Mircea V. Ciobanu – scriitor, poet, critic literar, editor de carte, istoric literar, este născut la 29 februarie 1956, în satul Petreni, Drochia. Fiul lui Vasile și al Valentinei Ciobanu. A absolvit Școala Medie nr. 1 (azi Liceul „Mihai Eminescu”) din orașul Drochia și Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie.
Din anul 2000 este director editorial, redactor-șef la Editura Știința. Concomitent, redactor șef-adjunct la revista Semn, redactor asociat, membru al consiliului redacțional la revistele Sud-est cultural, Revista literară.
Rubrici permanente la revistele Semn, Sud-est cultural, Contrafort, Moldova, Clipa; colaborări permanente cu revistele România literară (2016 - 2018), Viața românească (din 2018), precum și ocazionale cu revistele Convorbiri literare, Observator cultural, Dilema veche, Noi, Scriptor, Limba română, Familia ș.a.(în care publică poeme, proză, cronică de carte, eseu și publicistică literară) A ținut rubrica (polemică) de cultură „Ruperea rândurilor” la ziarele Timpul și Jurnal de Chișinău. Din 2013 până în 2019 a avut, la ziarul Jurnal de Chișinău, rubrica de publicistică A-POLITICE. Din 2020 rubrica apare în Gazeta de Chișinău.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova; membru al Uniunii Scriitorilor din România; membru al PEN club Moldova; membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova
Debutul în literatură Debut absolut cu versuri în ziarul raional, în 1974. Un grupaj de versuri îi este tipărit în volumul colectiv Dintre sute de catarge (1990). În 1995, Editura Arc îi scoate de sub tipar prima ediție a volumului de versuri Haydn între două claxoane. Cartea are o bună presă în revistele Luceafărul, Tribuna, Convorbiri literare, Basarabia, Contrafort. Ecou al apariției este și includerea autorului în volumul Une antologie de la poesie moldave (Paris, „L’ Esprit de Péninsules”, 1996), într-o selecție și prezentare de Sorin Alexandrescu (Amsterdam). Autor al piesei Stația terminus, menționată la Concursul Republican de dramaturgie (Chișinău, 1997), montată la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. Autor al Crestomației de literatură română, manual (în colab.), 2002.
Volume publicate: Haydn între două claxoane (poezie), Editura ARC, 1995 (Premiul Festivalului Internațional de Poezie de la Chișinău, președintele juriului: Radu G. Țeposu) Ediția a doua: Editura Vinea, 2015
Stația terminus, Editura ARC, 1998 Plăcerea interpretării, Editura Prut international, 2008 Deziluziile necesare, Editura ARC, 2013 După-amiaza unui faun, Editura TipoMoldova, 2013 Resetare (versuri), Editura Vinea, 2014 (Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova) Ediția a doua: Editura Vinea, 2019 Tratat cu literatură, Editura Prut, 2015 (Premiul pentru eseu și critică literară al Uniunii Scriitorilor din Moldova) Aureliu Busuioc: sunt norii albi, dar umbra lor e neagră... (împreună cu Eugen Lungu), Editura Prut internațional, 2016 O legendă: Teatrul Luceafărul (împreună cu Liliana Popușoi), Editura Arc, 2018 Căderile în realitate ale criticului, Editura Junimea, 2018 (Premiul pentru eseu și critică literară al Uniunii Scriitorilor din Moldova) Eugen Lungu între spațiile și oglinzile timpului (dialoguri), Editura Prut Internațional, 2019 Réinitialisation, Collection «Bucarest-Paris», traduit du roumain: Sorin Barbul, Editura Vinea, 2019 Un tărâm al literaturii, Chișinău, Arc, 2021 Biblioteca, Iași, Junimea, 2021 Literatura română din Republica Moldova (1991 - 2025). Istoria unor cărți, Chișinău, Cartier, 2026
Antologii, volume colective, colaborări: Dintre sute de catarge, Editura Literatura artistică, 1990 Une anthologie de la poesie moldave L’esprite de péninsules, Paris, 1996, antologie de Sorin Alexandrescu, versiunea franceză de Odille Serre și Alain Paruit, versiune engleză de Cornelia Golna Metafore românești din Basarabia, Editura Cronica, Iași, 1998, antologie de Valeriu Stancu și Vitalie Ciobanu Ars amandi, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000, editori Florin Constantinescu, Angela Oișteanu. Singular destinies, Editura Cartier, 2003, antologatori și traducători Adam J. Sorkin, Cristina Sorkin, Sean Cotter Literatura din Basarabia în secolul XX. Poezie Editurile Arc și Știința, 2004, antologator Nicolae Leahu Poezia acasă, Poeți contemporani din Basarabia, Antologie de Iulian Filip și Mihai Stan, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2007; Poeți din Basarabia. Un veac de poezie românească, Editura Academiei Române – Editura Știința, 2010, antologator Adrian Dinu Rachieru Nicolae Esinencu. Spectacolul operei literare. Concepție, elaborare, antologare: Vitalie Răileanu, Chișinău, 2011; Le comparatisme linguistique et litteraire – parcours et perspectives, Chișinău, ULIM, 2012; Literatura în totalitarism și post-totalitarism, CEP USM, Chișinău, 2012; Esturi și vesturi: literatură, filozofie, cultură, CEP USM, 2013; Omul nou al Europei: modele, prototipuri, idealuri, CEP USM, 2014; Cartea prozei scurte, antologatori Iulian Ciocan, Grigore Chiper, Arc 2015 Portret de grup. După 20 de ani, Editura Cartier, 2015, Cartier, antologator Eugen Lungu În oglinzile democrației: literatura europeană și etica societară, CEP USM, Chișinău, 2015; Lector in libris. Scriitorii basarabeni despre lectură, carte, bibliotecă: o antologie. Ediție bilingvă română-rusă. Selecție și traducere în limba rusă de Ivan Pilchin, Chișinău, 2015. Literatura din Basarabia. Început de secol XXI. Poezie. Antologie de Lucia Țurcanu, Editurile Știința și Arc, 2017 Prefațator/ postfațator/ antologator: Aurelia Borzin, Chișinăul e o tabletă de ciocolată, Editura Vinea, 2010 Arcadie Suceveanu, Ființe, umbre, epifanii , Arc, 2011 Liliana Armașu Mâine va fi altfel, Chișinău, Arc, 2015 Marcela Benea, Traducătorul de suferințe, Editura Prut, 2015 Капма-Каршы Юнэлештэн - Din sens opus, antologie a poeziei române din Republica Moldova, în limba tătară. Antologator: Leo Butnaru. Editor: Fondul de Cultură „Kanafer”, Cazan, 2015 Silvia Goteanschi, Dulcele meu asasin, Editura Vinea, 2016 Потрiбна вiдстань - Distanța necesară, antologie a poeziei române din Republica Moldova, în limba ucraineană. Antologator: Leo Butnaru. Lvov, ЛА «Пирамида», 2016 Dumitru Crudu, Muzicanții din Flutura, Editura Știința, 2019 Cartea poeziei (edițiile 2012, 2014), Editura Arc. Mihai Eminescu. Poezie (selecție, note), Ed. Știința, 2014 Poezia romantică românească (selecție, studiu introductiv, note), Ed. Știința, 2014 Antologia baladei culte (selecție, studiu introductiv, note), Ed. Știința, 2015 Elegia. Meditația (selecție, studiu introductiv, note), Ed. Știința, 2018 Eseuri. O antologie la zi, Editura Arc, 2016 Literatură didactică: Proza lui Sadoveanu, Editura ARC, 2009 Aureliu Busuioc: poetul, prozatorul, dramaturgul, Editura ARC, 2013 Coautor al manualelor de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a (Ed. Arc, 1999, în colaborare cu Iulian Ciocan și Grigore Chiper); pentru clasa a VI-a (Editurile Humanitas și Știința, în colaborare cu Alexandru Crișan, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra și Viorica Bolocan), 2001; pentru clasele a VII-a, a VIII-a, a IX_a (Editura Știința, în colaborare cu Tatiana Cartaleanu și Olga Cosovan), 2002 - 2019 ș.a. Autor și coautor al auxiliarelor didactice la limba și literatura română. Referințe critice: «„L’atténuation sceptique du drame, la distantion à l’ égard des événiments, le ton badin se font entendre encore plus fort entre les lignes des poèmes de Mircea V. Ciobanu. Ce qui se passe dans le monde n’ est „qu’ un chagement de/ décor qui n’ est pas un ordre nouveau / proprement mais seulement un agencement / original dans la mesure oú le masque / de l’ orchestre change le message” („agencement”). Dans „haidn entre deux coups de klaxon”, oú Ciobanu cite, à propos du „fragmentarisme” (de la poesie?), le prosateur Ioan Groșan, on entend une „voix venant de la cuisine”, puis la voix d’ un voisin sur le „balcon d’en face”, voisin lui-même interrompu par sa femme en train de prendre son bain, et, enfin, un coup de klaxon. Une mise en scène poliphonique, tipiquement post-moderne, oú le poème ne fait plus que consigner (fidèlement?) les sons qu’ entend le poète pendant qu’il l’ecrtit. „Signe” est caractéristique pour le traitement en sourdine d’ un drame réel, et „mercreudi au cénacle de jeudi” est un pastiche, caractéristique de son côté, des cenacles „quatre-vinctistes” de Bucarest et, en même temps, un jeu de citations (sans guillemets) de célèbres poèmes d’ Eminescu et de Bacovia.” [Atenuarea sceptică a dramei, distanțarea de evenimențial, tonalitatea ludică se face auzită foarte distinct printre rândurile poemelor lui Mircea V. Ciobanu. Ceea ce se întâmplă în lume e „doar o schimbare de / decor care nu este o nouă ordine / propriu-zisă ci doar un aranjament / original în măsura în care masca / orchestrei schimbă mesajul” („aranjament”. În „haydn între două claxoane”, în care Ciobanu îl citează, în legătură cu „fragmentarismul” (poeziei?), pe prozatorul Ioan Groșan, se aude „vocea de la bucătărie”, apoi vocea unui vecin de la „balconul de vizavi”, vecin întrerupt el însuși de soția care îl strigă din baie și, în fine, îi răspunde un claxon. O mizanscenă polifonică, tipic postmodernă, în care poemul nu face decât să consemneze (cu fidelitate?) sunetele pe care le aude poetul atunci când scrie. „Semn” se caracterizează prin tratarea în surdină a unei drame reale, iar „miercuri la cenaclul de joi” e o pastișă, specifică, la rândul ei, cenaclurilor optzeciste din București și, în același timp, un joc al citatelor (fără ghilimele) din celebrele poeme ale lui Eminescu și Bacovia.] (Sorin Alexandrescu)
„În realitate, Mircea V. Ciobanu e mai optzecist decât mulți alți poeți cuprinși în antologie, fiind mult mai fidel programului generic și sensibilității răstălmăcite a propriei generații. Deficitar rămâne el mai curând la norma diferenței specifice, chiar dacă nu lucrează într-un limbaj imitativ și nu poate fi înhămat la carul triumfal al nici unui alt congener. Altminteri însă topica intertextualistă a discursului, cu amestecul tipic de exasperare și melancolie, ironie și gratuitate, e de regăsit frecvent și sub pana lui, în exerciții de virtuozitate [...] Un optzecist mai degrabă conformist decât rebel, dar nu într-atât de conformist încât să nu fie tentat de o partitură experimentalistă, de suflu deconstructiv, Mircea V. Ciobanu navighează între notație și autospecularitate, încercând să înăbușe prin strategii distorsioniste o melancolie participativă.” (Al. Cistelecan
„Tehnicile po(i)etice optzeciste sunt solfegiate cu un aer de ultime consecințe neoavangardiste în volumul Haydn între două claxoane (Chișinău, Ed. Arc, 1995, Premiul Festivalului internațional de poezie tânără, Chișinău, 1995) de Mircea V. Ciobanu. Poetul este preocupat esențialmente de modelarea lumii prin ordonare și dez-ordonare, găsind pentru „plămada ei ridicolă cu logica unei elucubrații metafizice" o plasmă lingvistică ce se ordonează-dezordonează progresiv sub semnul discontinuității, jocului (inter)textual, citatul eminescian fiind cel mai frecvent, al „nirvanei metaforice", produsă de obsesia curgerii timpului, care uneori se toarnă în limpezimi distilate de romanță și al instaurării golurilor în el.” Mihai Cimpoi