În lingvistică, asibilația este o schimbare sonoră care are ca rezultat o consoană sibilantă. Este o formă de spirantizare și este de obicei faza finală a palatalizării.

Araba O caracteristică a varietăților mashreqi ale arabei (în special levantina și egipteana ) este aceea de a asibila consoanele interdentale ale arabei moderne standard (AMS) în anumite contexte (definite mai mult cultural decât fonotactic). Astfel, , pronunțat [ θ ] în AMS, devine [ s ] (ca AMS → levantinul „cultură”); , pronunțat [ ð ] în AMS, devine [ z ] (ca AMS → levantinul „vinovăție”); și , pronunțat [ ðˤ ] în AMS, devine [ zˤ ] (ca AMS → levantinul „norocos”).

Pe axa diacronică, fonemul reprezentat de litera a suferit, în unele dialecte, asibilarea. Pronunția în araba clasică este reconstruită ca fiind sau [ ɟ ] (sau poate ambele în dialecte); este înrudit cu [ ɡ ] în majoritatea celorlalte limbi semitice și se înțelege că este derivat din acel sunet în proto-semitică. De-a lungul secolelor a suferit o schimbare extinsă a pronunției și este pronunțat în cel puțin șase moduri diferite în diferitele variante ale arabei. Una comună este [ ʒ ] ca rezultat final al unui proces de palatalizare începând cu Proto-Vest Semiticul [ ɡ ] apoi sau [ ɟ ] apoi [ d͡ʒ ] (o pronunțare încă curentă) și în final [ ʒ ] (în levantin și în dialectele magrebine non-algeriene). Ultima pronunție este considerată acceptabilă pentru utilizare în MSA, împreună cu [ ɡ ] și [ d͡ʒ ] .

Limbile bantu În istoria mai multor grupuri bantu, inclusiv limbile bantu sudice, consoana Proto-bantu * k a fost palatalizată înainte de o vocală sau una în apropiere. Astfel, prefixul de clasă 7 substantiv * kɪ̀- apare de exemplu în Zulu as i s i-, Sotho as se-, Venda as tshi- și Shona ca chi- .

Limbi finice Limbile finlandeze ( finlandeză, estonă și rudele lor apropiate) s-au schimbat în . Alternanța poate fi văzută cuvinte în forme dialectale și flexionare. Finlandezul finlandeză „a nega” → ~ „s / el a negat”; „apă” vs. „ca apa”.

O etapă intermediară este păstrată în sudul Estoniei în anumite cazuri: tsiga „porc”, vs. finlandeză , standard (nord) estonianul estoniană.

Limbi germanice În schimbarea consonantică din germana de sus, stopurile surde s-au spirantizate la la sfârșitul unei silabe. Trecerea de la (ca în englezul water, germanulă ) este o asibilație.

Asibilația se produce fără palatalizare pentru unii vorbitori de limba engleză vernaculară afro-americană în care este alveolarizat la când apare la sfârșitul unei silabe și în interiorul unui cuvânt înainte de o altă consoană, ceea ce duce la astfel de pronunții ca următoarelePhonological Features of African American Vernacular English. bathroom - birthday -

Greacă În proto-greacă, combinațiile anterioare * ty, * t h y și * dy s-au abilitat să devină africate alveolare, * ts și * dz, în ceea ce este cunoscut sub numele de prima palatalizare. Mai târziu, a avut loc oa doua rundă de palatalizare, producând inițial gemat palatal * ťť și * ďď din diverse consoane urmate de * y . Primul a fost depalatalizat în simplă geminată tt în unele dialecte și asibilat la ss în altele. Acesta din urmă a evoluat într-un dz africat în toate dialectele grecești. Câteva exemple:

-> PG > Homeric > Attic "atât de mult" (latină ) > PG > Homeric > Attic "middle" (latină )

Unele dialecte grecești au suferit ulterior încă o rundă de asibilare. s-a mutat în în cele din urmă în atică și ionică Smyth. par. 115: -ti > -si., ar nu în dorică Smyth. note 115: Doric -ti..

Doricul - Atic-Ionic „el / ea plasează”

Limbi romanice Chiar cuvântul asibilație conține în el un exemplu al fenomenului, așa cum este pronunțat în engleză .Latinaclasică a fost pronunțat (de exemplu, a fost pronunțat și ). Cu toate acestea, în limba latină vulgară, s-a asimilat la , ceea ce poate fi încă văzut în italiană: .

În franceză, lénition a dat apoi (ca ), care a fost palatalizat în cuvintele derivate din engleză to (ca atenție ).

Majoritatea dialectelor franceze din Québec aplică o asibilare mai recentă tuturor consoanelor plozive dentare imediat înainte de vocalele frontale acute și semivocalele asociate, astfel încât secvențele devin pronunțate . Asibilația apare în unele varietăți ale spaniolei, cum ar fi în Ecuador și în Mexic. Este strâns legată de termenul fonetic sibilare .

Limbi slave Efectele palatalizării au fost răspândite în istoria proto-slavei. În prima palatalizare, diverse consoane au fost transformate în fricative și africate postalveolare, în timp ce, după a doua și a treia palatalizare, au rezultat consoane alveolare.

Unele limbi slave au suferit încă o etapă de palatalizare. În poloneză, în special, consoanele dentale au devenit fricative și africate alveolo-palatale atunci când sunt urmate de o vocală frontală.

Vezi și

Asimilare (lingvistică)

Referințe

Categorie:Fonetică Categorie:Fonologie