a fost un cineast japonez cunoscut mai ales pentru filmul Samurai I: Musashi Miyamoto (1954), care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin.
Carieră Născut la Tokyo ca fiu al unui actor de teatru shinpa, Inagaki a apărut pe scenă încă din copilărie, iar în 1922 a fost angajat ca actor la studioul Nikkatsu. A lucrat până în 1927 ca actor în filme mute. Dorind să devină regizor, s-a alăturat companiei Chiezō Productions a lui Chiezō Kataoka și a avut debutul regizoral cu filmul Tenka taiheiki (1928). S-a întors apoi la studioul Nikkatsu și a continuat să facă filme istorice (jidaigeki), printre care Daibosatsu tōge (1935), iar în acest timp a fost membru al Grupului Naritaki, din care făceau parte tineri cineaști precum Sadao Yamanaka și Fuji Yahiro, care au scris împreună scenarii sub numele de „Kinpachi Kajiwara”. La fel ca și ceilalți membri ai grupului, Inagaki era cunoscut pentru filmele cu samurai inteligente și amuzante.
La mijlocul anilor 1930, când a fost fondată compania de producție Photo Chemical Laboratories (PCL) - care va fi încorporată ulterior în cadrul companiei Toho Studios -, mulți actori, regizori și operatori de film ai companiei Nikkatsu au plecat la noua companie, ce dispunea de facilități moderne, dar Inagaki a rămas la Nikkatsu. Cineastul a continuat să realizeze filme istorice jidaigeki, iar la sfârșitul anilor 1940 s-a transferat la compania Shintoho și mai târziu la compania Toho, unde a realizat filme color cu buget mare, precum și filme delicate cu copii. A refăcut color trilogia Samurai, primind sprijin financiar consistent din partea companiei Toho. Cunoscutul cineast japonez Akira Kurosawa l-a respectat pe Inagaki ca regizor, chiar dacă cei doi cineaști nu au fost prieteni.
La sfârșitul anilor 1960 industria cinematografică japoneză a intrat însă într-o perioadă de declin: tânăra generație de spectatori prefera filmele americane, în timp ce spectatorii mai în vârstă nu mai mergeau la cinematograf și vizionau filmele prezentate la televizor. În aceste condiții, pe măsură televiziunile acaparau o tot mai mare influență, companiile de producție japoneze începeau să-și restrângă activitatea: Daiei (compania care a produs Rashomon) a intrat în faliment și și-a închis studioul, Nikkatsu a renunțat la filmele chambara și cu gangsteri și s-a orientat către filmele porno, Shochiku a efectuat restructurări masive și a rezistat ca urmare a succeselor înregistrate de seria de filme Tora-san a regizorului Yōji Yamada, în timp ce Toho a rezistat doar datorită filmelor cu buget redus care au acoperit pierderile produse de filmele scumpe ale companiei și s-a asociat cu Nikkatsu în producerea filmelor porno. Din această cauză, carierele unor regizori ca Hiroshi Inagaki, Senkichi Taniguchi, Shirō Toyoda și Ishirō Honda s-au încheiat. Filmele jidaigeki în care se specializase Inagaki erau foarte costisitoare, iar studiourile nu și-au mai putut permite să le producă.
Forțat să se retragă din activitate, Inagaki a fost solicitat de Toshiro Mifune să apară în diferite programe de televiziune, actorul dorind astfel să-l răsplătească pe fostul său regizor, cu care colaborase începând din 1951.
Hiroshi Inagaki a apărut ca actor în 15 filme între 1923 și 1927, apoi a regizat aproape 110 filme și a scris aproape 70 de scenarii între 1928 și 1970.
Stil regizoral Spre deosebire de filmele lui Kurosawa care aveau la bază scenarii solide, afirma „Robe”, criticul revistei Daily Variety în articolul „Daredevil in the Castle” (5 martie 1969), filmele lui Inagaki erau concentrate pe un singur aspect: acțiunea și conțineau numeroase efecte speciale. Acțiunea este complexă și alertă, cu multe intrigi de palat, iar firul ei se pierde adesea. Cu toate acestea, potrivit criticului Kevin Thomas de la Los Angeles Times, publicul spectator este captivat de ceea ce vede pe ecran deoarece Inagaki este, la fel ca Cecil DeMille, un mare povestitor.
Istoricul de film Stuart Galbraith IV l-a descris pe Inagaki drept „un cineast zilier, mai degrabă meseriaș decât autor” („a journeyman filmmaker, more artisan than auteur”), considerându-l totuși un regizor competent comparabil cu Michael Curtiz și Victor Fleming, care știa cum să folosească o cameră de filmat și să monteze filme și era ocazional capabil să depășească barierele genului cinematografic abordat. Având experiență de actor cunoștea cum trebuia interpretată o scenă și sugera adesea actorilor efectuarea unor schimbări.
În ciuda acestor calități, criticii de film Joseph L. Anderson și Donald Richie au susținut în cartea The Japanese Film - Art and Industry (ediție adăugită, Princeton University Press, 1982, p. 91) că Inagaki este mai important în industria cinematografică japoneză prin stimularea unor regizori talentați precum Mansaku Itami și Sadao Yamanaka decât prin impunerea unui stil personal de realizare a filmelor.
Recunoaștere Filmul său Muhōmatsu no isshō („Omul cu ricșa”, 1943) a fost selectat ca fiind al 8-lea cel mai bun film japonez din toate timpurile, într-un sondaj al celor mai bune 150 de filme japoneze, organizat în 1989 în rândul criticilor japonezi. Remake-ul color, Omul cu ricșa (1958), a câștigat trofeul Leul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Veneția din acel an. Filmul Samurai I: Musashi Miyamoto (1954) a câștigat Premiul Oscar onorific pentru cel mai bun film străin.
Trilogia Samurai (realizată în perioada 1954-1956, cu Toshirō Mifune în rolul principal) a avut un mare succes în Statele Unite ale Americii și a contribuit la consolidarea reputației lui Inagaki.
Filmografie selectivă thumb|Le Joueur errant (1928). thumb|Chiezō Kataoka în L'Enfant gâté de l'époque (1932). thumb|Denjirō Ōkōchi în Mille ryos de cailloux (1935). thumb|Chiezō Kataoka în Masamune Dokuganryū (1942). thumb|Chikako Miyagi și Chiezō Kataoka în Miyamoto Musashi : Duel à Ichijō-ji (1942). thumb|Tsumasaburō Bandō în Omul cu ricșa (1943). thumb|Haruko Sugimura în Main dans la main, les enfants (1948). thumb|Afiș japonez al filmului Les Vauriens de l'époque Sengoku (1952). thumb|Afiș japonez al filmului Duel à Ichijoji (1955). În afara unei indicații contrare, filmografia lui Hiroshi Inagaki este stabilită potrivit bazei de date JMDb.
Actor 1923: , regizat de Kensaku Suzuki 1923: , regizat de Minoru Murata 1923: , regizat de Kiyomatsu HosoyamaFișa filmului Koi o kakuru otoko (1923) - Nikkatsu 1923: , regizat de Kenji Mizoguchi - Sankichi 1923: , regizat de Kiyomatsu Hosoyama 1924: , regizat de Minoru MurataFiche du film Moken no himitsu (1924) - Nikkatsu 1924: , regizat de Kensaku Suzuki 1924: , regizat de Minoru Murata 1924: , regizat de Kenji Mizoguchi 1924: , regizat de Kenji Mizoguchi 1924: , regizat de Genjirō Saegusa 1924: , regizat de Iyokichi Kondō 1926: , regizat de Hisashi Fukagawa 1927: , regizat de Tokuji Ozawa 1952: , regizat de Yasuki Chiba
Regizor În afara unei indicații contrare, titlurile în limba franceză provin din filmografia lui Hiroshi Inagaki publicată în cartea Le Cinéma japonais a lui Tadao Satō, iar titlurile în rōmaji provin din filmografia lui Hiroshi Inagaki publicată în cartea A Critical Handbook of Japanese Film Directors a lui Alexander Jacoby. Mențiunea +scenarist indică faptul că Hiroshi Inagaki este și autorul scenariului. Anii 1920 1928: 1928: Le Joueur-vagabond: titlu francez al filmului în cursul retrospectivei « Le Cinéma japonais » din 19 martie până în 29 septembrie 1997 de la Centrul George-Pompidou 1928: 1928: 1929: +scenarist 1929: Notă : prima parte a fost regizată de Mansaku Itami în 1928 1929: , coregizat împreună cu Masashi Soga +scenarist 1929: 1929: +scenarist 1929: 1929: 1929:
Anii 1930 1930: Fișa filmului Uzushio (1930) - Nikkatsu 1930: +scenarist 1930: +scenarist 1931: +scenarist 1931: Ma Mère dans les paupières (1931): titlu francez al filmului în cursul retrospectivei « 100 ans de cinéma japonais (1ère partie) » din 26 septembrie până în 22 octombrie 2018 de la Cinémathèque française +scenarist 1931: 1931: +scenarist 1931: +scenarist 1932: Fișa filmului Yatarōgasa : Kyorai no maki (1932) - Nikkatsu +scenarist 1932: +scenarist 1932: Fișa filmului Tabi wa aozora (1932) - Nikkatsu +scenarist 1932: Fișa filmului Jidai no kyōji (1932) - Nikkatsu 1933: +scenarist 1933: +scenarist 1933: 1933: Fișa filmului Sasano Gonzaburō : Mikatsuki sasahokiri (1933) - Nikkatsu +scenarist 1933: +scenarist 1934: Fișa filmului Fūun : Kōhen (1933) - Nikkatsu +scenarist 1934: Fișa filmului Naohachi kodomo tabi (1934) - Nikkatsu +scenarist 1934: +scenarist 1934: +scenarist 1935: +scenarist 1935: 1935: , coregizat împreună cu Sadao Yamanaka 1935: Fișa filmului Senryō tsubute (1935) - Nikkatsu 1935: Le Col du grand Bouddha (1935): titlu francez al filmului în cursul retrospectivei « 100 ans de cinéma japonais (1ère partie) » de la 26 septembrie până în 22 octombrie 2018 de la Cinémathèque française. Versiuni ale acestei povești au fost ecranizate, printre alții, de Kenji Misumi, Tomu Uchida și Kihachi Okamoto.Fișa filmului Le Col du grand Bouddha (1935) - Nikkatsu +scenarist 1936: Fișa filmului Le Col du grand Bouddha II (1936) - Nikkatsu +scenarist 1936: +scenarist 1936: Fișa filmului Matatabi sen'ichiya (1936) - Nikkatsu 1937: Fișa filmului Koichi Tanbei : Oitsu owaretsu no maki (1937) - Nikkatsu +scenarist 1937: +scenarist 1937: 1937: Duel à Takada-no-baba: titlu francez al filmului în cursul retrospectivei « La Nikkatsu où la modernité toujours recommencée » din 2 octombrie până în 27 octombrie 2007 de la MCJP, coregizat împreună cu Masahiro Makino 1938: 1938: Fișa filmului Shusse taikōki (1938) - Nikkatsu 1938: Fișa filmului Yami no kagebōshi (1938) - Nikkatsu 1938: +scenarist 1938: Fișa filmului Mazō (1938) - Nikkatsu 1939: 1939: , coregizat împreună cu Masahiro Makino 1939:
Anii 1940 1940: Fișa filmului Miyamoto Musashi I&II (1940) - Nikkatsu +scenarist 1940: +scenarist 1940: +scenarist 1941: Fișa filmului Umi wo wataru sairei (1941) - Nikkatsu 1941: Fișa filmului Edo saigo no hi (1941) - Nikkatsu +scenarist 1942: Fișa filmului Miyamoto Musashi: Ichijō-ji kettō (1942) - Nikkatsu +scenarist 1942: +scenarist 1943: 1944: 1945: , coregizat împreună cu Daisuke Itō 1945: 1946: 1947: 1947: 1948: 1948: 1949: 1949: +scenarist
Anii 1950 1950: 1950: 1950: +scenarist 1951: +scenarist 1951: 1951: +scenarist 1951: +scenarist 1952: +scenarist 1952: +scenarist 1952: +scenarist 1953: +scenarist 1953: 1954: +scenarist 1955: +scenarist 1955: +scenarist 1956: +scenarist 1956: +scenarist 1956: 1957: +scenarist 1957: 1958: +scenarist 1958: +scenarist 1958: +scenarist 1959: +scenarist 1959:
Anii 1960 1960: 1961: +scenarist 1961: 1961: +scenarist 1962: 1962: 1963: +scenarist 1964: +scenarist 1964: +scenarist 1966: +scenarist 1967: +scenarist 1969:
Anii 1970 1970:
Scenarist 1933: , regizat de Eiichi Koishi 1936: , regizat de Seiichi Ishibashi 1937: , regizat de Seiichi Ishibashi 1937: , regizat de Seiichi Ishibashi 1933: , regizat de Jun'ichi Fujita 1939: , regizat de Ryōhei Arai 1939: , regizat de Ryōhei Arai 1944: , regizat de Kimiyoshi Yasuda 1952: , regizat de Kōji Shima 1979: , regizat de Tatsuo Yamada
Producător 1969:
Distincții Premii 1950: Premiul Mainichi pentru Hiroshi Inagaki și echipa sa pentru Les Enfants oubliés 1956: Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin pentru La Légende de Musashi} 1958: Leul de Aur al Festivalului Internațional de Film de la Veneția pentru Omul cu ricșa19. Mostra Internazionale d'Arte Cinematografica
Selecții 1957: La Tempête a fost selectat în competiția Festivalului Internațional de Film de la Berlin (Berlinala 1957)
Note
Bibliografie
Legături externe
Mormântul lui Hiroshi Inagaki
Categorie:Nașteri în 1905 Categorie:Decese în 1980 Categorie:Scenariști japonezi Categorie:Regizori de film japonezi