Nijopole ( în macedoneană Нижеполе, Nijepole ; în ; în greacă : Νιζόπολη , Nizopolu, în aromână Nijopolea) este un sat de munte în comuna Bitola din Republica Macedonia. În mod tradițional, satul are o majoritate aromână.
Geografia Acesta este situat în Muntele Baba, în zona Pelagonia, la 12 km vest de Bitola.
Istoria stanga|miniatura|250x250px| Panoramă din Nijopole în 1905 Foto: Frații Manakia dreapta|miniatura|250x250px| Inscripția ctitorească a școlii grecești din Nijopole cu numele Mitropolitului Ambrosios Stavrinos și Konstantinos Bembis miniatura|363x363px| Statutul Societății Naționale Române "Nijopole", 1905 În secolul al XIX-lea, Nisepole este un mare sat mixt bulgaro-aromân în caaza Bitola al Imperiului otoman . Biserica Sf. Parascheva a fost construită în 1835. Din secolul al XIX-lea, există Biserica Sfântul Atanasie . În sat există o biserică " Sf. Parascheva " și o moschee. Locuitorii din Nijopole au legături comerciale cu Tesalia . Elenismul valah din Pelagonia. În 1870 a fost deschisă o școală greacă, care a fost închisă în 1914 de către autoritățile sârbe.
Alexandre Synvet (" Les Grecs de l'Empire Ottoman. Etude Statistique et Ethographique "), pe baza datelor grecești, scria în 1878 că 1000 de greci locuiesc în Nizopolis. Etnografia Adrianopolului, a Monastirului și a Salonicului , publicată în Constantinopol în 1878 și care reflectă statisticile populației 1873 bărbați, Magarovo , Tirnovo și Tchontchopoli (Magarovo, Tirnovo et Tchontchopoli), sunt numite în mod colectiv populația de 3000 de aromâni și 500 de albanezi . În 1881, Gușu Marku a deschis o școală românească în Nijopole. Conform statisticilor Vasil Kanchov ( " Macedonia. Etnografie și statistici ") din 1900 Nizho Polje sau Jinja Polje are 2030 de locuitori, 190 dintre acestea sunt bulgari creștini , 250 arnăuți creștini și 1590 vlahii creștini.
După revolta de Sfântul Ilie (Ilinden), la începutul anului 1904, bulgarii din Nijopole au trecut sub conducerea exarhatului bulgar . Hristo Silyanov. Propaganda română a apărut în Nijopole și unii dintre locuitorii săi au abandonat limba greacă . Potrivit secretarului bulgar Exarhatul Dimitar Mishev ( „ La et sa Populație salată Chrétienne “) , în 1905 , în Nizhopole are 160 de bulgari și 780 vlahi și funcționează școala greacă și românească. DMBrancoff.
La izbucnirea războiului din Balcani în 1912, un bărbat din Nijopole era voluntar în Corpul macedonean-adrianopol."Corpul Voluntarilor Macedonean-Adrianopol 1912 - 1913", Arhiva Șefului Arhivelor, 2006, p. 866.
În 1961, Nijopole avea 577 de locuitori. După aceasta, emigrarea în masă a început în sat, cu cel mai mare număr de emigranți nijopoleni care se mută în Bitola, țările de peste mări și Europa. Conform recensământului din 2002, satul are 186 de locuitori după cum urmează: naționalitate tot macedoneni 47 albanezi 30 turci 4 romi 0 aromâni 105 sârbi 0 bosniaci 0 alte 0 Nijopole se află în raza mănăstirii Stavropol din Arhiepiscopia ortodoxă din Ohrid a Sfântului Ioan Gură de Aur .
Personalități Născute în Nijopole
Vasile Tolev Țanovski (1922 - 1944), un partizan iugoslav, un luptător NOVM și oa treia brigadă de partid grevă macedoneană Vasile Kovata (1879 - 1942), editor și avocat român Vasko Tașkovski (1937), artist din Republica Macedonia de Nord Ghena Nakovska (p.1959), poet aromân Theodoros Adam , căpitan grec al antarților
Bibliografie Angelopoulos, Athanasios A., "Comunitățile ortodoxe grecești din sudul Iugoslaviei, a doua jumătate a secolului al XIX-lea", Simpozionul "Comunismul fără sfârșit al Macedoniei în Macedonia", Salonic 1991.
Note
Categorie:Sate din Macedonia de Nord Categorie:Localități aromâne din Macedonia de Nord