Internaționala (L'Internationale în limba franceză) este cel mai cunoscut cântec socialist (folosit în egală măsură și de anarhiști și comuniști), și unul dintre cele mai cunoscute cântece din întreaga lume. Versurile originale în limba franceză au fost scrise în 1870 de Eugène Pottier (1816–1887), (care a fost mai târziu membru al Comunei din Paris). Inițial, versurile trebuiau să fie cântate pe melodia binecunoscutului cântec revoluționar La Marseillaise. Pierre Degeyter (1848–1932) a pus versurile pe muzică în 1888, melodia devenind în scurtă vreme foarte cunoscută.
Internaționala a devenit imnul mișcării revoluționare socialiste internaționale. Refrenul: C'est la lutte finaleGroupons-nous et demainL'InternationaleSera le genre humain. (în versiunea românească: Hai la lupta cea mareRob cu rob să ne unimȘi internaționalaPrin noi să o făurim.) ilustrează cel mai bine esența idealului umanitar socialist. În mod tradițional, Internaționala era cântată cu mâna dreaptă ridicată și cu pumnul strâns în semn de salut.
Versiunea în limba rusă a fost făcută prima oară în 1902 de Arkadi Iakovlevici Kots și a fost tipărită la Londra în ziarul emigrației ruse Жизн (Viața). Această versiune avea numai trei strofe, față de cele șase ale versiunii originale franțuzești. Mai târziu, versiunea în limba rusă a fost extinsă și modificată.
În numeroase țări europene, Internaționala a fost declarată ilegală la începutul secolului al XX-lea, datorită versurilor pe care autoritățile le considerau antiguvernamentale și a îndemnurilor la revoluție. În Suedia, strofa a 5-a a fost cenzurată în timpul celui de-al doilea război mondial.
Internaționala este cântată nu numai de comuniști, dar și de socialiștii sau social-democrații din multe țări. A fost de asemenea cântată și de studenții și muncitorii care demonstrau în timpul protestelor din Piața Tiananmen din 1989 din China.
În romanul Ferma animalelor a lui George Orwell, Internaționala este parodiată de imnul Beasts of England.
Versurile originale
Debout, les damnés de la terre Debout, les forçats de la faim La raison tonne en son cratère C'est l'éruption de la fin Du passé faisons table rase Foules, esclaves, debout, debout Le monde va changer de base Nous ne sommes rien, soyons tout
C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Sera le genre humain :
Il n'est pas de sauveurs suprêmes Ni Dieu, ni César, ni tribun Producteurs, sauvons-nous nous-mêmes Décrétons le salut commun Pour que le voleur rende gorge Pour tirer l'esprit du cachot Soufflons nous-mêmes notre forge Battons le fer quand il est chaud
C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Sera le genre humain
L'état comprime et la loi triche L'impôt saigne le malheureux Nul devoir ne s'impose au riche Le droit du pauvre est un mot creux C'est assez, languir en tutelle L'égalité veut d'autres lois Pas de droits sans devoirs dit-elle Egaux, pas de devoirs sans droits
C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Sera le genre humain :
Hideux dans leur apothéose Les rois de la mine et du rail Ont-ils jamais fait autre chose Que dévaliser le travail Dans les coffres-forts de la bande Ce qu'il a créé s'est fondu En décrétant qu'on le lui rende Le peuple ne veut que son dû.
C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Sera le genre humain :
Les rois nous saoulaient de fumées Paix entre nous, guerre aux tyrans Appliquons la grève aux armées Crosse en l'air, et rompons les rangs S'ils s'obstinent, ces cannibales A faire de nous des héros Ils sauront bientôt que nos balles Sont pour nos propres généraux
C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Sera le genre humain :
Ouvriers, paysans, nous sommes Le grand parti des travailleurs La terre n'appartient qu'aux hommes L'oisif ira loger ailleurs Combien, de nos chairs se repaissent Mais si les corbeaux, les vautours Un de ces matins disparaissent Le soleil brillera toujours.
C'est la lutte finale Groupons-nous, et demain L'Internationale Sera le genre humain :
Versiunea în limba română
Sculați, voi oropsiți ai vieții, Voi, osîndiți la foame, sus! Să fiarbă-n inimi răzvrătirea, Să-nceapă al lumii vechi apus! Sfîrșiți odată cu trecutul negru, Sculați, popor de osîndiți! Azi nu sînteți nimic în lume, Luptați ca totul voi să fiți!
Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim!
Sculați, nu-i nici o mîntuire În regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, Și lumea va scăpa de ei! Prea mult ne-au despuiat tîlharii Ce-n lume, lux, desfrîu se scald: Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cît e cald!
Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim!
Țărani și muncitori, noi sîntem Partidul, mare muncitor! Pămîntul este-al celor harnici, Cei leneși plece unde vor! Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă, N-or mai pluti nori negri-n vînt, Pe cer luci-va-ntotdeauna Al înfrățirii soare sfînt.
Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim!
Varianta în limba română a „Internaționalei” a fost realizată și publicată în 1907 de avocatul-poet C. Z. Buzdugan, născut în satul Coasta Lupei, Galați, membru marcant al mișcării socialiste din România.
Legături externe
Înregistrări ale Internaționalei în mai multe limbi
Categorie:Anarhism Categorie:Comunism Categorie:Partidul Comunist al Uniunii Sovietice Categorie:Socialism