miniatura|220x220px| Sigilii ale orașului Bihać din secolul al XIV-lea. Bihać (în varianta chirilică: Бихаћ) este un oraș și centrul administrativ al Cantonului Una-Sana din Federația Bosniei și Herțegovinei, o entitate autonomă din statul modern Bosnia și Herțegovina. Este situat pe malurile râului Una, în nord-vestul Bosniei și Herțegovinei, în regiunea Bosanska Krajina. În 2013, aceasta avea o populație de 56.261 de locuitori.

Localități Localitățile comunei Bihać sunt următoarele:

Bajrići Brekovica Bugar Ćukovi Doljani Donja Gata Dubovsko Gorjevac Grabež Grmuša Hrgar Izačić Jezero Kalati Kulen Vakuf Lohovo Lohovska Brda Mala Peća Mali Skočaj Međudražje Muslići Ostrovica Papari Praščijak Pritoka Račić Rajinovci Ripač Spahići Srbljani Velika Gata Veliki Skočaj Veliki Stjenjani Vikići Vrsta Zavalje i Zlopoljac

Istorie Bihać a fost menționat pentru prima dată în anul 1290.

În Evul Mediu târziu, Bihać era un oraș regal liber și, la un moment dat, capitala Regatului Croației (metropolis et propugnaculum totius regni Croatiae). În 1530, Austria a furnizat trupe pentru apărarea a șapte fortărețe cheie din Croația, unele dintre acesta fiind Bihać și Ripač (în apropiere de Bihać).James D. Tracy, 2016, Habsburg Croatia, Ottoman Bosnia, and Venetian Dalmatia, 1499–1617, https://books.google.hr/books?id=KHCPDAAAQBAJ&printsec=frontcover&dq=James+D.+Tracy,+Habsburg+Croatia,+Ottoman+Bosnia,+and+Venetian+Dalmatia,+1499%E2%80%931617&hl=hr&sa=X&ved=0ahUKEwj45ob4tKbmAhXl-ioKHQn0D5gQ6AEIJjAA#v=onepage&q=James%20D.%20Tracy%2C%20Habsburg%20Croatia%2C%20Ottoman%20Bosnia%2C%20and%20Venetian%20Dalmatia%2C%201499%E2%80%931617&f=false #page=113 Turcii au ocupat Bihać în 1592, iar din acel moment Bihać a fost locul celui mai important fort din Bosnia până în secolul al XVIII-lea.

Bihać a fost capitala unui teritoriu de scurtă durată, Republica Bihać, timp de două luni la sfârșitul anului 1942 și începutul anului 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, până când a fost recuperat de forțele germane. Bihać a făcut iarăși parte din teritoriul Bosniei începând cu 28 martie 1945.

Bihać a fost asediat timp de trei ani, între 1992 și 1995, în timpul războiului din Bosnia.

Date demografice Conform recensământului din 2013, Bihać avea o populație de 56.261 de locuitori.

Grupuri etnice Compoziția etnică a comunei Bihać, conform recensămintelor din 1971,Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1981,Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1991 și 2013Recensământul populației din Bosnia și Herțegovina din 2013, nasbih.com Recensământul populației din Bosnia și Herțegovina din 2013 - rezultate preliminare (Popis stanovništva, domaćinstava i stanova u Bosni i Hercegovini 2013 – PRELIMINARNI REZULTATI), bhas.ba/obavjestenja (în bosniacă și engleză) este următoarea:

Grup etnic De precizat că bosniacii, croații și sârbii (dar și muntenegrenii) sunt unul și același neam, vorbind aceeași limbă. Populație în 2013 bosniaci 49.550 croați 3.265 sârbi 910 iugoslavi - Altele/Nespecificat 2.536 Total 56.261

Geografie Climat

Economie miniatura|220x220px| Panorama interioară a orașului Bihać Sectorul agricol este cel mai important, datorită întinderii solului și a fertilității sale.

Fabrica de bere Bihaćka pivovara Plc. a fost fondată aici în 1990, cu o capacitate de 250.000 hl/an.

Oameni notabili Christopher Corvinus (Christopher Hunyadi, 1499-1505), prințul Ungariei și ultimul membru masculin al Dinastiei maghiare Hunyadi Amir Smajić, cântăreață de muzică populară Saša Matić, cântăreață pop Dejan Matić, cântăreț Alen Islamović, cântăreață, solist vocal al formațiilor "Divlje Jagode" și "Bijelo Dugme" Azra Kolaković, cântăreață Džanan Musa, jucător de baschet, campion european "U16" Irfan Ljubijankić, chirurg facial, compozitor de muzică clasică, politician și diplomat din Bosnia și Herțegovina Borislav Stanković, fost jucător sârb de baschet, antrenor și secretar general al FIBA, a intrat în 1991 în Sala de Onoare a baschetului Milan Muškatirović, portar de waterpolo și profesor de chimie organică Zele Lipovača, membru de frunte al trupei de hard rock din Bosnia, "Divlje Jagode" Zlatko Dedić, fotbalist sloven Nihad Hasanović, scriitor și traducător Faruk Šehić, poet Mersada Bećirspahić, fostă jucătoare de baschet Mehmed Alajbegović, politician și avocat Ferid Džanić, soldat al Axei celui de-al Doilea Război Mondial (Divizia Handschar SS) Saša Radulović, inginer, politician și fost ministru al economiei sârbe

Note

Referințe Rezultate oficiale din cartea: Compoziția etnică a populației Bosnia-Herțegovina, pe comune și așezări, recensământul din 1991, Zavod za statistiku Bosne și Hercegovine - Bilten nr. 234, Sarajevo 1991.

Legături externe Prezentare oficială a orașului Fabrica de bere Preminger

Categorie:Articole cu surse în limba italiană (it) Categorie:Webarchive template wayback links Categorie:Orașe din Bosnia și Herțegovina Categorie:Comunele Federației Bosniei și Herțegovinei Categorie:Bihać