Ćuprija (în sârbă chirilică: Ћуприја, ) este un oraș și o comună în districtul Pomoravlje din centrul Serbiei. La recensământul din 2011, populația orașului a fost de 19.380 de locuitori, în timp ce populația comunei a fost de 30.645 de locuitori.
Istorie Romanii au fondat orașul ca un fort Horreum Margi (Horreum: Granar, Margi: Morava) pe drumul de la Constantinopol la Roma, în locul unde traversează râul, acum cunoscut sub numele de Velika Morava. Acesta a servit ca bază militară romană, a avut o fabrică de scuturi și a câștigat statutul de municipium înainte de anul 224 d.Hr. În 505, romanii au fost învinși de goții și hunii sub conducerea lui Mundo, un descendent al regelui Attila.by Tony Jaques
Sub stăpânirea slavă, a devenit cunoscut sub numele de Ravno (cu sensul de „plat”), deoarece se află într-o vale plată a râului. Unele nume locale (ale satelor Paljane și Isakovo, ale râului Mirosava) amintesc de ciocnirile majore din toamna anului 1191 între sârbi (sub conducerea domnitorului Ștefan Nemanja) și bizantini (sub conducerea lui împăratului Isaac al II-lea Angelos).
În secolul al XV-lea, Ćuprija a devenit parte a Imperiului Otoman. După cucerirea acestei așezări, turcii au construit un pod sau „köprü” în limba turcă - de unde a provenit și numele orașului.
La scurt timp după începerea primei răscoale sârbe, în 1805, una dintre primele și cele mai importante bătălii a fost câștigată de Ivankovac, în apropiere de Țuprija. Răscoalele sârbești sub conducerea ducilor Milenko Stojković, Petar Dobrnjac și Stevan Sinđelić au învins armata turcă, ceea ce a dus la o răspândire în plus a răscoalei prin tot pașalâcul Belgrad (Sangeacul Semendria). Patru ani după aceea, în 1809, a fost înființată școala elementară din Ćuprija.
În timpul celei de-a doua răscoale sârbe, prințul sârb Miloš Obrenović a încheiat un acord oral în Țuprija care a permis sârbilor din Sangeacul Semendria să încaseze propriile taxe, să participe la procesele contra sârbilor și să înființeze un birou național compus din principii sârbi. După ce turcii au părăsit Ćuprija în 1834, orașul a început să se dezvolte economic și, în cele din urmă, s-a contopit cu satele din apropiere Mućava, Mrčajevci și Žirovnica. În 1853, a fost fondată ferma „Dobričevo”. Aceasta a dus la înființarea unei școli agricole în 1899. În 1911, a fost fondată o fabrică de zahăr denumită „ŠELK 911”.
În secolul al XIX-lea, Ćuprija a fost centru de Nahie. După 1890, a fost sediul Morvaski okrug (al județului Morava).
Din 1929 până în 1941, Ćuprija a făcut parte din Banovina Morava a Regatului Iugoslaviei.
În cel de-al Doilea Război Mondial, s-a format o trupă specială de partizani iugoslavi Ćuprija-Paraćin pentru a lupta împotriva Wehrmacht-ului german. La 26 septembrie 1941, 35 de membri ai acestei trupe speciale au fost împușcați de ocupanții germani. Cel de-al doilea război mondial s-a încheiat în sfârșit în Țupria pe 13 octombrie 1944, când orașul a fost eliberat și ultimele trupe Wehrmacht s-au retras în timpul așa-numitei operațiuni Belgrad.
În timpul bombardamentului NATO din Iugoslavia din 1999, centrul orașului a fost puternic deteriorat. Unele clădiri au rămas încă în ruină.
La recensământul din 2011, populația orașului a fost de 19.380 de locuitori, în timp ce populația comunei a fost de 30.645 de locuitori.
Așezări În afară de orașul Ćuprija, comuna include următoarele 16 localități: Batinac Bigrenica - majoritate etnică română. Dobričevo Dvorica Isakovo - majoritate etnică română. Ivankovac Jovac Kovanica Krušar Mijatovac Ostrikovac Paljane Senje Supska Virine Vlaška
Date demografice Comuna Ćuprija a avut o populație de 30.645 de locuitori, conform rezultatelor recensământului din 2011. Toate localitățile din comună au majoritate etnică sârbă, cu excepția a două sate, Bigrenica și Isakovo cu majoritate etnică română.
Economie Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoanele juridice după activitatea lor principală (în 2018): Activitate Total Agricultură, silvicultură și pescuit 42 Minerit si cariere 5 Fabricație 1462 Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 62 Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 231 Constructie 577 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 1129 Transport și depozitare 218 Cazare și servicii alimentare 244 Informatie si comunicare 44 Activități financiare și de asigurare 87 Activități imobiliare 5 Activități profesionale, științifice și tehnice 209 Activități de servicii administrative și de asistență 36 Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 477 Educație 575 Sănătate umană și activități de muncă socială 1291 Arte, divertisment și recreere 104 Alte activități de servicii 123 Muncitori agricoli individuali 398 Total 7320
Societate și cultură Educație Școala elementară „Đura Jakšić” Școala elementară „Vuk Stefanović Karadžić” Școala elementară „13. Oktobar” Liceul din Ćuprija Liceul sanitar Școala tehnică Colegiul medical din Ćuprija Școala elementară muzicală „Dušan Skovran” Școală pentru copii dotați muzical Facultatea pentru Bănci și Comerț, Universitatea Alfa Colegiul de Studii de Sănătate
Sport Activități sportive în Ćuprija sunt dezvoltate. Ćuprija a devenit cunoscută ca „orașul atleților” mulțumită numeroșilor ei sportivi și antrenori de atletism (cum ar fi Vera Nikolić, Dragan Zdravković, Snežana Jolović-Pajkić, Zora Antić -Tomecić, Miroslav Pavlović, Vladan Đorđević, Dušan Košutić, Vlada Jovanović, Ljiljana Šušnvi sau Aleksandar Petrović). Pe lângă atletism, fotbalul, baschetul, handbalul, tenisul și voleiul sunt sporturi extrem de populare în Ćuprija.
Clubul de fotbal „Morava” din Ćuprija a fost fondat în 1918 și concurează în prezent în divizia de fotbal din Pomoravsko-Timočka (Srpska liga Istok). FK Morava Ćuprija (sârbă: ФК Морава Ћуприја) are propriul stadion cu o capacitate de 10.000 de locuri.Club page at srbijasport.net În Ćuprija, se află și un club de dans pentru cei care vor să danseze.
Caracteristici Ćuprija se află pe drumuri rutiere și feroviare internaționale la sud de Belgrad și la nord de Niš. Principala sursă de venit este Colegiul de asistență medicală și agricultură. Mănăstirea Ravanica, construită în 1381 de Lazăr al Serbiei, se află la spre est.
Climat
Relații internaționale Orașe gemene - orașe surori Ćuprija este înfrățit cu:
Celje, Slovenia Doboj, Republika Srpska Gradiška, Republika Srpska
Oameni notabili Dušan Matić, poet Dragoslav Mihailović, scriitor Snežana Pajkić, alergător pe distanță mijlocie Vera Nikolić, atlet și antrenor
Referințe
Legături externe
Categorie:Articole cu surse în limba sârbă (sr) Categorie:Orașe din Serbia