În prima parte a anului 2014, profitând de pe urmă insurgențelor și războaielor civile, rețeaua teroristă islamică Daesh a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Califatului Islamic sau a Statului Islamic al Irakului și Siriei (ISIS). Guvernele Siriei și Irakului au început să riposteze și să intervină împotriva teroriștilor în Războiul Civil Sirian și în Războiul Civil Irakian. Dar rețeaua teroristă s-a extins prin grupări afiliate în Nigeria și Libia. Pe 10 iunie 2014, trupele ISIL au capturat Mosul. Iran a trimis trupe în Irak împotriva teroriștilor ISIS. Statele Unite ale Americii au început intervenția internațională prin a trimite mici contingente în Irak în ajutorarea trupelor guvernamentale. În august 2014, SUA și Iran au inițiat campanii aeriene separate pentru bombardarea țintelor ISIS în Irak.

La 1 februarie 2015, ministrul de externe al Irakului Ibrahim al-Jaafari a declarat că războiul împotriva ISIL este Al Treilea Război Mondial , datorită proclamării ISIL drept califat mondial, cu scopul să cucerească lumea și să extindă conflictul în mai multe țări din afara regiunii Siriei și Irakului.

În septembrie 2015, forțele Federației Ruse, cu permisiunea guvernului sirian, au debutat campania aeriană de bombardare a țintelor ce aparțineau Statului Islamic, Frontului al-Nusra și al Armatei Siriene Libere, rebeli care lupta împotriva regimului sirian Bashar al-Assad din 2011.

În lunile următore, Statul Islamic și-a pierdut teritoriile în Irak și Siria, rezultând însă multiple victime civile colaterale în urma bombardamentelor aeriene din anii 2015-2016.

Pe 9 decembrie 2017, Irakul și-a proclamat victoria în lupta împotriva Statului Islamic, pretinzând că războiul din Irak s-a încheiat. Pe 23 martie 2019, regimul sirian și forțele armatei ruse au susținut că au învins definitiv Statul Islamic în Bătălia de la Baghuz Fawqani. Iraq declares war with Islamic State is over; BBC News; 9 December 2017; https://www.bbc.com/news/world-middle-east-42291985Iraq declares victory in its war against ISIS; CBS News; 9 December 2017; https://www.cbsnews.com/news/iraq-declares-victory-in-its-war-against-isis/

Statul Islamic continuă să reprezinte o amenințare în Afghanistan, Pakistan, Mali, Iran, Pakistan, Somalia, Bangladesh, Indonezia și Filipine. Rețeaua teroristă este responsabilă pentru uciderea unor jurnaliști, civili și militari de diferite naționalități, de crime împotriva umanității , distrugerea patrimoniului cultural local și pentru multiplele atentate teroriste comise în state ale Uniunii Europene, precum Franța, Regatul Unit, Germania, Olanda,Belgia și Spania, precum și în Turcia, Australia, Canada, Rusia și Statele Unite, având în continuare adepți și susținători în toată lumea.

Apariția Statului Islamic

Statul Islamic este o mișcare jihadista teocratică ce se proclamă drept un proto-stat și un grup salafist/wahhabi. Ideologia Statului Islamic este reprezentată de Salafismul radical islamist, o formă puritană a islamului sunnit. Ca și rețeaua al-Qaida, Statul Islamic promovează violență religioasă și persecută nu doar non-musulmanii, ci și musulmanii care nu sunt de acord cu interpretările sale, fiind catalogați drept "infideli" sau "apostați". Simbolul mișcării este steagul negru al lui Mahomed, cu sigiliul profetului într-un cerc alb, cu fraza scrisă "Nu este niciun alt zeu în afară de Allah". Singurul lucru ce-i diferențiază de al-Qaeda și alte mișcări jihadiste, este empatia membrilor acestui grup pentru eschatologie și apocaliptică. Adepții cred că Ziua Judecății lui Allah și venirea lui Imam Mahdi se apropie și că armata islamică jihadista trebuie să cucerească Roma pentru a îndeplini profeția, iar după al-Baghdadi, autoproclamat drept calif, vor mai veni încă patru califi legitimi până la îndeplinirea profeției conform interpretariilor asupra Hadithului celor 12 succesori.

Din 2004, membrii grupării au avut drept obiectiv principal fondarea Califatului, un stat islamic care să fie condus de un grup de autorități religioase sub comanda liderului suprem, califul, care se declara drept succesorul profetului Mahomed. Al doilea obiectiv reprezintă cucerirea lumii și uciderea tuturor oamenilor considerați "infideli".

Fiind o mișcare salafista, aceștia militează pentru revitalizarea sunnismului islamist, un concept creat în Egiptul secolului al XIX-lea că răspuns la imperialismul european, iar azi împotriva globalizării. Adepții salafisti susțîn întoarcerea la tradițiile salafului, la primele trei generații musulmane, care includ generațiile profetului Mahomed și al companionilor săi "sahabah", al succesorilor lor "tabi'un" și al succesorilor succesorilor "taba tabi'în". Doctrina salafista respinge inovația și susține implementarea legii islamice "sharia".

Grupul Daesh sau Statul Islamic a fost fondat în 1999 de către salafitul iordanian jihadist Abu Musab al-Zarqawi, fiind numit atunci Organizația Monoteismului și Jihadului. După intervenția militară americană în Irak, Zarqawi, că lider al sectei războinice, a condus o serie de atacuri împotriva musulmanilor șiiți din bridada Badr și mișcarea Ba'ath . Acesta a condus atacuri sinucigașe în moscheele siitie, precum și atentate cu bombă împotriva civililor, instituțiilor guvernamentale irakiene și armatei americane.

În 2004, Zarqawi a jurat loialiate lui Osama bin Laden și al-Qaeda, redenumind grupul în "Baza Organizației Jihadului din Mesopotamia", cunoscută ca "al-Qaeda în Irak" sau Statul Islamic din Irak (ISI). A coordonat atacuri împotriva civililor, forțelor guvernamentale irakiene, diplomaților străini, convoaielor militare americane și soldaților. Acesta plănuia alungarea forțelor americane din Irak și instaurarea califatului. Dar în 2006, Zarqawi a fost ucis într-un bombardament american și a fost succedat de militantul egiptean Abu Ayyub al-Masri care a unit trei grupuri și șase triburi sunnite pentru a formă coaliția Mutayibeen pentru a oprimă musulmanii șiiți și "ocupanții cruciați" amplasați în Irak. În 2007, gruparea a plănuit preluarea puterii în vestul și centrul Irakului și formarea califatului, cu capitală la Baqubah. Insurgență împotriva trupelor americane s-a intensificat, soldându-se cu capturari și ucideri. Pe 16 mai 2010,Abu Bakr al-Bagdadi a fost numit drept lider al mișcării teroriste, care a servit regimului Saddam Hussein. Acesta a recapturat fortărețele pierdute în 2007-2008 și a declarat o nouă ofensivă numită "Distrugerea Zidurilor", prin care își ajuta membrii să fie eliberați din penitenciarele irakiene. Violențele în Irak au escaladat în 2012, cu atentate ce includeau mașini-capcană, rezultând peste 1000 de victime în 2013. Din 2011, pe fondul războiului civil din Siria dus de rebeli împotriva regimului Bashar al-Assad, al-Baghdadi a trimis membri ISI în operațiuni de gherilă în Siria pentru a crea Frontul al-Nusra în Raqqa,Idlib, Deir ez-Zor și Aleppo, condusă de Abu Muhammad al-Julani. Al-Nusra a crescut și a câștigat popularitate printre sirieni. Pe 8 aprilie 2013, al-Baghdadi a anunțat că al-Nusra are sprijinul deplin al organizației ISI și că cele două grupuri s-au combinat în ISIL/ISIS - Statul Islamic al Irakului și Levantului/Siriei. Liderul frontului al-Nusra și al-Qaeda, Abu Mohammad al-Julani si Ayman al-Zawahiri, s-a opus unificării celor două grupări, la fel și Al-Juliani. Baghdadi a transmis că respinge conducerea lui Zawahiri și că combinarea celor două grupuri va continuă. În 2014, al-Qaeda a transmis public că a încheiat relațiile cu ISIS. Baghdadi a condus atacuri pentru a eliberra 500 de prizonieri, mulți veterani din insurgență irakiană. Rebelii afiliați frontului Islamic și ai Armatei Siriene Libere au lansat ofensive împotriva militanților ISIL din Aleppo, însă au fost învinși. Cei care s-au predat au fost executați cu cruzime prin decapitări filmate. Pe parcursul aniilor 2014-2015, jurnaliști și militari americani au fost prinși și executați prin decapitare sau incinerare, acte ce au fost filmate și transmise autorităților guvernamentale, șocând opinia publică.

Între timp, teroriștii ISIL au ocupat și întărit fortărețele din Raqqa și Aleppo și în același timp au lansat operațiuni de ofensivă în provincia Deir ez-Zor, la granița cu Irakul. În ianuarie 2014, ISIL a capturat Fallujah, iar în iunie 2014 a capturat Moșul. După lupte ce au durat sase zile, trupele irakiene guvernamentale in numar de 60 000 s-au retras de spaima de la granița irakiană-saudită la comandă prim-ministrului irakian Nouri al-Maliki pentru a presa Arabia Saudită . 4000 de prizonieri irakieni capturati de ISIL au fost executati, iar alti 2500 au fost ucisi in lupta. Trupele ISIL, in numar de numai 1500, au pierdut doar 105 de luptatori si propriul comandant Abu Abdulrahman al-Bilawi . ISIL a continuat seria de masacre la Sinjar, rezultând 2000-4000 de morți. Aceștia au continuat să captureze orașele precum Tikrit, Baiji, Ramadi, Fallujah și Palmyra.

Pe 29 iunie 2014, liderul grupării ISIL, Abu Bakr al-Baghdadi, îmbrăcat în straie tradiționale de culoare neagră , a ținut un discurs printr-o transmisiune televizată în care s-a proclamt calif al Statului Islamic și instaurarea Califatului, cu autoritate asupra lumii musulmane. Conceptul califatului și al statului islamic a fost respins de guvernele și liderii musulmani din toată lumea.

Baghdadi, ca lider suprem, dispunea de doi lideri deputați, Abu Muslim al-Turkmani în Irak și Abu Ali al-Anbari în Siria, amândoi de etnie turcmena, precum și de un cabinet de lideri seniori. Posesiunile teritoriale din Irak și Siria erau controlate de "emiri" locali. Aceștia au creat un serviciu secret cunoscut ca "Emni", care a devenit o combinație dintre poliția internă și directoratul operațiunilor externe cu bransele regionale, condus de operativul sirian și șeful propagandei Abu Mohammad al-Adnani. Peste 8 milioane de oameni trăiau sub controlul Statului Islamic în 2014, ai cărui brigăzi, curți judiciare, forțe polițienești și miliții le domina fiecare aspect al vieții precum educația și stilul de viață prin teroare, îndoctrinare și supunere către liderii religioși, încălcând drepturile omului. ONU, dar si un lider kurd au specificat ca ISIS avea deja 200 000 de recruti in toata lumea.

Aceștia foloseau arme convenționale capturate din depozitele regimului irakian Saddam Hussein, precum și cele capturate de la luptătorii din opoziția siriană. Au capturat mitraliere și puști (majoritatea de proveniență rusească), rachete sol-aer, aeronave, vehicule blindate, rachete anti-tanc și drone de la forțele saudite și americane, precum explozibili și echipamente militare. Aceștia au folosit și arme non-convenționale precum camioane , mașini-capcană și prizonieri sau voluntar echipați cu bombe și dinamită în atentate sinucigașe.

Cele mai periculoase arme folosite au fost cele chimice. În iulie 2014, aceștia au capturat materiale nucleare de la universitatea din Moșul, însă n-au putut să prepare armament nuclear. Dar au putut fabrica gazul mustard.

Aceștia au folosit și apă drept armă de război, prin a închide porțile barajului Nuaimiyah în Fallujah în aprilie 2014, ducând la inundarea regiunilor înconjurătoare și tăind aprovizionarea cu apă către regiunea sudică dominată de șiiți. Peste 12 000 de familii și-au pierdut locuințele și o suprafață de 200 km pătrați ce includea sate și câmpii au fost inundate, afectând economia regiunii, distrugând recoltele și provocând pene de curent.

S-au folosit și de civili în toate părțile globului pentru a duce războiul sfânt, recrutandu-i și instruindu-i că "mujhaheedini, majoritatea s-au retras însă dezamăgiți că trebuiau să curețe toaletele sau să aibă interdicția de a folosi telefoane mobile pe durata antrenamentelor.