Coronavirusurile sau coronavirinele (Coronavirinae, numite și Orthocoronavirinae), abreviat CoV, sunt o subfamilie de virusuri din familia coronaviridelor care include 4 genuri: Alphacoronavirus, Betacoronavirus, Gammacoronavirus și Deltacoronavirus. Coronavirusurile au o formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice, numite spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect de coroană solară (de unde și denumirea de coronavirusuri). Spiculele au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile.Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie medicală. Editura Medicală Națională. 2003Costin Cernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011Radu Moga Mânzat. Boli virotice și prionice ale animalelor. Timișoara: Brumar, 2005
Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină E de înveliș, proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Spiculele coronavirusurilor se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile. Receptorul celular pentru coronavirusul uman 229E este aminopeptidaza N, în timp ce receptor pentru SARS-CoV și SARS-CoV-2 este enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2). Receptorul pentru MERS-CoV este dipeptil peptidaza 4, cunoscută și sub numele de CD26.
Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsidă helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral. Transcrierea genomului este un proces complex și implică sinteza a opt catene de ARN de sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci proteine structurale sunt traduse de la ARN subgenomic.
Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări, porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV (SARS-CoV-2) în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă. Bolile oamenilor și animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.
Descoperire Coronavirusurile au fost descoperite la începutul anilor 1930, când a fost dovedit că bronșita infecțioasă aviară a puilor de găină a fost cauzată de un virus cunoscut acum sub numele de virusul bronșitei infecțioase aviare. Primele coronavirusuri umane au fost descoperite în anii 1960 de cercetătorii de la Common Cold Unit din Salisbury, Marea Britanie, care au arătat că răcelile comune pot fi provocate nu numai de rinovirusuri, dar și de un coronavirus.
Etimologie Denumirea „coronavirus” este derivată din cuvântul latin „corona” pentru coroană sau halo. Aceasta se referă la aspectul caracteristic al virusului, care amintește de o coroană regală sau de corona soarelui. Această morfologie este generată de tipurile de spire virală (S), care sunt peplomeri care colonizează suprafața virusului și determină tropismul gazdă. Această morfologie este generată de peplomeri, o proteină care populează suprafața virusului.
Proliferare După ce virusul intră într-o celulă, genomul ARN celular este depus în citoplasmă.
Coronavirusurile au o proteină cunoscută sub denumirea de ARN replicase, care permite transferul ARN-ului virusului în celula gazdă. Replicase este apoi prima proteină care se produce acolo.
ARN-ul este reprodus și se va forma o poliproteină lungă, la care sunt legate toate proteinele. Coronavirusurile au o protează care este capabilă să separe proteinele de lanț. Aceasta este o formă de economie genetică pentru virus, care îi permite să împartă cel mai mare număr de gene într-un număr mic de nucleotide.
Clasificarea
Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii și tulpini:Andrew M.Q. King, Michael J. Adams, Eric B. Carstens, and Elliot J. Lefkowitz. Virus Taxonomy. Classification and Nomenclature of Viruses. Ninth Report of the International Committee on Taxonomy of Viruses. Academic Press, 2012Okda, F. A. (2017). Surveillance of Emerging Livestock Viruses. Theses and Dissertations. 1180.Ariane Bonnin. Caractérisation de la protéine S du coronavirus humain 229E. Médecine humaine et pathologie. Université du Droit et de la Santé - Lille II, 2018. Français. În paranteză sunt date subgenurile cursiv după clasificarea NCBI.
Alfacoronavirusurile (Alphacoronavirus) infectează liliecii, porcii, pisicile, câinii și omul (rinofaringite cauzate de coronavirusurile umane 229E și NL63).
Alfacoronavirusul 1 (Tegacovirus) Coronavirusul canin (Tegacovirus) Coronavirusul felin (Tegacovirus) Virusul peritonitei infecțioase feline (Tegacovirus) Coronavirusul enteric felin (Tegacovirus) Coronavirusul respirator porcin (Tegacovirus) Virusul gastroenteritei transmisibile a porcului (Tegacovirus) Virusul diareei epidemice porcine (Pedacovirus) Coronavirusul 512 al liliecilor Scotophilus (Pedacovirus) Coronavirusul 1 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus) Coronavirusul HKU8 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus) Coronavirusul HKU2 al liliecilor Rhinolophus (Rhinacovirus) Virusul sindromului diareii acute porcine (SADS‐CoV) (Rhinacovirus) Coronavirusul uman 229E (Duvinacovirus) Coronavirusul uman NL63 (Setracovirus)
Betacoronavirusurile (Betacoronavirus) circulă în principal la lilieci, dar unele afectează și bovinele, caii, porcii, câinii, șoarecii, șobolanii, aricii și alte mamifere. Două specii provoacă rinofaringite la om (coronavirusurile umane HKU1 și OC43), iar alte două specii provoacă sindroame respiratorii foarte severe la om: coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și coronavirusul sindromului respirator acut sever din Asia (SARS-CoV). Recent, la sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care este foarte infecțios și se transmite cu mare ușurință de la om la om și provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. Betacoronavirusurile conțin următoarele specii:
Betacoronavirusul 1 (Embecovirus) Coronavirusul bovin (Embecovirus) Coronavirusul echin (Embecovirus) Coronavirusul uman OC43 (Embecovirus) Virusul hemaglutinant al encefalomielitei porcine (Embecovirus) Coronavirusul respirator canin (Embecovirus) Coronavirusul uman HKU1 (Embecovirus) Coronavirusul murin (Embecovirus) Virusul hepatitei șoarecelui = virusul hepatitei murine, MHV (Embecovirus) Coronavirusul șobolanilor (virusul sialodacrioadenitei șobolanilor) (Embecovirus) Coronavirusul alpaca (Alpaca coronavirus) – inițial a fost inclus în alfacoronavirusuri, dar cercetările ulterioare au arătat că aparține betacoronavirusurilor (unclassified Betacoronavirus).
Coronavirusul HKU5 al liliecilor Pipistrellus (Merbecovirus) Coronavirusul HKU9 al liliecilor Rousettus (Nobecovirus) Coronavirusul HKU4 al liliecilor Tylonycteris (Merbecovirus) Coronavirusul 1 al ariciului (EriCoV) (Merbecovirus) Coronavirusuri asociate cu sindromul respirator acut sever Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) (Sarbecovirus) SARS-CoV-2 sau noul coronavirus 2019-nCoV (Sarbecovirus)Lu R. et al. Genomic characterisation and epidemiology of 2019 novel coronavirus: implications for virus origins and receptor binding. Lancet, Jan 29, 2020. Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) (Merbecovirus) Coronavirusul asociat cu SARS al liliecilor Rhinolophus (Sarbecovirus) Coronavirusul asociat cu SARS al civetei palmiere (Sarbecovirus) Coronavirusul asociat cu SARS al bursucului-nevăstuică chinez (unclassified Coronavirinae)
Gamacoronavirusurile (Gammacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar infectează și delfinul. Coronavirusul aviar (Igacovirus) Coronavirusul curcilor (Igacovirus) Virusul bronșitei infecțioase aviare (Igacovirus) Coronavirusul raței (Igacovirus) Coronavirusul gâștei (Igacovirus) Coronavirusul cormoranului neotropical (Igacovirus) Coronavirusul fazanului (Igacovirus) Coronavirusul porumbelului (Igacovirus) Coronavirusul SW1 al delfinului alb (Cegacovirus)
Deltacoronavirusurile (Deltacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar pot infecta și porcul. Coronavirusul HKU20 al raței fluierătoare (Andecovirus) Coronavirusul HKU11 al bulbului (Buldecovirus) Deltacoronavirusul porcin HKU15 (Buldecovirus) Coronavirusul HKU13 al muniei (Buldecovirus) Coronavirusul HKU16 al păsărilor cu ochelari (Buldecovirus) Coronavirusul HKU21 al găinușei de baltă (Moordecovirus) Coronavirusul HKU19 al stârcului de noapte (Herdecovirus) Coronavirusul HKU12 al sturzului (Thrush coronavirus HKU12)
Coronaviroze umane