Ion Mareș () este un arheolog și istoric român, revoluționar (1989). Cetățean de onoare al comunei natale Poduri, jud. Bacău, și al Municipiului Suceava. Provine dintr-o familie de intelectuali, tatăl, Dumitru Mareș, filolog, profesor de limba română, director coordonator de școală, veteran de război; mama, Georgeta Mareș (n. Grosu), învățătoare emerită. Strănepot al monahului Ioanichie (Luca Mareș), ctitor la Schitul „Sfântul Sava”Schitul „Sfântul Sava”, https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sfantul-sava-berzunti-67998.html din Berzunți, jud. Bacău; înrudit cu Episcopul Ioachim Vasluianul (Ioan Mareș); nepot al ofițerului de marină Aurel Grosu, conducător al Rezistenței anticomuniste din Constanța, veteran de război, fost deținut politic.George Dan Hânceanu, Moment aniversar: Dr. Ion Mareș la 60 de ani, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIV, Ed. Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2017, p. 460.
Biografie Studii primare și gimnaziale în satul natal (1964-1972), liceale (1972-1976) în orașul Moinești, superioare (1978-1982) la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie și Filozofie; profesor de istorie la Școala cu clasele I-X din Zamostea (1982-1987) și la Școala cu clasele I-X din Bosanci (1987-1990);George Dan Hânceanu, Moment aniversar: Dr. Ion Mareș la 60 de ani, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIV, Ed. Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2017, p. 459-460. profesor definitiv (1985), gradul II (1988); director coordonator la Școala din Bosanci (1990); muzeograf / arheolog la Muzeul Național al Bucovinei (1990-2024); director (1997-2001), director general (2001-2002), director general adjunct (2008-2024) la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava; cercetător la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (2022 - prezent), Sectorul Monumente, Patrimoniu și Pictură Bisericească.Nicolea Ursulescu, Mareș, Ion, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. III (L-N), coord. Victor Spinei, Dorina N. Rusu, Academia Română. Secția de Științe Istorice și Arheologice, Suceava, Ed. „Karl A. Romstorfer”, 2021, p. 127-128 În perioada 1994-2000 și-a continuat specializarea în arheologie prin finalizarea studiilor de doctorat la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, susținând în anul 2000 teza cu titlul Metalurgia aramei în eneoliticul României (îndrumător, acad. Mircea Petrescu-Dâmbovița), obținând calificativul foarte bine și distincția CUM LAUDE.George Dan Hânceanu, Moment aniversar: Dr. Ion Mareș la 60 de ani, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIV, 2017, p. 460.
La Muzeul Național al Bucovinei a coordonat, ca director, activitatea Laboratorului Zonal de Restaurare și Conservare (1997-2002), a Secției de Conservare a patrimoniului național mobil (1997-2002), a Secției Memoriale (biblioteca muzeului, fondurile memorial-documentare Leca Morariu, „Petru Comarnescu”, „Ioan Vicoveanu”, „Ion Negură”, „Erast Tarangul”, „Ion Luca”, „Vasile Neamțu” ș.a., casele memoriale Ciprian Porumbescu, Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu, Simion Florea Marian, Nicolae Labiș și Eusebiu Camilar, perioada 1997-2002, 2008-2024), a Observatorului Astronomic (1997-2001), a Muzeului de Științele Naturii și a Secției de Arheologie (1997-2002, 2008-2013).George Dan Hânceanu, Moment aniversar: Dr. Ion Mareș la 60 de ani, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIV, 2017, p. 460.
Suplimentar activității de la muzeu, în anul școlar 1996/1997 a ocupat catedra de istorie de la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar din 1997 până în 2001 a ținut seminarii de Istoria Veche a Românilor la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.George Dan Hânceanu, Moment aniversar: Dr. Ion Mareș la 60 de ani, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIV, 2017, p. 460.
A întreprins numeroase cercetări arheologice (peste 70 de campanii) privind eneoliticul, epoca bronzului, epoca fierului și perioada feudală în siturile de la Sfântul Ilie - Siliște Mareș, Ion, Sondajul arheologic de la Sfântu Ilie - „Siliște” (1991), în „Suceava.Anuarul Muzeului Bucovinei”, XVII-XVIII-XIX, 1990-1991-1992, p. 496-502. , 1991, Siret - Dealul RuinaSiret - Dealul Ruina, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/la-ruina-siret-s-a-descoperit-o-asezare-fortificata-din-prima-epoca-a-fierului--1dbs.html, accesat la 1.07.2025. (1992, 1994, 1995, 1998, 2000-2005), Românești - Chetriș Mareș, Ion, Săpăturile arheologice de salvare de la Românești - Chetriș, com. Grănicești, jud. Suceava, în „Suceava”, XXXVII, 2010, p. 9-38. (1993, 1994, 2005), Suceava - Zamca Mareș, Ion, Ignat, Mircea ș.a., Rezultatele cercetărilor arheologice referitoare la așezarea geto-dacică din orașul Suceava - „Dealul Zamca” (1996-1997), în „Suceava”, XXVI-XXVII-XXVIII, 1999-2000-2001, p. 173-187. (1996, 1997), Dorohoi - Biserica Sfântul Nicolae Dorohoi - Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, https://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=dorohoi-municipiul-dorohoi-botosani-biserica-domneasca-sfantul-nicolae-din-dorohoi-cod-sit-ran-36015.13, accesat la 20.08.2024. (1997), Suceava / Ițcani - Ferma 2 Ițcani - Ferma 2, https://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=suceava-municipiul-suceava-suceava-situl-arheologic-de-la-suceava-ferma-2-itcani-cod-sit-ran-146272.05, accesat la 20.08.2024. (1997, 1998), Suceava - Strada Ion Creangă Suceava - Strada Ion Creangă, https://cronica.cimec.ro/Public/Detalii.php?k=462&d=Suceava-str-I-Creanga-nr-4-1996, accesat la 20.08.2024. (1996), Suceava - Strada Parcului Suceava - Strada Parcului, Mareș, Ion, Un mormânt în cutie / „cistă” de piatră, din bronzul mijlociu, cultura Komariv, descoperit la Suceava - Câmpul Șanțurilor - strada Parcului, XXXVII, 2010, p. 45-74. (2008), Fetești - La Schit Fetești - La Schit, https://cronica.cimec.ro/Public/Detalii.php?k=1044&d=Fetesti-Adancata-Suceava-La-Schit-2000, accesat la 20.08.2024. (1999, 2000-2007), Adâncata - Imaș, (1999-2005), Suceava - Biserica Sfântul Nicolae Mareș, Ion, Hău, Florin, Dejan, Ștefan, Biserica „Sfântul Nicolae” din Suceava - săpăturile arheologice din 2010, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXIX, Suceava, 2012, p. 89-108 (2010), Suceava - Parcări (2011), Adâncata - Dealul Lipovanului (2013, 2014)Mareș, Ion, Rezultatele săpăturilor arheologice de la Adâncata - Dealul Lipovanului, jud. Suceava. Campaniile din 2013-2014, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLII, Suceava, 2015, p. 9-32., Suceava - Biserica Sfântul Simion / Turnu Roșu Suceava - Biserica Sfântul Simion / Turnu Roșu, https://www.araratonline.com/?p=32730, accesat la 20.08.2024., Suceava - Sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (2015, 2022-2025), Mănăstirea Răchitoasa Mănăstirea Răchitoasa, https://cronica.cimec.ro/Public/Detalii.php?k=5465&d=Rachitoasa-Bacau-Manastirea-Rachitoasa-2014, accesat la 1.07.2025., jud. Bacău (2014), Sfântu Ilie - Biserica Sfântul Ilie Sfântu Ilie - Biserica Sfântul Ilie, https://cronica.cimec.ro/Public/Detalii.php?k=972&d=Sfantu-Ilie-Scheia-Suceava-Biserica-Sf-Ilie-1999, accesat la 1.07.2025. (2019-2022), Volovăț - Biserica Înălțarea Sfintei CruciVolovăț - Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/marturii-arheologice-biserica-inaltarea-sfintei-cruci-din-volovat-jud-suceava/, accesat la 1.07.2025, (2020), Pătrăuți - Biserica Înălțarea Sfintei CruciPătrăuți - Biserica Înălțarea Sfintei Cruci, https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/marturii-arheologice-biserica-inaltarea-sfintei-cruci-din-patrauti-jud-suceava/, accesat la 1.07.2025. (2020-2022), Mănăstirea TeodoreniSuceava - Mănăstirea Teodoreni, https://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=suceava-municipiul-suceava-suceava-manastirea-teodoreni-burdujeni-de-la-suceava-cod-sit-ran-146272.16, accesat la 1.07.2025. (2022), Mănăstirea Humor Mănăstirea Humor, https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/descoperiri-arheologice-de-amploare-la-manastirea-humor/, accesat la 1.07.2025. (2023-2025), rezultatele cercetărilor sale fiind incluse în importante și unice monografii publicate în ultimele decenii.Nicolae Ursulescu, Mareș, Ion, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. III (L-N), 2021, p. 127-128; Miscellaneia In Honorem Annos LXV Peragentis Professoris Ion Mareș Oblata, (Ediderunt: Costin Croitoru et George-Dan Hânceanu), Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 37.
A susținut peste o sută de comunicări la sesiuni științifice naționale și internaționale, a organizat numeroase expoziții naționale și a colaborat la câteva mari expoziții internaționale, de importanță deosebită: Unbekanntes Europa - Schatze aus der Bukowina / Europa necunoscută - Comori din BucovinaExpoziția: Unbekanntes Europa - Schatze aus der Bukowina / Europa necunoscută - Comori din Bucovina, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=69824-europa-necunoscuta-comori-din-bucovina-unbekanntes-europa-schatze-aus-der-bukowina-suceava-lidana-2007-297-p-rodica-iatencu--analele-bucovinei-ab--1-xv-2008, accesat la 1.07.2025. , la Castelul din Höchstädt, Landul Schwaben, Germania (2007); Cultura Cucuteni - artă și religie, la Muzeul Gornoslakie din Bytom, Voievodatul Silezia, Polonia (2008-2009); Cultura Cucuteni - artă și religieExpoziția: Cultura Cucuteni - artă și religie, https://www.icr.ro/pagini/expozitia-arta-si-religia-neoliticului-cultura-cucuteni-la-muzeul-national-de-arheologie-al-poloniei-2699, accesat la 1.07.2025. la Panstwowe Muzeum Archeologiczne / Muzeul de Stat de Arheologie din Varșovia (2009-2010); Steinzeitkunst - Frühe Kulturen aus Rumänien, la Historisches Museum Olten, Elveția (2008); Cultura Cucuteni, la Vatican, Palazzo della Cancelaria, Roma (2008).George Dan Hânceanu, Arheologul Ion Mareș, discipol al școlii germane de arheologie, în Miscellaneia In Honorem Annos LXV Peragentis Professoris Ion Mareș Oblata, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 19.
Este redactor șef al publicației Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei, expert atestat în arheologie, muzeologie, protecția patrimoniului - bunuri arheologice și istorico-documentare: arheologie preistorică și antică, cercetări arheologice privind eneoliticul, epoca bronzului, epoca fierului, perioada feudală; managementul proiectelor și programelor culturale.George Dan Hânceanu, Arheologul Ion Mareș, discipol al școlii germane de arheologie, în Miscellaneia In Honorem Annos LXV Peragentis Professoris Ion Mareș Oblata, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 20.
Premii Laureat al Academiei Române cu premiul „Vasile Pârvan” pentru lucrarea: Siret - „Dealul Ruina”. Așezarea fortificată din epoca timpurie a fierului, 2021; „Medalia omagială și comemorativă a Bucovinei” ca semn al prețuirii și binecuvântării Noastre pentru râvna arătată față de Biserică, pentru dăruirea jertfelnică și pentru sprijinirea lucrărilor desfășurate în contextul „Anului omagial al Patriarhiei Române”, al „Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea” și al Canonizării celor 16 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul al XX-lea, 2025; Premiul pentru monografie istorică: Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Suceava, acordat de Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 2015; Premiul pentru monografie istorică: Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Suceava, acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2015; Premiul pentru monografie istorică: Biserica Sfântul Nicolae din Suceava, acordat de Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 2012; Premiul pentru monografie istorică: Biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuți) acordat de Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 2010.
Lucrări publicate
Metalurgia aramei în neo-eneoliticul României / The metallurgy of copper in the Romanian Neo-Eneolithic, Editura Bucovina Istorică, Suceava, 2002, 502 p., cu ilustrații și hărți; ISBN 973-86046-0-5;