miniatura|Un grup de actori îmbrăcați în zombi pentru un film Apocalipsa zombiAndrei Arvinte, APOCALIPSA ZOMBI, mai aproape ca niciodată. ULTIMA DESCOPERIRE îi îngrozește chiar și pe CERCETĂTORI, evz.ro, 24 ianuarie 2018 O boală mortală (”Boala cronică de risipă”, Chronic wasting disease (CWD)) care face căprioarele să se comporte ca niște zombi este în deplină expansiune în SUA și în anumite părți ale Canadei. este un scenariu fictiv din literatură, filme, televiziune, jocuri video care implică un colaps al societății din cauza transformării majorității oamenilor în zombi.
În unele povestiri, victimele zombilor pot deveni ei înșiși zombi dacă sunt mușcați de zombi sau dacă un virus care creează zombi se răspândește prin aer, sexual sau prin apă; în alte povestiri, toți cei care mor, indiferent de cauză, devin unul dintre nemorți.
În unele cazuri, organismele parazite pot cauza zombificare prin uciderea gazdelor și reanimarea cadavrelor. În cel de-al doilea scenariu, zombii îi atacă pe cei vii și mușcătura lor provoacă o infecție care ucide.
În oricare dintre scenarii, acest lucru face ca focarul să devină o criză în creștere exponențială: răspândirea „pandemiei zombi” dau peste cap activitatea organizațiilor de aplicare a legii, serviciile militare și de sănătate, ceea ce duce la prăbușirea în panică a societății civile până când rămân doar buzunare izolate de supraviețuitori. Serviciile de bază, cum ar fi alimentarea cu apă, alimente și energie electrică, sau transmisiile mass-media principale, încetează să mai existe, iar guvernul național al țărilor afectate se prăbușește sau se ascunde. Supraviețuitorii încep, de regulă, să caute hrană, arme și alte produse într-o lume redusă la o sălbăticie ostilă pre-industrială. De obicei, există o „zonă sigură” în care cei neinfectați pot căuta refugiu și pot începe o nouă eră.
Genuri
Literatură O primă lucrare care a inspirat genul a fost romanul lui Richard Matheson Sunt o legendă (1954), care a prezentat un singur supraviețuitor pe nume Robert Neville, purtând un război împotriva unei populații umane transformate în vampiri. Romanul a fost adaptat de mai multe ori, ca de exemplu The Last Man on Earth (1964), cu Vincent Price, și Omul Omega (1971), în rolul principal Charlton Heston. O versiune pentru cinematografie din 2007, intitulată Legenda vie, cu Will Smith, are loc într-un cadru mai contemporan."One for the Fire: The Legacy of Night of the Living Dead" — Night of the Living Dead DVD, 2008, Region 1, Dimension Home Entertainment George A. Romero a dezvoltat ideea filmului său apocaliptic Night of the Living Dead (1968) de la Matheson, dar vampirii au fost înlocuiți cu ghouls, identificați după premieră ca zombi.
Subtext tematic Povestea unei apocalipse zombi are conexiuni puternice cu peisajul social turbulent al Statelor Unite în anii 1960, când inițiatorul acestui gen, filmul Noaptea morților vii, a fost creat pentru prima dată.Adam Rockoff. Going to Pieces: The Rise and Fall of the Slasher Film, 1978–1986 (Jefferson, N.C.: McFarland, 2002), p. 35, ."Zombie Movies" in The Encyclopedia of Fantasy, ed. John Clute and John Grant (New York: St. Martin's Press, 1999). p. 1048. Mulți consideră, de asemenea, că apocalipsa zombi le permite oamenilor să facă față propriei anxietăți cu privire la sfârșitul lumii. Kim Paffenroth observă că „mai mult decât oricare alt monstru, zombii sunt pe deplin și literalmente apocaliptici ... ei semnalează sfârșitul lumii așa cum am cunoscut-o”. Kim Paffenroth. Gospel of the Living Dead: George Romero's Visions of Hell on Earth. Waco: Baylor University Press, 2006. stanga|miniatura| Night of the Living Dead a stabilit cele mai multe dintre caracteristicile asociate genului, inclusiv comportamentul neinteligent, dar neobosit, al zombilor.
Elemente ale narațiunii Există mai multe teme și caracteristici comune care creează o apocalipsă zombi:
Contactele inițiale cu zombii sunt extrem de traumatizante, provocând șoc, panică, neîncredere și eventual negare, împiedicând capacitatea supraviețuitorilor de a face față întâlnirilor ostile. Răspunsul autorităților la amenințare este mai lent decât ritmul său de creștere, oferind pandemiei zombi timp să se extindă dincolo de posibilitatea de a o controla. Aceasta duce la prăbușirea societății în panică. Zombii preiau controlul deplin în timp ce grupuri mici de persoane vii trebuie să lupte pentru supraviețuirea lor.
Povestirile urmează, de obicei, un singur grup de supraviețuitori, prinși în apariția bruscă a crizei. Narațiunea progresează, în general, de la debutul pandemiei zombi, apoi încercările inițiale de a solicita ajutorul autorităților, eșecul acestor autorități, până la prăbușirea bruscă catastrofală a întregii organizații la scară largă și încercările ulterioare ale personajelor de a supraviețui pe cont propriu. Astfel de povestiri sunt adesea concentrate pe modul în care personajele lor reacționează la o catastrofă extremă și modul în care personalitățile lor sunt schimbate de stres, acționând adesea pe motivații mai primare (frică, autoconservare) decât ar face-o în viața normală.
În general, zombii în aceste situații sunt genul lent, greoi și neinteligibil, pentru prima dată popularizat în filmul din 1968 Night of the Living Dead. Totuși, în filmele create în anii 2000 au apărut zombii mai agili, vicioși, inteligenți și mai puternici decât tradiționalul zombi. În multe cazuri de zombii „rapizi”, creatorii folosesc oameni vii infectați cu un agent patogen (ca în După 28 de zile, Zombieland și Left 4 Dead), în loc de cadavre reanimate, pentru a evita „mersul lent al morții” din varietatea Romero de zombi.
În plus, tipuri de zombii „speciali” pot fi de asemenea incluse, în funcție de gen, fie ca mutații neașteptate sau clase superioare în comparație cu cei standard, care posedă abilități speciale sau sporite, cum ar fi forța, viteza sau ferocitatea, așa cum apar în jocurile video precum Half-Life 2 și The Last of Us.
Recepție
Cercetare academică
Conform unei analize epidemiologice a Universității Carleton și a Universității din Ottawa din 2009, un focar zombie chiar și din cei lenți ca în Living Dead „este probabil să conducă la prăbușirea civilizației, dacă nu este tratat rapid”. Pe baza modelării lor matematice, autorii au ajuns la concluzia că strategiile ofensive erau mult mai fiabile decât strategiile de carantină, datorită diferitelor riscuri care pot compromite o carantină. Ei au descoperit, de asemenea, că descoperirea unui leac ar lăsa doar câțiva oameni în viață, deoarece acest lucru ar avea efect minim pentru a încetini rata infecției.
În plus, s-a stabilit că rezultatul cel mai probabil pe termen lung al unui astfel de focar ar fi extincția esențială a oamenilor: deoarece populația umană globală fie cedează în fața epidemiei, fiind uciși de zombii existenți, fie se confruntă cu alte evenimente fatale. Această concluzie decurge din raționamentul studiului potrivit căruia riscul epidemiologic primar zombi, pe lângă dificultățile de neutralizare, este că populația lor este supusă unei creșteri aproape constante: generațiile de oameni supraviețuitori ar menține probabil o tendință de a hrăni populațiile de zombi, ceea ce duce la creșterea continuă a populației infectate, un fenomen care ar înceta doar cu infecția sau moartea tuturor oamenilor supraviețuitori. Cercetătorii explică că metodele lor de modelare pot fi aplicabile răspândirii opiniilor politice sau a bolilor în stare latentă.
Zombie Institute for Theoretical Studies (ZITS) este un program care are loc la Universitatea din Glasgow. Este condus de dr. Austin. Acesta este un personaj creat de universitate pentru a fi fața ZITS. Echipa ZITS este dedicată folosirii științei reale pentru a explica ce s-ar putea aștepta în caz de apocalipsă zombi. O mare parte din cercetările lor sunt folosite pentru a respinge convingerile comune despre apocalipsa zombi, așa cum apar ele în mass-media. Au publicat o singură carte (Zombie Science 1Z) și țin prelegeri publice „de parodie” pe această temă.
Guvern Pe 18 mai 2011, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a publicat un articol, Preparedness 101: Zombie Apocalypse --Pregătirea 101: Apocalipsa zombie care oferă sfaturi despre pregătirea pentru a supraviețui unei invazii zombi. Articolul nu pretinde că un focar este probabil sau iminent, dar precizează: „Așa este, am spus apocalipsa zombi. S-ar putea să râzi acum, dar când se va întâmpla vei fi fericit că ai citit asta...“ CDC continuă să rezume referințele culturale la o apocalipsă zombie pentru a sublinia valoarea rezervelor de apă, alimente, consumabile medicale și alte necesități pentru pregătirea oricăror potențiale catastrofe, fie că sunt uragane, cutremure, tornade, inundații sau hoarde de nemorți fioroși care devorează creierul.
CDC a publicat, de asemenea, un roman grafic, Zombie Pandemic -- Pandemia zombie, alături de o serie de articole înrudite.
În documentul neclasificat intitulat „CONOP 8888”, ofițerii de la Comandamentul Strategic al SUA au folosit un scenariu de apocalipsă zombie ca model de instruire pentru operațiuni, situații de urgență și catastrofe, ca instrument pentru a învăța cadeții despre conceptele de bază ale planurilor militare și pregătirea dezastrelor folosind în mod cert premisa considerată bizară.
Vreme Pe 17 octombrie 2011, The Weather Channel a publicat un articol, „How To Weather the Zombie Apocalypse” care includea un interviu fictiv cu un director de cercetare de la CDD, „Centrul pentru dezvoltarea bolilor”. Bazat pe o atracție sezonieră din zona Atlanta numită The Atlanta Zombie Apocalypse, Weather.com intervievează pe „Dr. Dale Dixon” (referiri subtile la personaje din „The Walking Dead” de la AMC) punând întrebări despre modul în care condițiile meteorologice diferite afectează abilitățile zombi. Întrebările chestionarului includ „Cum afectează temperatura abilitățile zombi? Fug ei mai repede la temperaturi mai calde? Îngheață dacă se face prea frig?"
Exemple după media
Filme
Noaptea morților vii (1968), Zorii morților (1978), Ziua morților (1985), Pământul morților (2005), Jurnalul morților (2008) și Survival of the Dead (2010) de George A. Romero. Night of the Living Dead a fost refăcut în 1990, Dimineața morții în 2004 și Day of the Dead în 2008. Zombi 2 (1979), film de groază italian, începe cu un grup mic de zombi, care se extinde pentru a devora un întreg oraș. După 28 de zile (2002) și continuarea sa După 28 de săptămâni (2007), în care un virus „furibund” creat de om este dezlănțuit în Marea Britanie și apoi în Europa continentală. Seria de filme Resident Evil, bazată pe franciza jocului Resident Evil, incluzând Resident Evil: Experiment fatal (2002), Resident Evil 2: Ultimul război (2004), Resident Evil: Dispariția (2007), Resident Evil: Viața de apoi (2010), Resident Evil: Răsplata (2012) ) și Resident Evil: Capitolul final (2016). The Zombie Diaries (2006), în care un virus creează o pandemie zombi. Fido (2006), o comedie zombie care are loc în anii 1950, în care umanitatea este salvată de la o apocalipsă zombi de o corporație care transformă zombii în servitori personali. Planeta terorii (2007), un agent biochimic provoacă o pandemie zombi la nivel mondial. Colin (Marea Britanie, 2008), la debutul unei aparente apocalipse zombie, Colin este aparent mușcat și este transformat într-un zombi, cu toate că are amintiri reziduale umane din trecutul recentMichael Brookes: "Review: Colin" Sight and Sound 19:10: November 2009: 52–53 Bun venit în Zombieland (2009), o comedie în care Statele Unite sunt răvășite de o pandemie zombi cauzată de o formă mutantă a bolii vacilor nebune, dar un grup mic încearcă să supraviețuiască în timp ce călătorește prin țară într-un parc de distracții din California. Ziua Z: Apocalipsa (2012), bazat pe cartea lui Max Brooks