Discinaceae Erich Heinz Benedix (1962) din încrengătura Ascomycota în subdivizia Pezizomycotina clasa Pezizomycetes și ordinul PezizalesMycobank 1 este o familie de ciuperci saprofite și/sau parazitare destul de mică, dar răspândită în toată lumea. În momentul de față conține 5 genuri cu 58 de specii, cele mai mari între ele fiind Discina și Gyromitra. Tip de gen este Discina.P. M. Kirk, P. F. Cannon, D. W. Minter, J. A. Stalpers: „Dictionary of the Fungi”, editia a 10-ea, Wallingford 2008, p. 214-215, ISBN 0-85199-826-7
Istoric Familia de fungi Discinaceae a fost determinată pentru prima dată de micologul german Erich Heinz Benedix (1914-1983) în articolul său Zur polyphyletischen Herkunft der Helvelaceen ss. lat., publicat în jurnalul micologic Zeitschrift für Pilzkunde din 1962Erich Heinz Benedix: „Zur polyphyletischen Herkunft der Helvelaceen ss. lat.”, în: „Zeitschrift für Pilzkunde”, Editura Einhorn Verlag, vol. 27, Schwäbisch Gmünd 1962, p. 93-102, familia pe pagina 100 și modificată în descriere datorită unui studiu molecular al acidului ribonucleic ribozomal de către micologul Kerry O'Donnell în 1997.Kerry O'Donnell și colaboratori: „Phylogenetic relationships among ascomycetous truffles and the true and false morels inferred from 18S and 28S ribosomal DNA sequence analysis”, în: „Mycologia”, vol. 89, nr. 1, Editura Taylor & Francis, Ltd., Milton Park, Abingdon, 1997, p. 48–65 Taxonul este valabil până în prezent (2019).
Încercări de redenumire nu au fost făcute.
Genurile familiei Acestei familii aparțin în momentul de față (2019) 5 genuri cu 58 de specii care sunt: Discina, (Fr.) Fr. (1849) cu 21 de specii, tip de specie fiind Discina ancilis (Pers.) Sacc. (1889) sin. Discina perlata Fr. (1849); Gymnohydnotrya B.C. Zhang & Minter (1989) cu 3 specii neeuropene, tip de specie fiind Gymnohydnotrya australiana;B.C. Zhang & Minter: „Gymnohydnotrya”, în: „Mycological Research”, vol. 92, nr. 2, p. 192 Gyromitra Fr. 1849 cu 21 (după alții 18) de specii, tip de specie fiind: Gyromitra esculenta (Pers.) Fr. (1849) Hydnotrya Berk. & BroomeMiles Joseph Berkeley & Christopher Edmund Broome: „Notices of British hypogaeous fungi”, în: „Annals and Magazine of Natural History”, vol. 18, 1846, p. 73-82 cu 10 specii, tip de specie fiind Hydnotrya tulasnei Berk. & Broome (1846);Miles Joseph Berkeley & Christopher Edmund Broome: „Hydnotrya tulasnei”, în: „Annals and Magazine of Natural History”, vol. 18, 1846, p. 78B. Stielow sia colaboratori: „The neglected hypogeous fungus Hydnotrya bailii Soehner (1959) is a widespread sister taxon of Hydnotrya tulasnei (Berk.) Berk. & Broome (1846)”, insa: „Mycological Progress”, vol. 9, nr.2, 2010, p. 195-203 Pseudorhizina, Jacz. (1913) cu 3 specii, tip de specie fiind Pseudorhizina korshinskii Jacz. (1913),A. Jaczewski: „Pseudorhizina”, în: „Opredelitel' gribov”, vol. 1, 1913, p. 414 sinonime sunt Gyromitrodes sau Ochromitra.Mycobank 2
Specii din genurile familiei în imagini
Delimitare Următoarele genuri sunt apropiat înrudite, dar nu aparțin familiei Discinaceae: Helvellaceae Fr. (1822),Elias Fries: „Systema mycologicum”, vol. 2, Editura Officina Berlingiana, Lund 1822, p. 1 134 (117) specii în 5 genuri, cu tipul de gen Helvella,P. M. Kirk, P. F. Cannon, D. W. Minter, J. A. Stalpers: „Dictionary of the Fungi”, editia a 10-ea, Wallingford 2008, p. 310, ISBN 0-85199-826-7 Morchellaceae Ludwig Reichenbach (1834),Ludwig Reichenbach: „Das Pflanzenreich in seinen natürlichen Classen und Familien”, Editura Verlag der Expedition des Naturfreundes, Leipzig1834, p. 2 116 specii în 8 genuri, cu tipul de gen Morchella,Encyclopedia of Life Pezizaceae Dumort. (1829),Barthélemy Charles Joseph Dumortier: „Analyse des familles des plantes, avec l'indication des principaux genres qui s'y rattachent”, Editura J. Casterman, Tournnay 1829, p. 72 230 specii în 31 genuri cu tipul de gen Peziza Pers. (1800),C. H. Persoon: „Observationes mycologicae”, vol. 2, Editura Peter Phillipp Wolf, Leipzig 1800, p. 78P. M. Kirk, P. F. Cannon, D. W. Minter, J. A. Stalpers: „Dictionary of the Fungi”, editia a 10-ea, Wallingford 2008, p. 512, ISBN 0-85199-826-7 Pyronemataceae (Pers.) Bonord. (1851)Hermann Friedrich Bonorden: „Handbuch der allgemeinen Mykologie”, Editura Schweizerbart'sche Verlagshandlung, Stuttgart 1851, p. 205 aproximativ 500 de specii în 75 de genuri cu tipul de gen Otidea,Brian A. Perry, Karen Hansen, Donald H. Pfister: „A phylogenetic overview of the family Pyronemataceae (Ascomycota, Pezizales)”, în: „”Mycological Research”, vol. 111, nr. 5, 2007, p. 549-571 Terfeziaceae E.Fisch. (1897),Eduard Fischer: „Natürliche Pflanzenfamilien, Editura Wilhelm Engelmann, Leipzig 1897, p. 312 65 de specii în 6 genuri, cu tipul de gen Terfizia.Terfeziaceae în Mycobank
Note
Bibiliografie Hermann Theodor Jahn „Pilzbriefe”, vol. 6-8, Editura Pilzkundlichen Arbeitsgemeinschaft in Westfalen, 1966 Elke Brechner, Daniel Dreesmann, Barbara Dinkelaker: „Kompaktlexikon der Biologie”, vol. 1: „A până Fotom”, Editura Spektrum Akademischer Verlag GmbH, Tübingen 2012, ISBN 3827430674, 9783827430670 Gustav Lindau: „Kryptogamenflora für Anfänger: Eine Einführung in das Studium der blütenlosen Gewächse für Studierende und Liebhaber”, vol. 2, Editura Julius Springer, Berlin 1922 Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora der Pilze – vol. II a.: „Höhere Phycomyceten und Ascomyceten”, Editura Gustav Fischer, Jena 1963
Legături externe
Categorie:Discinaceae Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:Ciuperci parazite Categorie:1962 în știință