Jan Švankmajer (; ) este un producător de film și artist ceh retras a cărui activitate se întinde pe mai multe domenii. Este un suprarealist auto-etichetat, cunoscut pentru animațiile și filmele sale care au influențat foarte mult alți artiști precum Terry Gilliam, Stephen și Timothy Quay și mulți alții.
Viața și cariera
Tinerețe S-a născut la Praga. O influență timpurie asupra dezvoltării sale artistice ulterioare a fost teatrul de păpuși pe care l-a primit de Crăciun când era copil. A studiat la Colegiul de Arte Aplicate din Praga și mai târziu la Departamentul de Păpuși la Academia de Actorie din Praga, unde s-a împrietenit cu Juraj Herz. El a contribuit la filmul lui Emil Radok, Johanes Doktor Faust, din 1958, apoi a început să lucreze la Teatrul Semafor din Praga, unde a fondat Teatrul de Măști. Apoi a trecut la teatrul multimedia Laterna Magika, unde și-a reînnoit asocierea cu Radok.
Ca producător de film Experiența sa în lumea teatrului a fost reflectată în primul film al lui Švankmajer, scurtmetrajul Poslední trik pana Schwarcewalldea a pana Edgara (cu sensul de Ultimul truc al d-lui. Edgar și al d-lui. Schwatrzwald), care a fost lansat în 1964. Sub influența teoreticianului literaturii cehe Vratislav Effenberger, Švankmajer a trecut de la manierismul operei sale timpurii la suprarealismul clasic, manifestat pentru prima dată în filmul său Zahrada (Grădina, 1968) și s-a alăturat astfel grupului suprarealist cehoslovac.Jan Švankmajer: The Complete Short Films. BFI Booklet.
Švankmajer și-a câștigat reputația de-a lungul mai multor zeci de ani prin utilizarea sa distinctivă a tehnicii de animație stop-motion și pentru capacitatea sa de a face filme suprarealiste, de coșmar și totuși cumva amuzante. Caracteristic pentru filmele lui Švankmajer sunt sunetele foarte exagerate, adesea creând un efect foarte ciudat în toate scenele în care personajele mănâncă. El folosește adesea secvențe de mișcare rapidă atunci când oamenii merg sau interacționează. Filmele sale conțin numeroase scene în care obiectele neînsuflețite sunt aduse la „viață” prin tehnica stop motion. Multe dintre filmele sale includ, de asemenea, obiecte din lut în stop motion, așa zisa animație cu figurine din lut. Mâncarea este un alt subiect des întâlnit în filmele sale. Švankmajer folosește, de asemenea, pixelarea în multe dintre filmele sale, inclusiv Jídlo (Mâncare, 1992) și Spiklenci slasti (Conspiratori ai plăcerii, 1996).
Filmele stop-motion formează majoritatea lucrărilor sale, cu toate că lungmetrajele sale au inclus mult mai multe secvențe de acțiune live decât de animație.
Multe dintre filmele sale, cum ar fi scurtmetrajul Do pivnice (Jos în beci), sunt realizate din perspectiva unui copil, având în același timp o natură cu adevărat deranjantă și chiar agresivă. În 1972, autoritățile comuniste i-au interzis să facă filme, iar multe dintre filmele sale ulterioare au fost cenzurate.
Jan Švankmajer a fost aproape necunoscut în Occident până la începutul anilor 1980. În The New York Times, Andrew Johnston a lăudat munca artistică a lui Švankmajer, afirmând că „în timp ce filmele sale sunt pline de aluzii culturale și științifice, imaginile sale neobișnuite posedă o accesibilitate care se simte ancorată în limbajul împărtășit al subconștientului, făcând filmele sale la fel de satisfăcătoare ca hiper-literatura culturală și pentru cei care pur și simplu se bucură de stimularea vizuală".New York Times ,1 July 2001 miniatura| Drumul din Knovíz, districtul Kladno, Republica Cehă. Fosta clădire de cinema din dreapta: studioul lui Jan Švankmajer Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără lungmetrajele Alice (Neco z Alenky, 1988), Faust (1994), Conspiratori de plăcere (1996), Micul Otik (2000) și Lunatec (Šílení, 2005), un film suprarealist de groază de comedie bazat pe două lucrări ale lui Edgar Allan Poe și pe viața marchizului de Sade. Cele două povestiri ale lui Poe, „Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană” și „Îngropat de viu” oferă tematica filmului, în timp ce viața marchizului de Sade oferă blasfemia sa și, în primul rând, interpretarea sa asupra corporalității. Scurtmetrajul său Možnosti dialogu (Dimensiunile dialogului, 1982) a fost ales de Terry Gilliam ca fiind unul dintre cele mai bune 10 filme de animație din toate timpurile. Filmele sale au fost numite „la fel de bântuitoare emoțional ca și poveștile lui Franz Kafka”. În 2010 a avut premiera Přežít svůj život, o poveste de animație și live-action despre un bărbat căsătorit care întâlnește o altă femeie în visele sale.
Cel mai recent film al său este Insecte (Hmyz, 2018). A avut un buget proiectat de 40 de milioane coroane, finanțat parțial printr-o campanie Indiegogo care și-a atins mai mult decât dublul obiectivului, și a fost lansat în ianuarie 2018. Filmul se bazează pe piesa Din viața insectelor (Ze života hmyzu) scrisă de frații Josef și Karel Čapek, piesă pe care Švankmajer o descrie astfel: „Din viața insectelor este o piesă mizantropică. Scenariul meu doar extinde această mizantropie, întrucât omul seamănă mai mult cu o insectă și această civilizație seamănă mai mult cu un furnicar. Ar trebui să ne amintim, de asemenea, de mesajul lui Kafka din Metamorfoza".
El a fost căsătorit cu Eva Švankmajerová, o pictoriță, ceramistă și scriitoare suprarealistă cunoscută pe plan internațional până la moartea ei, în octombrie 2005. Švankmajerová a colaborat la mai multe dintre filmele soțului ei, inclusiv Alice, Faust și Otesánek. Au avut împreună doi copii, Veronika (născută în 1963) și Václav (născut în 1975, un animator, în 2005 a realizat scurtmetrajul Světlonoš care a câștigat premiul pentru cel mai bun film de animație la Fresh Film Fest).Fresh Film Fest , novinky.cz
Premii În 2000, Švankmajer a primit premiul pentru recunoașterea muncii sale de o viață la Festivalul Mondial de Film Animafest din Zagreb.
La 27 iulie 2013, a primit premiul Innovation & Creativity din partea Circolino dei Films, o organizație culturală italiană independentă.
La 10 iulie 2014, Švankmajer a primit premiul FIAF 2014 (Fédération internationale des archives du film) în cadrul unei ceremonii speciale a Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary.
La 27 septembrie 2018, a primit Medalia Societății Raymond Roussel în semn de recunoaștere a contribuției sale extraordinare: o muncă inspirată, unică și universală.
Filmografie
Filme de lung metraj An Titlu internațional Titlu original Note 1988 Alice Něco z Alenky Bazat pe Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll 1994 Faust Lekce Faust Bazat pe legenda lui Faust (inclusiv versiuni de emisiuni cehe tradiționale cu păpuși), a piesei lui Christopher Marlowe Doctor Faustus și Goethe - Faust. 1996 Conspirators of Pleasure Spiklenci slasti 2000 Little Otik Otesánek Bazat pe Otesánek de Karel Jaromír Erben 2005 Lunacy Šílení Bazat pe Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană și Îngropat de viu de Edgar Allan Poe 2010 Surviving Life Přežít svůj život 2018 Insects Hmyz Bazat pe piesa de teatru Despre viaţa insectelor de Karel Čapek și Josef Čapek
Filme de scurt metraj An Titlu internațional Titlu original Note 1964 The Last Trick Poslední trik pana Schwarcewalldea a pana Edgara 1965 Johann Sebastian Bach: Fantasy in G minor Johann Sebastian Bach: Fantasia G-moll 1965 A Game with Stones Spiel mit Steinen 1966 Punch and Judy Rakvičkárna Cunoscut și ca The Coffin Factory sau The Lych House 1966 Et Cetera 1967 Historia Naturae (Suita) 1968 The Garden Zahrada 1968 The Flat Byt 1968 Picnic with Weissmann Picknick mit Weissmann 1969 A Quiet Week in the House Tichý týden v domě 1970 Don Juan Don Šajn 1970 The Ossuary Kostnice Documentar despre Osuarul Sedlec 1971 Jabberwocky Žvahlav aneb šatičky slaměného Huberta Bazat pe Jabberwocky de Lewis Carroll 1972 Leonardo's Diary Leonardův deník 1973–79 Castle of Otranto Otrantský zámek Bazat pe The Castle of Otranto de Horace Walpole 1980 The Fall of the House of Usher Zánik domu Usherů Bazat pe Prăbușirea Casei Usher de Edgar Allan Poe 1982 Dimensions of Dialogue Možnosti dialogu 1983 Down to the Cellar Do pivnice 1983 The Pendulum, the Pit and Hope Kyvadlo, jáma a naděje Bazat pe The Pit and the Pendulum de Edgar Allan Poe și A Torture by Hope de Auguste Villiers de l'Isle-Adam 1988 Virile Games Mužné hry Cunoscut și ca The Male Game 1988 Another Kind of Love videoclip pentru Hugh Cornwell 1988 Meat Love Zamilované maso 1989 Darkness/Light/Darkness Tma, světlo, tma 1989 Flora 1989 Animated Self-Portraits Film de antologie realizat de 27 de animatori 1990 The Death of Stalinism in Bohemia Konec stalinismu v Čechách 1992 Food Jídlo
Animație și regie artistică An Titlu internațional Titlu original Regizor 1978 Dinner for Adele Adéla ještě nevečeřela Oldřich Lipský 1981 The Mysterious Castle in the Carpathians Tajemství hradu v Karpatech Oldřich Lipský 1982 Ferat Vampire Upír z Feratu Juraj Herz 1983 Visitors Návštěvníci Jindřich Polák 1984 Three Veterans Tři veteráni Oldřich Lipský
Bibliografie
Vezi și
Jiří Trnka, animator și păpușar ceh Karel Zeman, animator și realizator ceh Jiří Barta, animator ceh stop motion Ladislaw Starewich, animator și păpușar polonez Světlonoš, un film al fiului lui Jan Švankmajer, Václav Listă de filme stop motion
Referințe
Lectură suplimentară
Legături externe
Animațiile lui Jan Svankmajer la Keyframe - Resurse de animație Prezentare generală a operei sale Jan Švankmajer - PL Faust de Svankmajer Lucrările lui Jan Svankmajer Downing the Folk-Festive: Menacing Meals in the Films of Jan Svankmajer Animația cehă, blog privat Un articol și filmografia lui Svankmajer Recenzia scurtmetrajului Dimensiunile dialogului, Osuarul, hrana și moartea stalinismului
Categorie:Nașteri în 1934 Categorie:Oameni în viață Categorie:Regizori cehi Categorie:Animatori pentru copii Categorie:Artiști cehi