la Universitatea din Geneva prezintă o modalitate posibilă de reconciliere a celor două determinări semnificativ diferite ale constantei Hubble, propunând noțiunea unei „bule” vaste în apropiere, cu un diametru de 250 de milioane de ani lumină, adică jumătate din densitatea restului Universului. Oamenii de știință publică dovezi potrivit cărora și ecosistemele mari se pot prăbuși pe perioade de timp relativ scurte. Lucrarea lor sugerează că, odată ce este atins un „punct de neîntoarcere”, pădurea tropicală amazoniană ar putea trece la un amestec de arbori și iarbă de tip savană în decurs de 50 de ani.