Angela Piskernik () a fost o botanistă austro-iugoslavă (slovenă).Piskernik Angela. Slovenski biografski leksikon 1925–1991. Elektronska izdaja. Ljubljana: SAZU, 2009.
Biografie Piskernik s-a născut la Eisenkappel (slovenă: Železna Kapla) în sudul Carintiei, în apropiere de granița cu Slovenia.euborder.soton.ac.uk Encyclopedia of AustriaMap Area map with local mountain peaks Ea a rămas în Austria după primul război mondial și a luat un doctorat în botanică de la Universitatea din Viena.Tina Bahovec (2010): Engendering Borders: The Austro-Yugoslav Border Conflict Following the First World War, in: Agatha Schwartz (Ed.), Gender and Modernity in Central Europe: The Austro-Hungarian Monarchy and its Legacy, University of Ottawa Press, , pp. 219–234. Printre profesorii ei academici a fost și Hans Molisch. A lucrat pentru muzeul provincial din Ljubljana și a predat în diferite școli secundare.
Ca femeie conștientă de apartenența ei la națiunea slovenă, a participat activ la Referendumul din Carintia din 1920 (pentru determinarea definitivă a frontierei sudice) și într-un club de migranți.Danijel Grafenauer (2009): Carinthian Slovenes´ Clubs and the Contacts between Carinthian Slovenes and Slovene-American Politicians , in: Matjaž Klemenčič, Mary N. Harris (Eds.) European migrants, diasporas and indigenous ethnic minorities, Edizioni Plus-Pisa University Press, , pp. 83–103 În 1943, a fost încarcerată și reținută în lagărul de concentrare nazist Ravensbrück. Janez Stergar (2004): Dr. Angela Piskernik (1886–1967), Natural Scientist, Environmentalist, and Nationally Conscious Activist from Carinthia (Abstract in English), Institute of Ethnic Studies, Ljubljana. Retrieved October 31, 2013. Este menționată în romanul autobiografic „Îngerul uitării” al scriitoarei austriece Maja Haderlap.Maja Haderlap (2016): Angel of Oblivion (Translated from German by Tess Lewis), Archipelago Books, Brooklyn, New York
După 1945 a ajuns directoare a Muzeului de Istorie Naturală din Ljubljana și a lucrat la serviciul de conservare a naturii.Mateja Tominšek Perovšek (2012): Slovene Women in the Modern Era (Exhibition Catalogue), National Museum of Contemporary History, Ljubljana, pp. 63–64 În special, a făcut eforturi pentru reînnoirea și protejarea Grădinii Botanice Alpine Juliana și a Parcului Național Triglav.Juliana after 1945 Slovenian Museum of Natural History, Ljubljana. Retrieved November 19, 2013.Vito Hazler (2010): Protection and Presentation of Cultural Heritage in the Triglav National Park and in Regional and Landscape parks in Slovenia , Etnološka istraživanja (Ethnological Researches), Vol. 1 No. 15, pp. 53–67 Ea a fost inspirată de conservatorul italian Renzo Videsott (1904 – 1974).
În anii 1960, ea a condus delegația iugoslavă a Comisiei Internaționale pentru Protecția Alpilor (CIPRA) și a propus crearea unui parc natural transnațional cu Austria în Alpii din Savinja și Karawanks. Parcul bilateral nu a fost însă realizat.Carolin Firouzeh Roeder (2012), Slovenia's Triglav National Park: From Imperial Borderland to National Ethnoscape, in: Bernhard Gissibl, Sabine Höhler, Patrick Kupper (Eds.), Civilizing Nature: National Parks in Global Historical Perspective, Berghahn Books, New York and Oxford, , pp. 240–255. Astăzi, această zonă face parte din Centura Verde a Europei.Riecken, U., K. Ullrich, A. Lang (2007): A vision for the Green Belt in Europe, in: Terry, A., K. Ullrich and U. Riecken (Eds.): The Green Belt of Europe. From Vision to Reality, IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK, ISBN 2-8317-0945-8
Angela Piskernik a murit la 23 decembrie 1967 la Ljubljana.
În 2012, a fost realizat un film documentar de 50 de minute denumit Kuharska knjiga dr. Angele Piskernik, în regia lui Amir Muratović, de către Televiziunea Slovenă (Televizija Slovenija). În 2019, în onoarea sa, a fost emisă o marcă poștală comemorativă de către Poșta din Slovenia.
Scrieri Jugoslovansko-Avstrijski visokogorski park (predlog za zavarovanje) (cu un rezumat în engleză: Yugoslav-austrian high mountains park (proposition for protection) (1965), Varstvo narave 4, pp. 7-15
Referințe
Categorie:Nașteri în 1886 Categorie:Decese în 1967 Categorie:Botaniști sloveni Categorie:Supraviețuitori ai lagărelor de concentrare naziste