Disputele cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului reprezintă o serie de dispute privitoare atât la situația amplasamentelor mormintelor militarilor de diverse naționalități din Cimitirul Eroilor din Valea Uzului, cât și la statutul administrativ al acestuia. Respectivelor probleme li s-au adăugat probleme suplimentare de nerespectare a legislației române în domeniu de către instituțiile sau organizațiile care au realizat proiectele de reabilitare a cimitirului până în anul 2019.Dinu, Clarice; Cozmei, Victor; VIDEO Dosarul complet al conflictului româno-maghiar de la Valea Uzului. Câți români sunt îngropați în cimitirul eroilor, disputa teritorială și problemele de legalitate. Date și documente oficiale; hotnews.ro, 13 iunie 2019 accesat la 13 iunie 2019
Toate acestea au condus la izbucnirea publică a unui scandal în anul 2019, scandal ce a culminat cu incidente între membri ai comunităților română și maghiară, de Ziua Eroilor din 6 iunie 2019.
Fond Primăria Sânmartin Începând cu anii 1990, de îngrijirea Cimitirului Eroilor din Valea Uzului s-a ocupat primăria comunei Sânmartin din județul Harghita, pe al cărui teritoriu se află din punct de vedere legal. După înființarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) în anul 2004, pentru orice lucrare în cimitirul militar era nevoie de avizul instituției, document ce nu a fost obținut de primăria Sânmartin și nici de primăria Dărmănești din județul Bacău, care a efectuat lucrări ilegal în cimitir în anul 2019. Astfel, potrivit ONCE, primăria Sânmartin a realizat lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor inițiale ale necropolei din 1927 realizate de Societatea „Cultul Eroilor”, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative și aproximativ 600 de cruci cu însemne naționale ungare și pe suprafețele de teren în care figurează, potrivit planurilor, morți de război și de alte naționalități, ale căror elemente de identificare nu se mai regăsesc în prezent. Cu toate acestea, la renovările din perioada 2011, 2012–2015 când au fost amplasate cele 600 de cruci, acestea nu conțineau simboluri referitoare la Ungaria sau soldați maghiari, iar potrivit colonelului istoric Vilmos Kovács, comandant al , pe cruci fiind pus doar un simbol universal ce reprezintă o sabie și o cască, indiferent de naționalitatea soldaților. De asemenea, mormintele nu sunt clar definite, astfel unele cruci nu respectă poziția reală a acestora.
Lucrările au fost finanțate din resurse proprii ale primăriei Sânmartin, contribuții ale unor persoane fizice, dar și din donații ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înștiințarea și consultarea părții române, necesară conform reglementărilor dreptului internațional umanitar, precum și prevederilor acordului româno-ungar din 6 martie 2008.
Primăria Dărmănești Pe 6 iulie 2018, Ministerul Culturii a aprobat, în cadrul programului Centenarul Marii Uniri, două proiecte propuse de primăria Dărmănești, unul dintre ele fiind cel privind „Reabilitarea Cimitirului Internațional al Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu județul Harghita”, și a alocat pentru acesta suma 65 000 de lei, deși terenul se află într-o dispută iar din punct de vedere legal aparține de comuna Sânmartin din județul Harghita.
În data de 16 noiembrie 2018, primăria s-a adresat Ministerului Apărării Naționale (M.Ap.N.) pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru proiectul „Lucrări de construire monument Cimitir internațional și 50 de cruci pentru eroii români”, întrucât proiectul depășea posibilitățile financiare ale autorității locale, potrivit primarului din Dărmănești. Într-un comunicat pentru ziarul Hotnews, Ministerul Apărării Naționale a dat un răspuns contradictoriu, din care a reieșit că structurile de specialitate din cadrul M.Ap.N. nu pot presta servicii pentru entități din afara instituției militare, iar M.Ap.N. nu a putut da curs favorabil solicitării primite din partea primăriei Dărmănești.
Autorizația de construire a fost aprobată pe 17 decembrie 2018 de primăria Dărmănești, însă aceasta fără a respecta prevederile legale în domeniu. În urma unui control al Inspectoratului Regional în Construcții Nord-Est, emiterea autorizației nu avea arhivată dovada dreptului real asupra terenului, extrasul de carte funciară de informare actualizat, nu a fost solicitat avizul privind concepția artistică a monumentului de for public de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, iar documentația tehnică nu a avut anexat planul de situație vizat de oficiul de cadastru. De asemenea, nu a existat nici avizul ONCE, solicitat abia în aprilie 2019, care era obligatoriu și care nu a fost obținut nici până în prezent. Ministerul Culturii și Identității Naționale a considerat, de asemenea, ilegală autorizația de construcție.
Pe 19 decembrie 2018, primăria Dărmănești a lansat procedura de cumpărare directă pentru lucrări, iar pe 21 decembrie acestea au fost încredințate firmei Somalis Prest S.R.L. pentru suma de 199 757 de lei, de trei ori mai mult decât obținuse primăria Dărmănești de la Ministerul Culturii. Tot în 21 decembrie, printr-o hotărâre de Consiliu Local, s-a suplimentat cu 110 000 de lei bugetul local, la capitolul Cultură, pentru obiectivul „Cimitirul Internațional al eroilor Valea Uzului”, valoarea proiectului ajungând la 235 000 de lei: 60 000 de lei prevăzuți inițial în buget, 65 000 de lei de la Ministerul Culturii și alți 110 000 de lei de la ultima rectificare.
Cu toate acestea și chiar dacă potrivit legii cimitirul din Valea Uzului aparține de comuna Sânmartin, Harghita, folosindu-se de o adresă a oficiului de cadastru, Consiliul Local Dărmănești a adoptat pe 29 martie 2019 o hotărâre prin care a introdus cimitirul din domeniul privat în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al orașului Dărmănești.
Primăria Dărmănești a efectuat construcția parcelei de cruci românești pe un teren încă în dispută, totodată nerespectând cadrul legal în vigoare prin lipsa unor avize, singurul document disponibil fiind autorizația de construire eliberată chiar de primărie. De asemenea, autoritățile ungare, germane și austriece nu au fost contactate oficial înainte de începerea lucrărilor.
În 6 mai 2019, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, a discutat la Bratislava cu omologul său român, Teodor Meleșcanu, cu privire la lucrările de construcție de la cimitir. Oficialul ungar a cerut intervenția omologului la primăria Dărmănești pentru a opri lucrările, pentru că există posibilitatea ca sub acestea să existe morminte ale unor soldați maghiari, lucru considerat de Szijjártó un „sacrilegiu și contrar acordurilor bilaterale”. Tot acesta a mai cerut începerea cât mai curând a negocierilor între experți ai ministerelor apărării din cele două țări pentru a soluționa problema.
În 2 mai 2019 reprezentanți ai Uniunii Democrate Maghiare din România, Hunor Kelemen, Attila Korodi și Barna Tánczos împreună cu Csaba Borboly, președinte al Consiliului Județean Harghita, au adresat mai multe scrisori către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Culturii, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Inspectoratul de Stat în Construcții, prefecții de Harghita și Bacău, în care s-a cerut oprirea construcției și amânarea inaugurării până la clarificarea situației juridice, pentru prevenirea unor tensiuni interetnice.
Ulterior, pe 4 iunie 2019, după izbucnirea scandalului, Prefectura Bacău a cerut revocarea actului de construcție, menționând că, dincolo de aspectele de tehnică legislativă, prin Hotărârea de Guvern 299 din martie 2010 Cimitirul Eroilor din Valea Uzului figurează în inventarul domeniului public al comunei Sânmartin, existând posibilitatea unei suprapuneri de terenuri.
Conflictul
În Raportul privind libertatea religioasă în România pe anul 2019, publicat în mai 2020 de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, s-a menționat faptul că primăria Dărmănești a construit un monument și mai multe cruci în stil ortodox, în cinstea soldaților români din timpul Primului Război Mondial, crezând că au fost înmormântați acolo. Comunitatea etnică maghiară și oficialii din Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) din Sânmartin, Harghita au declarat că primarul Dărmăneștiului și-a însușit cimitirul, care potrivit UDMR, se află în comuna Sânmartin. Tot aceștia au menționat faptul că monumentele recent construite în stil ortodox care onorează soldații români au fost amplasate deasupra mormintelor unor soldați maghiari predominant catolici.International Religious Freedom Report for 2019, United States Department of State, Office of International Religious Freedom, Washington, USA, pp. 9-10
În 16 mai 2019, în mass-media s-a publicat o filmare unde a apărut un grup de persoane de limbă maghiară care au acoperit crucile și monumentul soldaților români în pungi negre de plastic. Astfel a început un scandal public, unde gestul a fost considerat drept profanare. În aceeași zi, liderul Mișcării Unioniste și candidat independent la Parlamentul European, George Simion, împreună cu doi colegi de campanie, au ajuns la cimitir în scopul declarat de a se documenta și filma ce se întâmplă. În Valea Uzului, aceștia au fost acuzați că vor să provoace și li s-a explicat că ar exista, la o distanță de 10 km în direcția spre Dărmănești, un alt cimitir dedicat exclusiv eroilor români. Ulterior, conform celor trei, au fost agresați prin furarea telefoanelor cu care filmau și au fost urmăriți cu mașinile de către un grup de maghiari. UDMR a luat poziție împotriva gestului anterior de la cimitir și l-a considerat drept provocare menită să discrediteze comunitatea maghiară din România. În 23 mai, UDMR a rupt protocolul de colaborare cu Partidul Social Democrat (PSD) din cauza caracterului ilegal al construcțiilor noi și complicității guvernului.Conflictul ..., Lupu, 2019, p. 102
Pe 29 mai 2019, primarul comunei Sânmartin a închis cimitirul militar Valea Uzului timp de 30 de zile. Prefectul a atacat decizia consiliului local Sânmartin iar în 3 iunie, Consiliul Județean Harghita a decis că cimitirul va putea fi vizitat doar o oră pe săptămână, în ziua de duminică. În 5 iunie a avut loc vizita în cimitir a vicepremierului Ungariei, , care a afirmat că „Fiecare mort are dreptul de a se odihni sub un simbol al identității etnice și religioase!”. Potrivit jurnalistului Dan Tăpălagă, gestul a fost interpretat de populația românească drept o nouă provocare.
Considerând gestul acoperirii drept un atac la adresa eroilor români,Gordan Akrap, „Disinformation, Propaganda and Fake News in Croatia”, în Christopher Nehring, Hendrik Sittig, Blurring the Truth - Disinformation in Southeast Europe, Konrad-Adenauer-Stiftung Media Programme Southeast Europe, Sophia, Berlin, 2023. 95–113 în 6 iunie mai multe asociații românești au anunțat intenția de a veni la cimitir, venirea fiind asociată și cu o incitare a unor oameni politici locali. După acest anunț, senatorul Barna Tánczos a anunțat în aceeași zi, că membrii comunității maghiare din Harghita și Covasna vor organiza un protest pașnic la cimitir, întrucât chestiunea trebuie soluționată înainte de orice sfințire sau inaugurare.