Păcală (film)

Păcală este un film de comedie românesc din 1974, regizat de Geo Saizescu după un scenariu scris de Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu. Personajul principal al filmului este Păcală, un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa. Rolurile principale sunt interpretate de actorii: Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Aurel Cioranu, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ștefan Bănică, Geo Saizescu, Nucu Păunescu și Ileana Stana Ionescu.

Filmul este alcătuit din două părți: prima parte are 65 de minute, iar partea a doua 61 de minute. Cei doi scenariști au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru contribuția lor la promovarea comediei cinematografice românești.Uniunea Cineaștilor din România (ed.) - „Premiile cineaștilor 1970-2000” (Editura și Tipografia Intact, București, 2001), p. 16.

Păcală se află pe locul 2 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.Sebastian S. Eduard - Top - „Nea Mărin miliardar”, cel mai vizionat film, în "Jurnalul Național", 22 noiembrie 2006.

Rezumat

Prima parte Într-o familie nevoiașă de pe un „picior de plai” românesc vine pe lume un copil năzdrăvan care primește numele Păcală (Sebastian Papaiani). El își condiționează apariția sa pe lume, cerându-i mamei sale, care „are cea mai mare putere”, nu tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte ca alți eroi din basme, ci să-i ursească să fie mereu tânăr, să nu îmbătrânească niciodată și să moară atunci când se va cununa cu prostia. După ce mama lui îi ursește cele cerute de fiul ei nenăscut, Păcală sosește adus de o barză, plutind deasupra locurilor și fiind deja bărbat adult.

Ajuns acasă, el se lovește de abuzurile mai marilor satului Sălcați care vor să confiște singura avere a familiei, vaca Florica. Păcală îl păcălește pe perceptor (Octavian Cotescu) cu ajutorul unui fluier fermecat. Din cauza lipsurilor, frații săi Ion (Aurel Cioranu) și Gheorghe (Cosma Brașoveanu) îl trimit să vândă vaca la târg, dar pe drum tânărul atrage cu fluierul său animalele sechestrate de perceptor pe care le trimite către gospodăriile de unde fuseseră luate cu japca. Mai marii satului îl urmăresc și-l condamnă la moarte pentru hoție, aruncându-l într-o fântână. Păcală însă nu moare și își continuă drumul spre târg. Pe drum, el se oprește la umbra unui stejar secular și îi vinde vaca fraților săi pentru 35 de galbeni. Întorcându-se spre casă, el trece pe la nevasta unui pădurar (Vasilica Tastaman), unde înnoptează. Păcală vine după bani în săptămâna următoare, dar copacul rămâne mut; supărat, el îl taie și găsește la rădăcina acestuia o comoară ascunsă, din care nu-și ia decât suma de bani cu care se învoise.

În drum spre casă, el îi păcălește din nou pe pădurar (Ștefan Mihăilescu-Brăila) și pe perceptor, precum și pe nevestele acestora pe care le seduce. Aflând că Păcală găsise o comoară, cei doi frați îl conving să le arate locul și lor, spunându-i la plecare să tragă ușa după el. Cei doi frați, împreună cu Păcală plecat de acasă cu ușa în spinare, sunt jefuiți de doi bandiți (interpretați de Ovid Teodorescu și Ștefan Bănică). Frații o rup la fugă, dar mezinul reușește să-și recupereze banii prin șiretenia sa obișnuită.

La un han, Păcală se întâlnește din nou cu hoții; aceștia din urmă încearcă să-și recupereze prada, dar tânărul se dovedește mai isteț și le dejoacă planurile. El doarme în aceeași cameră cu preotul (Teodor Pîcă), iar bandiții îl ucid pe acesta din urmă.

Partea a doua Plecat de la han îmbrăcat în hainele preotului, Păcală îi „spovedește” pe perceptor și pe pădurar care îl anunță că vor să-l ucidă pe cel care le-a rușinat nevestele. Pe urmele lui pornesc și hoții. Într-un final, el este prins și judecat pentru uciderea preotului. Tocmai pe atunci trecea prin zonă o vânzătoare ambulantă de obiecte gospodărești pe nume Păcălița (Mariella Petrescu), iar judecătorul (Geo Saizescu) hotărăște ca Păcală să fie omorât prin otrăvire. Vânzătoarea îl place pe condamnat și le vinde judecătorilor țuică pe post de otravă.

Tânărul își revine după o vreme și pornește din nou la drum. El își întâlnește frații și află că aceștia slujiseră la un popă care le tăiase nasurile după învoiala că cine se supără primul să fie scurtat de nas. Cei trei se culcă noaptea într-un copac. În miezul nopții poposește sub copac o bandă de hoți, care încinge un foc de tabără. Din cauza fumului, Păcală strănută și ușa cade din copac direct în mijlocul tâlharilor care se sperie și o iau la fugă. Cei trei coboară pe pământ și mănâncă mâncarea hoților, dar sunt prinși de tâlharii care reveniseră la locul de popas.

Păcală este introdus de hoți într-un butoi, în jurul căruia se adună lupii. Tânărul leagă coada unui lup de sfoara cu care era el legat, iar animalul o ia la fugă, rostogolind butoiul care se sparge. Tâlharii o prinseseră între timp pe Păcălița, iar căpetenia lor (Ion Besoiu) voia să o ia de nevastă. Scăpat din butoi, Păcală o ajută pe mireasă să fugă în ziua nunții de mirele pe care nu-l iubea. Cei doi fac schimb de haine, iar adevărata mireasă fuge cu ușa lui Păcală în spate. Tânărul deghizat participă la nuntă și fuge în aceeași noapte.

Falsul Păcală cu ușa în spate ajunge în sat și le spune oamenilor numai minciuni gogonate. Judecătorul hotărăște aruncarea mincinosului în râul Olt. Condamnatul este introdus într-un sac legat la gură, sătenii sfădindu-se între ei cu privire la locul de pe mal de unde să-l arunce. Păcălița scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din nou de mai marii satului și urmează a fi spânzurat, dar adevăratul Păcală (îmbrăcat în mireasă) anunță că vrea să se căsătorească cu el. Condamnatul este astfel eliberat potrivit obiceiului pământului. Cei doi tineri se căsătoresc și au un copil, continuându-și periplul prin lume.

Distribuție

Sebastian Papaiani — Păcală Mariella Petrescu – Păcălița Ștefan Mihăilescu-Brăila — pădurarul Vasilica Tastaman — nevasta pădurarului Octavian Cotescu — perceptorul Mariana Mihuț — nevasta perceptorului Aurel Cioranu — Ion, fratele lui Păcală Cosma Brașoveanu — Gheorghe, fratele lui Păcală Tanți Cocea — mama lui Păcală Ion Besoiu — șeful bandei de hoți Ovid Teodorescu — banditul gras Ștefan Bănică — banditul slab Geo Saizescu — judecătorul Dinu Nucu Păunescu — hangiul Ileana Stana Ionescu — nevasta judecătorului Dorina Lazăr — hangița Mihai Mereuță — toboșar 1 Alexandru Lungu — sătean Dumitru Chesa — toboșar 2 Vasile Ichim Victor Moldovan Traian Dănceanu Cornel Dumitraș — toboșar 3 Teodor Pîcă — popa Alecu Croitoru Cornel Gîrbea — un sătean de frunte Alexandru Cotescu — copil Adrian Ștefănescu — bandit Nicolae Dolea Teodor Stavru Aurel Grușevschi Costache Diamandi — un sătean de frunte Jorj Voicu — călăul Dorel Vișan — sătean Cornel Ispas Alexandru Virgil Platon — jandarmul înalt Dragoș Witkowski (menționat Dragoș Witkowska) Ion Angelescu-Moreni Iosif Gheorghe Ion Porsilă Horațiu Mălăele — grefierul (menționat Valentin Mălăele) Cristian Ștefănescu Dan Tufaru Hamdi Cerchez — sătean Ion Vîlcu — călăul Constantin Diplan Peter Paulhoffer Petre Gheorghiu-Goe — mușteriu de la han Eugenia Bosînceanu Dorina Done Jana Gorea

Personajul principal Personajul principal al filmului, Păcală, este un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate.Alexandru Năstase - „Peripețiile lui «Pacală»”, în „Jurnalul Național”, 23 februarie 2004. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu (Isprăvile lui Păcală), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă (Păcală) sau Ioan Slavici (Păcală în satul lui).

Anecdota Păcală a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în Albumul macedo-român (București, 1880), fiind retipărită în revista Convorbiri literare, nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul Isprăvile lui Păcală a fost publicat în 1894 de profesorul Petre Dulfu, lucrarea fiind premiată de Academia Română și fiind reeditată în zeci de ediții.

Primele reprezentări ale lui Păcală în cinematografie Primele reprezentări ale lui Păcală în filme au fost sub forma desenelor animate. Primul film românesc de animație a fost realizat de caricaturistul, desenatorul și operatorul Aurel Petrescu (1897-1948)Călin Căliman - „Istoria filmului românesc (1897-2000)” (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), p. 45. și a purtat numele Păcală în lună, fiind lansat în cinematografe în 1920Călin Căliman, op. cit., p. 46. (Călin Căliman afirmă că premiera filmului a avut loc la 4 aprilie 1920 la cinema „Cercul Militar”Călin Căliman, op. cit., p. 48.) sau, după alte surse, în 1921.Jean Mihail - „Filmul românesc de altădată” (Ed. Meridiane, București, 1967), p. 45. El a desenat în următorii ani câteva zeci de filmulețe, din care niciunul nu s-a păstrat. Printre acestea este și filmul de animație Păcală amorezat, început spre sfârșitul anului 1924 și terminat în 1925 și care a avut premiera la cinema „Select”. Arhiva Națională de Filme a achiziționat un album care conținea 240 de „capete de plan” din filmele lui Aurel Petrescu. Pe baza acestor fotograme, s-a putut reconstitui creația lui Aurel Petrescu.

Aceste reconstituiri au fost prezentate în studiul „Documente inedite Aurel Petrescu” publicat de Aurora Pancaldi și Bujor T. Râpeanu în revista „Cinema” nr. 10/1967. Filmul Păcală în lună, o „comedie bufă cu desene animate”, se concentra mai mult pe aspectele științifico-fantastice ale aparatelor de zbor și pe peisajele lunare închipuite de desenator decât pe personajul Păcală. Câteva fotograme din Păcală amorezat au fost publicate în revista „Cinema”, care anunța, în 1925, terminarea filmului de animație.

Aurel Petrescu a fost tentat și de filmul cu actori, turnând în anul 1925 filmul de scurtmetraj Păcală și Tândală, care a apărut pe ecrane abia la sfârșitul lui februarie 1926Jean Mihail, op. cit., p. 61. sau, după alte surse, la 12 martie 1926, la cinema „Vlaicu”.Călin Căliman, op. cit., p. 55. Regizorul a folosit cele două personaje – nedespărțiții Păcala (Ion Manu) și Tândală (Aurel Athanasescu) – doar ca pretext pentru a prezenta locuri pitorești din țară. Cei doi prieteni porneau din satul natal spre București pentru a încasa un milion de lei câștigat la loterie. Ei se plimbau prin diferite locuri din capitală, care le sucesc mințile, fiind readuși în satul natal de frumoasa Ilene (doamna E. Athanasescu).Călin Căliman, op. cit., p. 56. Criticii de film au fost indulgenți, laudele îndreptându-se în special către Ion Manu, despre care N. Constantinescu scria în Epoca din 2 martie 1926: „Fizicul de un comic irezistibil, jocul de o rară naturalețe și fotogenitatea cu care e înzestrat ne îndreptățesc a-i prevedea un viitor strălucit”. Regizorul Jean Mihail a criticat însă amatorismul lui Aurel Petrescu care a realizat un film care conținea „o aglomerare de vederi - ce-i drept, frumoase, și unele chiar artistic realizate - dar în cadrul cărora nu se întâmpla nimic. Mai mult, atracția peisajului - neintegrată într-o acțiune - estompa și bruma de situații comice ale scenariului”.