În semantică și în pragmatică, termenul hipocoristic (< hypocoristique < hypokoristikos < hypokorisma „vorbire mângâietoare”) denumește un cuvânt care exprimă un sentiment de afecțiune tandră, de alintare, de simpatie, adresat destinatarului comunicării sau desemnând o ființă ori un obiect despre care este vorba. Ca adjectiv, termenul califică un mijloc prin care se realizează un asemenea cuvânt sau alt fapt de limbăBidu-Vrănceanu 1997, p. 238.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul hipocoristic.Dubois 2002, p. 236..
Hipocoristicele sunt folosite în anumite varietăți de limbă: registrele popular și familiar, limbajul adulților folosit cu copiii și cel folosit de aceștiaGrevisse și Goosse 2007, p. 206.Crystal 2008, p. 313..
Mijloace de realizare a efectului hipocoristic
Cuvinte hipocoristice în sine
În unele limbi, cuvintele de adresare ale copiilor către părinți, folosite și de adulți cu ei și trecute în registrul familiar în adresarea adulților către părinții lor, sunt hipocoristice în raport cu sinonimele lor din registrul curent, de pildă, în limba franceză, maman și papa, față de mère „mamă”, respectiv père „tată”.
Derivare
Unul dintre mijloacele prin care se realizează efectul hipocoristic este derivarea, care constă, în limbile amintite aici, în adăugarea anumitor sufixe.
Derivarea cu sufixe diminutive
Majoritatea diminutivelor, pe lângă faptul că exprimă micime, sunt și hipocoristice în anumite contexteBidu-Vrănceanu 1997, p. 170.Bussmann 1998, p. 315.Crystal 2008, p. 145.Dubois 2002, p. 148.. Exemple: fetiță, copilașBidu-Vrănceanu 1997, p. 238.; sœurette „surioară”Grevisse și Goosse 2007, p. 165., frérot „frățior”Dubois 2002, p. 236.; kitty „pisicuță”, doggie „cățeluș”Crystal 2008, p. 316.; lovacska „căluț”, arcocska „fețișoară”Rounds 2001, p. 231–233.; BCMSBosniacă, croată, muntenegreană și sârbă. mačkica „pisicuță”, seoce „sătuc”Barić 1997, p. 326–328..
Uneori se numesc în mod abuziv diminutive toate hipocoristiceleCf. Grevisse și Goosse 2007, p. 206.. În fapt, se realizează hipocoristice cu aceleași sufixe ca diminutivele, dar hipocoristicele nu sunt diminutive dacă în context nu implică micimea denotatului, de pildă, dintre cele precedente, sœurette, frérot, kitty, doggie, lovacska, folosite pentru persoane adulte și animale de talie relativ mare. Fenomenul este pregnant în cazul prenumelor diminutivate folosite și pentru adulți: Cocuța, Ionică; Jeannette (< Jeanne), Louison (< Louise)Grevisse și Goosse 2007, p. 165.; Billie (< William); Dorka (< Dóra), Samu (< Sámuel)Király 2007, p. 615–617.; BCMS Jelica (< Jelena), Ivica (< Ivan)Barić 1997, p. 329..
Derivarea cu sufixe specifice
În BCMS există și sufixe hipocoristice care nu sunt diminutive. La adjective întregi se adaugă sufixul -ko, ex. zaljubljenko (< zaljubljen „îndrăgostit”). Forma sa de feminin, -ka, înlocuiește desinența de nominativ singular -a: zaljubljenka (< zaljubljena „îndrăgostită”).
Alte procedee
Procedee simple
Unele hipocoristice se realizează prin transformări ale unor cuvinte diminutivate sau nu, anume prin: afereză (suprimarea unui segment de la începutul cuvântului): Ghiță (< Gheorghiță), Sandrine (< Alexandrine)Grevisse și Goosse 2007, p. 206., Nóra (< Eleonóra); apocopă (suprimarea unui segment de la sfârșitul cuvântului): Geo (< George), Steph (< Stéphane), Ed (< Édouard), Phil (< Philip)Bussmann 1998, p. 527., Kata (< Katalin); sincopă (suprimarea unui segment din interiorul cuvântului): Mia (< Maria); proteză (adăugarea unui segment la începutul cuvântului): Panna (< Anna); reduplicare: a cuvântului întreg: Jean-Jean; a unei silabe: fifille „fetițo” (< fille „fată”), Popol (< Paul).
Procedee combinate
afereză: cu sufixare diminutivală: Nusi (< Annus < Anna); cu reduplicare de silabă: Luluș (< Corneluș < Cornel), Mimile (< Émile); apocopă: cu sufixare, eventual dublă: Kati, Kató, Katika, Katica, Katóka, Katácska, Katus, Katuska, Katinka (< Katalin); cu reduplicare de silabe: Lala (< Lajos „Ludovic”); proteză cu sufixare, eventual dublă: Panni(ka); reduplicarea cuvântului întreg cu proteza celei de-a doua ocurențe: Anna-Panna (< Anna).
Se întâlnesc și procedee mai complexe, de exemplu: afereză, apocopă și reduplicare de silabă: Nini (< Véronique); apocopă, proteză și sufixare, eventual dublă: Pisti(ke) (< István „Ștefan”).
În BCMS există derivare combinată cu apocopă cu mai multe sufixe numai hipocoristice (cu litere aldine în exemple): Mata (< Matija), Kate (< Katarina), Vlado sau Vlatko (< Vladimir), lija (lisica „vulpe”), baka „bunică” (< baba „babă”), brale (< brat „frate”), vujo (< vuk „lup”), brico (< brijač „bărbier, frizer”), striko (< stric „unchi”), dješo (< djever „cumnat”).
Folosirea hipocoristică a unor fapte de limbă de obicei neutre sau cu alt sens pragmatic
Unele cuvinte în mod obișnuit neutre din punct de vedere pragmatic devin hipocoristice în anumite contexte, precum: drag(ă), scump(ă), iubit(ă), iubire, dragoste, înger, odorDexonline, articolele drag, scump, iubit, iubire, dragoste, înger, odor.; mon petit „micuțul meu”TLFi, articolul petit., mon amour „iubirea mea”, mon ange „îngerul meu”, mon bijou „odorul meu”, mon trésor „comoara mea”; prin antifrază, mon grand lit. „marele meu”TLFi, articolele amour, ange, bijou, trésor, grand.; drágám „dragul meu / draga mea”, kicsim „micuțul meu / micuța mea”, angyalom „îngerul meu”, kincsem „comoara mea”, szerelmem „iubirea mea”ÉrtSz, articolele drága, kicsi, angyal, kincs, szerelem..
Se folosesc ca hipocoristice și diferite nume de animale. În română se găsesc: pui, porumbițăDexonline, articolele pui, porumbiță..
În franceză există, în afară de mon poussin „puiule”, ma colombe „porumbița mea”TLFi, articolele poussin, colombe., și alte nume de animale, și al unei plante folosite cu această funcție, mai ales la adresa copiilor, ex. mon (petit) chat „pisica/pisicuța mea”, mon (petit) lapin „iepurele/iepurașul meu”TLFi, articolul lapin., ma biche lit. „căprioara mea”, mon (petit) loup lit. „lupul/lupușorul meu”, ma puce (către o fetiță) lit. „puricele meu”Le Robert, articolele biche, loup, puce., mon chou lit. „varza mea”, mon (petit) rat lit. „șobolanul/șobolănelul meu”Grevisse și Goosse 2007, p. 217.. Exemple în maghiară sunt galambom „porumbița mea”, csibém „puiul meu”ÉrtSz, articolele galamb, csibe..
Tot în franceză există și o formă verbală temporală folosită și cu sens hipocoristic, în limbajul folosit cu copiii mici sau cu animalele de companie, anume imperfectul folosit pentru momentul vorbirii, deci în locul prezentului, la persoana a III-a, ex. Comme il était sage ! „Ce cuminte e!”, Comme il aimait bien sa maman ! „Ce-o mai iubește pe mămica!”Grevisse și Goosse 2007, p. 1092..
Uneori se folosesc drept hipocoristice, prin antifrază, cuvinte care au de obicei un sens pragmatic contrar, adică peiorativ, ex. urâtule!, prostule!Bidu-Vrănceanu 1997, p. 26..
Distribuția formelor hipocoristice după varietățile de limbă
Unele prenume hipocoristice au forme diferite în funcție de varietatea de limbă în care se folosesc, de pildă, în română, Măriuca și Măriuța au aspect rustic, Marița – periferic, iar Maricica – cu pretenții.
Pierderea sensului hipocoristic
În starea actuală a limbii, sensul hipocoristic poate fi înlocuit prin antifrază cu unul ironic sau peiorativ, ex. mititelul!
În cursul istoriei limbii, cuvântul hipocoristic poate deveni neutru din punct de vedere pragmatic. De exemplu, în limba maghiară există o tendință actuală în acest sens a unor forme hipocoristice de prenume. Ca dovadă, Institutul de lingvistică al Academiei Maghiare de Științe actualizează și aprobă periodic o listă a prenumelor care pot fi înscrise în registrul stării civile. Aceasta cuprinde și variante hipocoristice ale unor prenume, de exemplu Mari, Marica, Marika, Mariska, pe lângă MáriaLista prenumelor feminine acceptate (accesată la 2 aprilie 2023)..
Un fenomen asemănător este cel al prenumelor hipocoristice devenite nume de familie. În franceză este cazul unor nume ca Thomasson și Masson (< Thomas), sau Michard și Michot (< Michel). Exemple în maghiară sunt Bene, Benke și Benkő (< Benedek); Bertók și Bartók (< Bertalan); Baló (< Balázs).
Note
Surse bibliografice
Bárczi, Géza și Országh, László (coord.), A magyar nyelv értelmező szótára (Dicționarul explicativ al limbii maghiare), Budapest, Akadémiai kiadó, 1959–1962; online: A magyar nyelv értelmező szótára, Magyar Elektronikus Könyvtár, Országos Széchényi Könyvtár (ÉrtSz) (accesat la 26 august 2020)
Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 26 august 2020)
Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii , București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 26 august 2020)
Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 26 august 2020)
Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 26 august 2020)
Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 26 august 2020)
Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 26 august 2020)
Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
Király, Lajos, Névtani ismeretek (Noțiuni de onomastică), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, p. 607–640 (accesat la 26 august 2020)
Le Robert. Dico en ligne (accesat la 26 august 2020)
Rounds, Carol, Hungarian: an Essential Grammar (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Londra / New York, Routledge, 2001, ISBN 0-203-46519-9 (accesat la 26 august 2020)
Trésor de la langue française informatisé (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 26 august 2020)
Vezi și
Diminutiv
Categorie:Pragmatică Categorie:Semantică