Eutropius, cunoscut și ca Eutropie, () a fost un eunuc și înalt demnitar al Imperiului Roman de Răsărit de la sfârșitul secolului al IV-lea, care a dobândit o mare influență în timpul împăratului Arcadius.

Carieră Eutropius s-a născut într-una dintre provinciile romane din Orientul Mijlociu, fie în Asiria, fie la hotarele Armeniei.Edward Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, cap. XXXII, p. 1152, n. 7 Potrivit lui Claudian, poetul de curte al împăratului Honorius, care a compus o invectivă satirică împotriva lui Eutropius din cauza ostilității acestuia din urmă față de patronul lui Claudian, Stilicon,Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, p. 1151, n. 3 Eutropius a servit succesiv pe post de catamitus (băiat folosit în practicile homosexuale), proxenet și slujitor apropiat al mai multor militari și nobili romani, înainte de a ajunge unul dintre eunucii casnici ai palatului imperial.Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, p. 1152, n. 7 După moartea împăratului Teodosiu în anul 395, s-a aflat în fruntea unei facțiuni oponente puternicului prefect pretorian al Orientului, Rufinus, și a pus la cale căsătoria noului împărat, Arcadius, cu Aelia Eudoxia, fiica generalului Flavius Bauto, împiedicându-l pe ministrul principal al lui Arcadius să-și sporească puterea prin căsătoria fiicei sale cu tânărul și influențabilul împărat.Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, The Modern Library, 1932, cap. XXIX, p. 1032 După asasinarea lui Rufinus în același an, Eutropius a dobândit o importanță sporită la curtea imperială și a devenit în scurt timp sfetnicul principal al lui Arcadius. El s-a implicat, de asemenea, în Războiul Gildonic, încurajând revolta generalului Gildon împotriva uneltirilor politice ale lui Stilicon. Ascensiunea lui la putere a fost favorizată de oprirea invaziei hunilor în anul 398. În anul următor Eutropius a devenit primul eunuc care a fost numit consul.

Căderea de la putere și execuția În perioada ascensiunii sale la rangul de consul, Eutropius și-a câștigat o reputație de om crud și lacom. Este posibil ca el să fi avut un rol și în asasinarea predecesorului său, Rufinus. În 399, anul consulatului său, el l-a trimis pe Gaina, care îndeplinea în acea vreme funcția de magister militum, să înăbușe rebeliunea generalului ostrogot Tribigild. Cu toate acestea, Gaina și Tribigild s-au aliat pentru a-l convinge pe Arcadius să-l destituie pe Eutropius. Între timp, Eutropius se înstrăinase, de asemenea, de Eudoxia, pe care el o făcuse împărăteasă, care a venit, împreună cu fiicele sale mici, la soțul ei și i s-a plâns că eunucul uneltește împotriva ei. Mișcat de amenințările subordonaților săi și de grija față de familia sa, Arcadius l-a exilat pe Eutropius.Cameron și Long, Barbarian and Politics at the Court of Arcadius, 1993, pp. 7-8.

După căderea sa de la putere, Eutropius a rămas scurt timp în viață ca urmare a rugăminților adresate împăratului de către arhiepiscopul Ioan Gură de Aur, dar, în cele din urmă, a fost executat prin decapitare în Calcedon înainte de sfârșitul anului 399. Un edict imperial care s-a păstrat arată că numele său a fost supus practicii damnatio memoriae și că bunurile sale au fost confiscate.Bury, J. B. A History of the Later Roman Empire from Arcadius to Irene, vol. I, 1889, pp. 85-86.

Note

Bibliografie J.B. Bury (1923). History of the Later Roman Empire: vezi capitolele Stilicho and Eutropius (A.D. 396‑397) și Fall of Eutropius and the German Danger in the East (A.D. 398‑400). Relatare completă. Claudian, In Eutropium. Cartea I-a, Cartea a II-a. Alan Cameron și Jacqueline Long, Barbarian and Politics at the Court of Arcadius, Berkeley - Los Angeles, 1993.

Categorie:Decese în 399 Categorie:Bizantini din secolul al IV-lea Categorie:Oameni executați prin decapitare