Evoluția teritorială a Rusiei a consemnat modificări prin mijloacele cuceririlor teritoriale și unirilor politice și ideologice din cursul a peste cinci secole, din 1533 până în prezent.
Țaratul și Imperiul Rus
Numele Rusia a fost folosit în legătură cu Marele Cnezat (Ducat) al Moscovei de pe la sfârșitul secolului al XV-lea și a utilizare acestuia a devenit comună odată cu crearea Țaratului Rusiei din 1547. Un alt punct istoric de reper important a fost încheierea în 1480 a dominației Hoardei de Aur asupra Cnezatului Moscovei, după retragerea tătarilor odată cu retragerea de pe Ugra. Ivan al III-lea, (care a domnit între 1462–1505), și Vasili al III-lea (care a domnit între 1505–1533), reușiseră să extindă mult frontierele Cnezatului Moscovei (1283–1547) prin anexarea Republica Novgorodului (1478), Cnezatul Tverului (1485), Republica Pskovului (1510), Apanajul Volokolamskului (1513) și cnezatele Riazan (1521) și Novhorod-Siverskîi (1522).Allen F. Chew, An Atlas of Russian History: Eleven Centuries of Changing Borders (2nd ed. 1967). pp 14–43.
După lunga perioadă de instabilitate din 1598– 613, au venit la putere Romanovii (1613) și procesul de extindere și colonizare a continuat. În vreme ce Europa Occidentală a colonizat Lumea Nouă, Țaratul Rusiei și-a extins granițele terestre spre răsărit, nord și sud.
Aceasta a continuat pentru mai multe secole. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Imperiul Rus se întindea de la Marea Neagră la Oceanul Pacific. Pentru o perioadă de timp Imperiul Rus a inclus și teritoriile din America de Nord. (1732–1867) și o colonie efemeră neoficială în Africa (1889) pe teritoriul Djiboutiului contemporan.John Channon, The Penguin historical atlas of Russia (1995) pp 8–12, 44–75.
Expansiunea în Asia Prima etapă a extinderii în Asia a avut loc din 1582 până în 1650 și a vizat teritoriile din nord-est, de la Urali până la Pacific. Mai multe expediții geografice au cartografiat cea mai mare parte a Siberiei. A doua etapă din 1785 - 1830 a vizat teritoriile din sud, dintre Marea Neagră și Marea Caspică. Cele mai importante teritorii ocupate au fost cele ale Armeniei și Georgiei. În această perioadă au fost obținute teritorii de la Imperiul Otoman și cel Persan. Până în 1829, Rusia și-a asigurat controlul asupra întregului Caucaz, lucru consfințit și prin semnarea Tratatului de la Adrianopol. A treia etapă din 1850 - 1860, a fost îndreptată spre Orient, fiind anexate regiunile de la valea fluviului Amur până în Manciuria. Cea de-a patra etapă din 1865 – 1885 a dus la încorporarea Turkestanului și a căilor nordice de acces spre India, ceea ce i-a îngrijorat pe britanici și i-a împins în Marele Joc – confruntarea politică și diplomatică pentru controlul asupra Afganistanului și a teritoriilor învecinate din Asia Centrală și Sudică.Brian Catchpole, A map history of Russia (1983) pp 6–31.Allen F. Chew, An Atlas of Russian History: Eleven Centuries of Changing Borders (2nd ed. 1967)
Listă a modificărilor teritoriale
AnulȚarulTeritoriu ocupatCucerit de laContext istoricHarta1552Ivan cel GroaznicHanatul KazanuluiHanatul KazanuluiRăzboaiele dintre Cnezatul Moscovei și Hanatul Kazanului1556Ivan cel GroaznicHanatul AstrahanuluiHanatul AstrahanuluiControlul asupra comerțuli pe Volga 1598Feodor I al RusieiHanatul SiberieiHanatul SiberieiCucerirea Hanatului Siberiei1582 – sfărșitul secolului al XVIII-leagradualSiberiapopoare indigeneCucerirea Siberiei de căre ruși1667Alexei I al RusieiSmolensk, Ucraina de pe malul stâng, Kiev (temporar), Zaprojia (condominium cu Polonia)Uniunea statală polono-lituanianăRăzboiul Ruso-Polonez (1654–1667)1681Feodor al III-lea al RusieiHanatul Qasim Hanatul QasimMoartea reginei Fatima Soltan1686Petru cel MareRusia obține definitiv controlul asupra Kievului și Zaporojiei Uniunea statală polono-lituanianăAlianța cu Polonia împotriva Imperiului Otoman (Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman)1721Petru cel MareLivonia, Estonia, Ingria șiKareliaImperiul SuedezImperiul Suedez1743Elisabeta a RusieiKarelia de sud-vestImperiul SuedezRăzboiul Ruso-Suedez (1741–1743)1771Ecaterina cea MareHanatul KalmîkHanatul Kalmîkexodul calmîcilor spre Dzungaria1772Ecaterina cea MareVoevodatul Livoniei Poloneze și Belarusul răsăritean Uniunea statală polono-lituanianăPrima împărțire a Poloniei1774Ecaterina cea MareRegiunea Bugului de sud și KarbadinoImperiul OtomanRăzboiul Ruso-Turc (1768–1774)1783Ecaterina cea MareHanatul CrimeiiImperiul OtomanAnexarea statului vasal1792Ecaterina cea MareEdisanImperiul OtomanRăzboiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792)1793Ecaterina cea MareUcraina de pe malul drept și BelarusulUniunea statală polono-lituanianăA doua împărțire a Poloniei1795Ecaterina cea MareGaliția apuseană și Masovia sudicăUniunea statală polono-lituanianăA treia împărțire a Poloniei1799Pavel I al RusieiAlaskapopoarele băștinașeAmerica Rusă1801Alexandru I al RusieiGeorgia răsăriteanăRegatul Kartli-KahetiAnexarea Georgiei1809Alexandru I al RusieiMarele Ducat al Finlandei SuediaRăzboiul Finlandei1810Alexandru I al RusieiGeorgia apuseanăRegatul ImeretiAnexarea Georgiei1812Alexandru I al RusieiBasarabia (Moldova)Imperiul OtomanRăzboiul Ruso-Turc (1806–1812)1813Alexandru I al RusieiDucatul Varșoviei FranțaRăzboaiele Napoleoniene1813Alexandru I al RusieiGeorgia, Daghestan, Azerbaidjan și regiunea din nordul Armeniei PersiaRăzboiul Ruso-Persan (1804–1813)1828Nicolae I al RusieiProvincia Iğdır, Azerbaijan și Armenia PersiaRăzboiul Ruso-Persan (1826–1828)1858Alexandru al II-lea al RusieiRegiunea de la nord de valea AmuruluiDinastia Qing (China)Al Doilea Război al Opiului1860Alexandru al II-lea al RusieiRegiunea de la răsărit de valea fluviului UssuriDinastia Qing (China)Al Doilea Război al Opiului1730–1863gradualKazahstanHoarda Mică, Hoarda Mijlocie, Hoarda MareOcuparea Hanatului Kazahstanului1866Alexandru al II-lea al RusieiUzbekistanEmiratul BuharaCucerirea Emiratului Buhara de către Rusia1867Alexandru al II-lea al RusieiCedarea AlaskăiStatele Unite ale AmericiiAchiziția teritoriului Alaska1873Alexandru al II-lea al RusieiNordul Turkmenistanului Hanatul HivaCampania din Hanatul Hiva din 18731875Alexandru al II-lea al RusieiInsula SahalinImperiul Japoneznegocierile de frontieră cu Japonia1876Alexandru al II-lea al RusieiKârgâzstan și vestul TadjikistanuluiHanatul KokandAnexarea statului vasal1878Alexandru al II-lea al RusieiOblastul Kars și Oblastul Batumi Imperiul OtomanRăzboiul Ruso-Turc (1877–1878)1885Alexandru al III-lea al RusieiSudul TurkmenistanuluiTurkmeniCampania din Turkmenia1893Alexandru al III-lea al Rusieirăsăritul Tadjikistanuluislab populatExploraterarea platolui Pamir1905Nicolae al II-lea al RusieiPierderea sudului insulei SahalinImperiul JaponezRăzboiul ruso-japonez
Uniunea Sovietică După Revoluția din Octombrie din 1917, Polonia și Finlanda și-au proclamat independența față de Rusia, independență pe care nu au mai pierdut-o până în ziua de azi. Rusia s-a transformat în Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă (1917-1991) și, după destrămarea URSS în 1991a fost proclamată Federația Rusă. Zona asupra căreia guvernul rus și-a exercitat autoritatea a variat mult în timpul războiului civil din 1917-1922. Până în cele din urmă, cea mai mare parte a fostului teritoriu euro-asiatic al Imperiului Rus a fost recuperat în cadrul republicilor constituente ale URSS (1922-1991).
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică:
Karelia de la Finlanda Prusia Răsăriteană (acum Regiunea Kaliningrad) de la Germania Insulele Kurile și sudul Insulei Sahalin de la Japonia Tuva (independentă în 1921-1944; mai înainte guvernată de Mongolia și de Imperiul Manchu) Belarusul de Vest și Ucraina de Vest de la a Doua Republică Poloneză Basarabia de la Regatul României
Teritorii ale fostului Imperiu Rus care au devenit independente permanent sau doar pentru o perioadă de timp limitată.
Republica Populară Crimeea, 1917–1918 Republica Aras, 1918–1919 Autonomia Alașă, 1917–1920 Regatul Lituaniei (1918), 1918 Republica Populară Ucraineană, Hatmanatul Ucrainean , 1917–1921 Ducatul Curlandei și Semigaliei (1918), 1918 Republica Armeană (1918-1920), 1918–1920 Republica Democratică Azerbaidjan, 1918–1920 Regatul Finlandei (1918), 1918–1919 Balagad, 1919–1926 Emiratele Caucaziene de Nord, 1919–1920 Republica Letonia, 1919–1940 Republica Lituaniei Centrale, 1920–1922 Dictatura Centrocaspică, 1918 Republica Democrată Georgia, 1918–1921 Statul Idel-Ural, 1917–1918 Republica Democratică Moldovenească, 1917–1918 Republica Montană a Caucazului Nordic, 1917–1920 Ingria de Nord, 1919–1920 Republica Oirat-Kalmîk, 1920 Republica Federală Democrată Transcaucaziană, 1918
Federația Rusă Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a dus la crearea unor state postsovietice independente, Rusia Sovietică transformându-se în Ferația Rusă. După proclamarea independenței, Federația Rusă are mai multe dispute teritoriale atât cu statele postsovietice cât și cu alți vecini ai săi.
Republica Cecenă Icikeria a fost un guvern secesionist nerecunoscut al Ceceniei în perioada 1991–2000, care a luptat în două războaie împotriva forțelor guvernului central rus până când a fost exilat în anul 2000.
În 2014, Crimeea a fost anexată de cățre Federația Rusă. Anexarea nu a fost recunoscută de către membrii comunității internaționale.
Vedeți și: Geografia Rusiei Istoria Rusiei Istoria Ucrainei Rusificare State postsovietice Moscova, a treia Romă Conflictul din Transnistria Conflicte postsovietice Problema Kareliană Imperiul Sovietic
Note
Bibliografie suplimentară Bassin, Mark. "Russia between Europe and Asia: the ideological construction of geographical space." Slavic review 50.1 (1991): 1–17. Online Bassin, Mark. "Expansion and colonialism on the eastern frontier: views of Siberia and the Far East in pre-Petrine Russia." Journal of Historical Geography 14.1 (1988): 3–21. Forsyth, James. "A History of the Peoples of Siberia: Russia's North Asian Colony 1581–1990" (1994) Foust, Clifford M. "Russian expansion to the east through the eighteenth century." Journal of Economic History 21.4 (1961): 469–482. Online LeDonne, John P. The Russian empire and the world, 1700–1917: The geopolitics of expansion and containment (Oxford University Press, 1997). McNeill, William H. Europe's Steppe Frontier: 1500–1800 (Chicago, 1975).
Plamen Mitev, ed. Empires and peninsulas: Southeastern Europe between Karlowitz and the Peace of Adrianople, 1699-1829 (LIT Verlag Münster, 2010). Treadgold, Donald W. "Russian expansion in the light of Turner's study of the American frontier." Agricultural History 26.4 (1952): 147–152. Online Velychenko, Stephen, The Issue of Russian Colonialism in Ukrainian Thought.Dependency Identity and Development , AB IMPERIO 1 (2002) 323-66 Hărți Blinnikov, Mikhail S. A geography of Russia and its neighbors (Guilford Press, 2011) Catchpole, Brian. A map history of Russia (1983) Chew, Allen F. An Atlas of Russian History: Eleven Centuries of Changing Borders (2nd ed. 1967) Gilbert, Martin. Routledge Atlas of Russian History (4th ed. 2007) excerpt and text search Parker, William Henry. An historical geography of Russia (University of London Press, 1968) Shaw, Denis J.B. Russia in the modern world: A new geography (Blackwell, 1998)
Categorie:Istoria colonialismului Categorie:Imperialism Categorie:Imperiul Rus