Ioana Angela Similea () este o cântăreață română de muzică ușoară, de mare succes în anii '70-'80.Meridianele cântecului, Ed. Muzicală, București, 1989, pag. 244 Printre marile ei hituri se numără: „Bun venit rază de soare”, „Nesuferită tristețe”, „Când băieții ne privesc”, „Un albastru infinit”, „Dacă n-ai fi existat”, „Grăbește-te și vino”, „Balada iubirilor deschise”, „Recheamă-mă și-am să revin”, „Voi cânta pentru mileniul trei”, „Nu-mi lua iubirea”, „Viața merge iubind înainte”, „Ultimul tramvai”, „Tangoul” și „Să mori de dragoste rănită”.Jurnalul Național, Angela Similea, cea mai apreciată cântăreațăantena3.ro Șlagarele anilor '80 pentru sufletul tau – Angela Similea Accesat pe 27 august 2025

Datorită popularității sale, aceasta mai este supranumită „Doamna Șlagărelor” și „Doamna Muzicii Ușoare Românești.”bunicutavirtuala.com 9 Iulie în istoria românilor

Biografie Copilăria și adolescența (1946 - 1969) Născută pe 9 iulie 1946 în comuna 1 Decembrie din județul Ilfov, Angela Similea a fost cea mai mare din cei trei copii ai cuplului Petre și Gherghina. Petre era originar din zona Bucureștiului, iar Gherghina provenea din comuna Pecineaga, județul Constanța și era singura fată dintre 12 copii ai familiei. Familia avea să sufere după instaurarea regimului comunist deoarece era considerată neam de chiaburi, unul dintre frați fiind deportat în Ardeal, în timp ce autoritățile comuniste au ucis în bătaie soția altuia, ca urmare a refuzului de a participa la colectivizare.

Cuplul s-a cunoscut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Petre, care făcea parte din corpul sanitar, a fost încartiruit în satul în care locuia Gherghina. Perechea s-a căsătorit și după terminarea stagiului militar s-a mutat în comuna 1 Decembrie, Petre lucrând la Palatul Elisabeta ca oștean în gardă, Gherghina fiind și ea angajată acolo ulterior - aceasta avea în grijă apartamentul reginei mamă. Mama ei a născut-o acasă, fiind moșită de bunica maternă, Anghelușa, după care avea să fie numită. După abdicarea regelui Mihai, Petre a devenit ucenic la uzinele de țevi Republica, iar Gherghina tricota ciorapi pentru vânzare, familia având lipsuri financiare.

Similea a avut doi frați mai mici, Mihai (1948 - 2017) și Victor (1952).Muzică pentru sufletul tău pag. 3 Atracția față de muzică și-a manifestat-o încă din copilărie, când, deși foarte timidă, obișnuia să cânte romanțe atunci când călătorea cu tramvaiul, spre neplăcerea mamei sale, care încerca mereu să o facă să se oprească.Muzică pentru sufletul tău pag.4 Verile copilăriei și le petrecea într-un sat din Dobrogea, unde trăia bunica ei maternă, alături de verii ei.ClickCele mai spectaculoase ținute pe care le-a purtat Angela Similea, de-a lungul timpului. A strălucit în ochii tuturor și a fost etalon de eleganță

Ca adolescentă, severitatea mamei, precum și faptul că nu o lăsa să iasă la „ceaiuri” alături de prietenele ei, i-au provocat un complex de inferioritate. O mare influență în alegerea carierei de cântăreață a fost momentul când a asistat, alături de tatăl său, pentru prima dată la un concert al Mariei Tănase.Muzică pentru sufletul tău pag.5 Totuși, din cauza refuzului categoric al mamei de a o lăsa să urmeze o carieră care nu-i oferea siguranță materială (spunându-i că trebuie să aibă o „meserie decentă”), a vrut să urmeze o facultate de medicină pentru a deveni medic pediatru. youtube.com Angela Similea -interviu- "Imi doream sa devin medic!". Accesat pe 25 ianuarie 2010

A urmat studiile Liceului Teoretic Nr. 6 ”Dumitru Petrescu”; Luminița Dobrescu i-a fost colegă. Ca urmare a timidității, Similea refuza întâlnirile și ieșirile cu băieții. Faptul că fetele de vârsta ei aveau iubiți a făcut-o să se simtă diferită și neliniștită.

În timpul liceului, Similea a cântat în corul școlii, după ce profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, ulterior îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC. Acesta a stabilit ca Angela Similea să ia lecții de canto cu Florica Orăscu,Țarălungă, Ecaterina (2011). Enciclopedia identității românești. Personalități. p.710 care a lucrat cu mulți alți interpreți din aceeași generație precum Aura Urziceanu, Mirabela Dauer, Dida Drăgan, Mihai Constantinescu și Olimpia Panciu, ce i-au fost colegi în cadrul Școlii Populare de Arte. Deoarece Florica Orăscu a considerat că viitoarea artistă avea o voce „prea cristalină” i-a recomandat să se apuce de fumat pentru a căpăta gravitate. După o perioadă relativ scurtă, vocea Angelei Similea s-a maturizat, coborând și devenind mai profundă. Începe să cânte în 1965 în mișcarea de amatori, afirmându-se în cadrul Festivalului artiștilor amatori, clasându-se pe locul III cu piesa „Câmpia sub lună” de V. Veselovski și obținând apoi premiul I la concursul Primăvara bucureșteană.

Aici îi întâlnește pentru prima dată pe profesorul Marcel Dragomir și corepetitorul Marius Țeicu - în anii următori avea să colaboreze des cu cei doi, aceștia compunându-i mai multe dintre șlagărele sale.

Și-a făcut debutul la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia la a cincea ediție, în 1969, care a fost organizată la sfârșitul lunii iulie, la secțiunea „Interpretare”, fără a fi premiată.

Debutul la „Cerbul de Aur” și „Un albastru infinit” (1970 - 1979)

Primul succes îl obține odată cu premiul II de la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”, din martie 197050 de autografe Cerbul de aur,Brașov, 1970, pag. 13 unde a obținut Cerbul de Argint pentru interpretarea cântecelor „După noapte, vine zi” și „Amurgul”. Interpretările au fost difuzate de TVR 1 și Radio România. Înregistrarea obținută de la radio a fost transpusă pe discul EDE 0473, reprezentând prima apariție discografică a lui Similea.

A revenit pe scena Festivalului Mamaia în 1975, unde a interpretat „Spune-mi, țara mea”, compoziția fiind laureată cu premiul I. Avea să participe la următoarea ediție cu același cântec, ce avea să primească premiul II, precum și cu piesa „Drumul”, ce a primit premiul mențiune. Criticile aduse de poetul și publicistul Adrian Păunescu acelei ediții în revista Flacăra, inclusiv compozițiilor interpretate de Similea, considerând că acestea nu deservesc „omul nou” aveau să ducă la întreruperea evenimentului până în 1983. DobrogeaLive.com Cum a fost întrerupt Festivalul Mamaia din cauza criticilor lui Adrian Păunescu. „România socialistă n-are nevoie de asemenea talente” Accesat pe 27 august 2025

La televiziune debutează în cadrul emisiunii-concurs Emoții în premieră cu melodiile „Așa ești tu” și „Guantanamera”. Au urmat o serie de filmări și apariții la televiziunea publică „de mai puțină importanță”, până ce Titus Munteanu i-a propus să facă parte dintr-un recital, devenind primul ei astfel de eveniment. Colaborarea a ajutat-o pe Similea să învețe cum să lucreze în televiziune, colaborând cu artiști precum Olimpia Panciu, Marius Țeicu și Mihai Constantinescu. Munteanu și Similea au rămas prieteni până la sfârșitul vieții lui.Emisiunea Five O'clock, Sigma TV, 21 noiembrie 1996 După succesul înregistrat, a primit o ofertă de a lucra în Las Vegas pe care a refuzat-o.

În 1971 lansează șlagărul lui George Grigoriu Amurgul, cu care va obține premiul special al juriului la concursul Ancora Děčínului din Cehoslovacia.

În 1972, la Festivalul Orfeul de aur din Bulgaria, obține locul II cu melodia „Tu ești primăvara mea” de Florin Bogardo, numele artistei fiind scandat de către publicul bulgar. Participarea ei a fost menționată și de revista Billboard.Billboard Ireland Gets a First at Bulgarian Tenth Golden Orpheus Festival

În 1977, lansează cântecul „Un albastru infinit”, compus de Marcel Dragomir, cu care avea să obțină premiul I la Festivalul Mamaia. Muziciana a participat și la Festivalul Sopot din Polonia unde trebuia să interpreteze cântecul „Un albastru infinit” și „Țurai” alături de Marius Țeicu și Olimpia Panciu. Deoarece partiturile orchestrației pentru „Un albastru infinit” nu au sosit la timp, deși au fost trimise prin ambasadă, Țeicu a realizat știmele pentru cântecul a capella „Pastel”, cu o seară înainte de începerea festivalului, pentru a fi interpretat de corul polonez, orchestrația pentru „Un albastru infinit” fiind mult mai complexă și greu de redat, pentru ca Similea să poată participa. În dimineața festivalului, organizatorii au decis să o mute pe Similea în deschiderea concertului, dar aceasta a refuzat.Emisiunea Opriți timpul, difuzată pe 12 mai 2019, Național TV, aproximativ ora 1 și 30 de minute Avea să se claseze pe locul 18 cu 7 puncte cu piesa „Nici tu, nici eu” și pe locul 9 cu 27 de puncte cu piesa „Țurai” alături de Marius Țeicu și Olivia Panciu. De asemenea, a câștigat premiul „Miss Zoom” („Miss Festival”).Radio România CulturalAngela Similea a implinit 70 de ani

Apogeul (1980 - 1990)

În 1981 intră în distribuția musicalului Corina realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian). Similea consideră că această oportunitate a transformat-o în interpretă, până atunci fiind „doar cântăreață.” Au urmat apoi Fratele meu, Charles (după comedia Școala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) și Adio femei. În cadrul unei emisiuni de pe Radio România din noiembrie 1981 a debutat piesa „Piano pianissimo.”Dialog pe portativ, Radio România, noiembrie, București, 1981

În 1982 compoziția „Numai lângă tine” a fost laureată la festivalul de la Bratislava, Cehoslovacia (astăzi, Slovacia).Actualiteatea muzicală, Octombrie 2011, 10 (CXXIV), pagina 30

În 1985 apare în filmul Rămășagul regizat de Ion Popescu Gopo. De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu.

După ediția din 1985 a Festivalului de la Mamaia, unde a interpretat trei cântece, Similea a refuzat să mai concureze, dorind să lase loc tinerelor talente. A ajuns la această concluzie după ce numărul pe care l-a pregătit a fost considerat de către organizatori ca fiind „cu mult deasupra nivelului festivalului.” De asemenea, muziciana a interpretat decizia organizatorilor ca fiind una în care aceștia nu urmăreau dezvoltarea artistică a evenimentului. În același an Electrecord lansează un box set cu primele trei albume de studio ale muzicienei.

Turneele sale cu Savoy, în mod special, s-au bucurat de o popularitate foarte mare, susținând uneori trei concerte pe zi, inclusiv în săli de sport, pentru a putea face față cererii ridicate din partea publicului. Octavian Ursulescu avea să compare acest succes cu cel al vedetelor internaționale.

În ziua în care fiul lui Similea se pregătea să plece la studii în străinătate, Țeicu a sunat-o pentru a-i oferi un nou cântec. În ciuda refuzului inițial, din cauza stării psihice în care se afla pentru că urma să se afle la distanță de copilul său, compozitorul a insistat. Similea a ascultat plângând noua compoziție, „Nu-mi lua iubirea”, pe care avea să o interpreteze avându-l în minte pe fiul ei. Piesa s-a bucurat de succes foarte mare în rândul publicului.

Fiind fană a lui Temistocle Popa, Similea l-a rugat să-i compună un cântec - acesta avea să fie „Iubite”, piesă ce s-a bucurat de o popularitate mare în rândul publicului. În cadrul emisiunii Five O Clock aceasta a vorbit despre faptul că pauza muzicală pe care a luat-o după căderea regimului comunist a afectat succesul pe durată lungă a cântecului.

Succes fluctuant și „Să mori de dragoste rănită” (1991 - 2004)