Mineralogia este o ramură a geologiei ce se ocupă cu proprietățile fizico-chimice ale mineralelor, rocilor (petrografie) prin studiul structurii lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a disponibilităților de combinare chimică ș.a. thumb|200px|Agat (jos), ametist, cuarț din Maramureș.
Istorie Apariție și dezvoltare Mineralogia apare în izvoarele scrise ale istoriei încă foarte devreme, de pe vremea Babiloniei antice, și se referea mai mult la pietrele prețioase Apoi, ea a apărut în lumea greco-romană antică, China antică și medievală, precum și texte sanscrite din India antică.Needham, Joseph, Science and civilisation in China. Cambridge: Cambridge University Press, 1959, pp. 637-638 De asemenea, o carte celebră având ca temă mineralogia este Historia Naturalis de Pliniu cel Bătrân, care avea nu numai scrieri despre foarte multe minerale, ci și explicații despre o mare parte din proprietățile lor. Și renascentistul de specialitate german Georgius Agricola a scris cărți pe aceeași temă, ca de pildă De re metallica (Despre metale, 1556) sau De Fossilium Natura (Despre natura rocilor, 1546). În Europa, studiile sistematice științifice asupra mineralelor și rocilor au fost abordate și dezvoltate în perioada post-renascentistă. Studiul modern Studiul modern de mineralogie a fost fondat pe principiile cristalografice (originile cristalografice geometrice, în sine, pot fi urmărite la mineralogia practicată între secolele XVIII-XIX), precum și studiul microscopic al secțiunilor în pietre (acestea nu s-au putut decât după inventarea microscopului, în secolul al XVII-lea).
Ramuri ale mineralogiei
Cristalografie Mineralogie specială Petrologie Petrografie Geochimie Cosmochimie Mineralogie tehnică Gemologie
Proprietăți cercetate și metode Printre alte proprietăți analizate în scopul caracterizării mineralelor se numără: Structură cristalină în stare solidă (deseori prin studiul cu raze X) Compoziție chimică (în mod frecvent folosindu-se pentru analiză microsonde electronice) Proprietăți mecanice (densitate, duritate, casant, rupere) Proprietăți optice (culoare, transparență, refracție, strălucire) Natura legăturilor atomice notabile (ionice, covalente, metalice) Proprietăți chimice: fotoluminiscență, colorare prin flacără, reactivitate cu acizii Fază de agregare (solidă, lichidă, gazoasă) Solubilitate (în apă, în acizi) Proprietăți electrice și termice: rezistivitate, conductivitate etc. Formă de zăcământ în natură
Note
Vezi și Listă de geologi renumiți