În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918

În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918 cu subtitlul Însemnările unui soldat german în România ocupată reprezintă jurnalul de război a lui Bogislav Tilka, publicat sub pseudonimul Gerhard Velburg pentru prima oară în 1930 la Minden cu titlul în , de către Editura Wilhelm Köhler. Cartea este focalizată pe experiența pe care a avut-o acesta în Regatul României în intervalul 1916-1918, în perioada ocupației acestuia de către trupele germane.

Textul nu se concentrează pe relatarea evenimentelor militare și politice ale războiului, ci descrie ocupația militară din perspectiva deliberat subiectivă a lui Tilka de soldat ocupant, care aparține eșalonului din spatele frontului. Depășind cadrul îngust al unor simple consemnări de jurnal, textul apeleză la diverse modalități epice și la o serie de reflecții personale ale autorului, care țin de analiza sociologică și de prospecțiuni din arealul psihologiei.

Lucrarea lui Tilka reprezintă împreună cu jurnalul episcopului catolic Netzhammer principala sursă care reflectă ocupația germană a teritoriului României, din punctele de vedere ale ocupanților. Pe moment (în anul 2019), deși referitor la nuanțarea întunecatului tablou al ocupației germane reflectat în memorialistica românească această carte aduce o perspectivă nouă pentru istorici români, textul lui Tilka a fost valorificat cu predilecție de către cercetători germani.

Rezumat Cartea reprezintă un jurnal de război, centrându-se pe experiența pe care a avut-o autorul în Regatul României în anii 1916-1918, în perioada ocupării teritoriului acestuia de către armata germană.Gerhard Velburg, În spatele frontului..., Biliuță, 2018, p. 478 Astfel, mobilizat fiind ca rezervist, autorul ajunge în România după un stagiu în administrația militară germană, alături de alți rezerviști, titrați și ei. Această subunitate din care face parte este numită cu umor de către autor, „o căprărie academică”.Ruja, Alexandru; În spatele frontului/ Criticul de atitudine; Orizont, Serie nouă Anul XXXX, Nr. 11 (639), noiembrie 2018; p. 22

Structură Din paginile ediției originale a cărții, numai primele 15 și ultimele 23 de pagini ale jurnalului propriu-zis nu se referă la România.Românii și idealurile lor politice din perspectiva ..., Bârlea, 2018, p. 128

Scriere și publicare Bogislav Tilka, jurist de profesiePătrănoiu, Dana; Jurnalul lui Gerhard Velburg, o istorie în detalii ; Revista Paragraf, 5 decembrie 2018; accesat la 30 martie 2019 și doctor în drept al universității din Jena, a ajuns ca soldat de ocazie în misiune pe frontul de est. Pe baza notițelor sale consemnate într-un jurnal autentic, acesta a scris ulterior cartea, a cărei bogăție în detalii nu putea proveni decât din observația directă, la fața locului.

Mobilizat în administrația de război a Germaniei în calitate de rezervist, autorul și-a consemnat astfel impresiile cu începere din iulie 1914, inițial sporadic. După sosirea în România în luna decembrie 1916, acesta a devenit consecvent în a-și nota aceste impresii. După ce a ajuns însă pe Frontul de Vest, toate jurnalele militarilor au fost trimise acasă ca urmare a unui ordin militar strict, moment în care însemnările lui Tilka se termină. În anul 1930, odată cu apariția volumului, scriitorul se pare că nu a considerat necesar să completeze însemnările sale, întrerupte în 1918.Mischie, Dana; FRAGMENT „În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu. Însemnările unui soldat german în România ocupată”, de Gerhard Velburg; Adevărul, 19 iunie 2018

Ca pseudonim a fost ales numele de Gerhard Velburg. Conform opiniei istoricului Daniel Cain, această alegere a fost poate motivată de faptul că editorul s-a gândit că numele real avea o rezonanță slavă și nu era suficient de germanic. De altfel Tilka era născut în zona Prusiei Orientale, la granița cu Polonia de astăzi. Următoarele sale lucrări, autorul le-a publicat însă sub numele său real.

Cartea a fost publicată în anul 1930 la Minden de către tipografia și editura Wilhelm Köhler, cu tilul în . Născut la 12 august 1887, Boguslav Tilka a absolvit învățământul secundar la Cottbus, după care a studiat la universitățile din Tübingen, München, Berlin și Jena. În perioada anilor 1930 a locuit la Dresda și Leipzig, fiind jurist meditator pentru studenții și doctoranzii la drept.Românii și idealurile lor politice din perspectiva ..., Bârlea, 2018, p. 127

Printre cărțile sale se regăsesc manuale auxiliare pentru studenții și doctoranzii de la drept, precum și studii referitoare la dreptul proprietății. De asemenea, a scris și o monografie care tratează din punct de vedere al dreptului ocupația germană a României din timpul Primului Război Mondial. Aceasta în anul 2018 era nepublicată încă și se afla în manuscris, într-o bibliotecă.

Autorul a supraviețuit celui de-Al Doilea Război Mondial.

Titlul ediței în limba română este dat de editură.

Receptarea operei

Memorialistica germană a luptelor de pe frontul românesc și a ocupației României este destul de săracă, în afara titlurilor care au ca subiect campania militară respectivă, jurnalele despre ocupația propriu-zisă fiind extrem de puține. Doar amintirile lui Raymund Netzhammer (care era în acele vremuri episcopul catolic al Bucureștilor), despre reflectarea perioadei ocupației în cadrul lumii aflate la vârful societății, precum și cele câteva pagini memorialistice ale scriitorului interbelic Kurt Tucholsky (cu puține referiri concrete la război și la ocupație), se adaugă cărții lui Bogislav Tilka.Românii și idealurile lor politice din perspectiva ..., Bârlea, 2018, p. 125 Scrierile lui Tucholsky au totuși meritul de a fi singurele care alături de cele ale lui Tilka, ilustrează perspectiva militarului simplu (Tucholsky, în calitate de subofițer berlinez, la vârsta de de 28 de ani, în aprilie 1918, a fost transferat în România, unde a condus ca și comisar militar de poliție, o secție de poliție din sud-vestul României).Klein, Günter; Ocupația germană în România din 1916-1918 în lumina memorialisticii germane despre Primul Război Mondial; Document, 4 (42)/ 2008 ; p. 3; accesat la 17 decembrie 2020

În ce privește istoriografia recentă a Primului Război Mondial, textul lui Tilka a fost valorificat cu predilecție de către cercetători germani, celor români fiindu-le la nivelul anului 2018, încă cvasinecunoscută. Textul, după opinia din anul 2018 a istoricului român Ionuț Biliuță, „este un document memorialistic util atât istoricilor interesați de istoria socială și cea a mentalităților populației autohtone în perioada Primului Război Mondial, cât și literaților care vor descoperi o voce cu un simț literar aparte, ce conservă secvențe originale și necunoscute despre români și România în timpul conflagrației mondiale.”Gerhard Velburg, În spatele frontului..., Biliuță, 2018, p. 480 Din punctul de vedere al Eugeniei Bârlea, pentru istorici români cartea aduce o perspectivă nouă, în ce privește nuanțarea întunecatului tabloul reflectat în memorialistica românească, al ocupației germane.Românii și idealurile lor politice din perspectiva ..., Bârlea, 2018, p. 140

Analiză literară Opera lui Tilka depășește cadrul îngust al unor simple consemnări de jurnal, apelând la diverse modalități epice și la o serie de reflecții personale, care țin de analiza sociologică și de prospecțiuni din arealul psihologiei. Fiind un foarte bun psiholog, autorul s-a remarcat în text prin ușurința cu care a sesizat micile detalii care fac marile diferențe, iar datorită talentului său de portretist, a descoperit foarte multe nuanțe.

Cartea nu se concentrează pe relatarea evenimentelor militare și politice ale războiului, ci descrie ocupația militară din perspectiva lui Tilka, de soldat ocupant care aparținea eșalonului din spatele frontului. Această ocupație autorul a descris-o dintr-o perspectiva deliberat subiectivă, ceea ce este foarte neobișnuit.Mayerhofer, Lisa; Der Rumänienfeldzug 1916/17 – Erfahrung und Erinnerung; Tagungsbericht: Der Rumänienfeldzug 1916/17 – Erfahrung und Erinnerung, 26.09.2016 – 28.09.2016 Veliko Tarnovo in: H-Soz-Kult, 08.02.2017 În personalitatea autorului se regăsește în același timp un războinic, un intelectual și „un om pur și simplu”. Astfel, rolurile asumate de scriitor sunt multiple, de profesionist al științelor juridice, de funcționar al statului german, de militar rezervist în forța de ocupație germană care este trimis în misiune pentru a păzi un bac și pentru a deservi un birou de evidență a populației, precum și de memorialist de ocazie și de observator atent.

Realitatea descrisă de scriitor este a oamenilor de toate condițiile sociale, durele realități ale războiului fiind împinse într-un plan secundar. Pe acești oameni, Tilka i-a privit cu interes și cu multă înțelegere. Abordând descrierea locurilor și a oamenilor care se află în România ocupată, lucrarea se dovedește a fi o remarcabilă colecția de tipologii umane, în tușe esențializate. Fin psiholog, talentat portretist și curios în ceea ce privește observarea, Tilka a dat naștere astfel unei cărți care se distinge în peisajul literaturii de de acest gen prin bogăția detaliilor și profunzimea observațiilor. Perspectiva prin care scriitorul a abordat textul este pluralistă, Bogislav Tilka vorbind atât în calitate de combatant cât și în calitate de ocupant, prieten sau conviv. Sărbători creștine sau rituri păgâne de ploaie, o înmormântare a unui soldat austriac la care este și preotul ortodox al locului, chemat, sau povești despre relațiile de amor dintre femeile locului, unele deja măritate și militarii germani, sunt descrise atent. Povestirea este de asemenea o altă modalitate folosită de Tilka, pentru a surprinde specificul întretăierii dintre lumi. Un autentic turn Babel, locul de trecere al Dunării cu bacul este un loc unde poveștile nu se opresc, acestea fiind reținute și redate.

Textul relevă un autor atent, care a făcut efortul de a fi obiectiv și uneori chiar generos față populația țării care fusese învinsă, precum și față de contrastele întâlnite la tot pasul. Imaginea imortalizată este aceea a unei lumi rurale, patriarhale și cu accente bucolice de pastel, de către un autor care a manifestat adesea îngăduință față de societatea românească și chiar simpatie și admirație, mai ales față de populația rurală. Această atitudine pare să depindă mai degrabă de spiritul său de dreptate și de înțelegerea plină de simpatie pentru condițiile de viață ale țăranilor, decât de influențele propagandei germane, care făcea în acele vremuri efortul de a-i întoarce pe țărani împotriva proprietarilor de pământ.Românii și idealurile lor politice din perspectiva ..., Bârlea, 2018, p. 136 Lumea Câmpiei Bărăganului este descoperită cu o oarecare uimire, atât din perspectiva unui militar aflat într-o țară „inamică”, precum și din cea a unui intelectual care este capabil de a filtra din punct de vedere cultural ceea ce întâlnește și percepe, cât și din cea a unui locuitor temporar al unui anume loc, obligat fiind să-l împartă cu oamenii acestuia, de ale căror obiceiuri este necesar să se apropie prin înțelegerea acestora.