Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2020

Alegerile prezidențiale în Statele Unite ale Americii din 2020 au avut loc marți, 3 noiembrie 2020 și au fost a 59-a alegere prezidențială din istoria Statelor Unite (SUA). Fiind niște alegeri „indirecte”, alegătorii au fost chemați să aleagă delegații care la 14 decembrie 2020 să se întrunească în Colegiul Electoral pentru a exprima votul partidului propriu pentru a alege noul președinte și vicepreședintele acestuia. Dacă Colegiul Electoral nu are ca rezultat o majoritate absolută de cel puțin 270 de voturi în favoarea unui candidat (cvorumul necesar alegerilor), noul președinte va fi numit de Camera Reprezentanților după un vot cu majoritate între cei trei candidați care au primit cele mai multe voturi la alegerile din 3 noiembrie. Vicepreședintele va fi numit în schimb de Senat, alegându-l între cei doi candidați la care au primit cele mai multe voturi în Colegiul Electoral. O coaliție de state au semnat un acord că vor desemna automat electorii câștigătorului votului popular la nivel federal; acordul va intra în vigoare când va fi ratificat de un număr suficient de state încât ele să dețină majoritatea absolută din Colegiul Electoral al SUA; pe 4 noiembrie 2020 coaliția mai avea nevoie de 74 electori pentru ca acordul să intre în vigoare.

Înainte de alegerile prezidențiale propriu-zise, ​​au avut loc o serie de caucus-uri și alegeri primare, cu scopul de a identifica candidatul fiecărui partid pentru alegeri. Această fază preliminară a avut loc în prima jumătate al anului 2020. Această procedură de nominalizare este, de asemenea, o alegere indirectă, în care membrii fiecărui partid numesc delegații, care sunt apoi chemați să-și aleagă candidatul partidului la convenția acestuia (convention) care formalizează desemnarea candidatului la președinție și a candidatului la vicepreședinție (ticket - biletul).

Al 45-lea și actual președinte Donald Trump a anunțat că va candida pentru un al doilea mandat din partea Partidului Republican. În urma acestei candidaturi, liderii partidului din mai multe state au anunțat că nu se vor ține alegeri primare și caucus-uri pe teritoriul lor, într-o demonstrație de susținere a candidaturii lui Trump. Partidul Democrat a primit inițial 27 de nominalizări, cel mai mare număr vreodată înregistrat pentru un proces de nominalizare al unui candidat la președinție din istoria alegerilor prezidențiale moderne din SUA. La sfârșitul procesului alegerilor primare, partidul l-a declarat pe Joe Biden candidat oficial la Casa Albă. Apoi acesta a indicat-o pe senatoarea californiană Kamala Harris la funcția de vicepreședinție.

În urma alegerilor, Președintele ales al Statelor Unite ale Americii (SUA) a fost democratul Joe Biden, care a câștigat alegerile atât în ceea ce privește votul electoral cât și cel popular la o distanță mare față de contracandidatul acestuia republican, Donald Trump. Trump n-a vrut să recunoască victoria lui Biden și a depus contestații legale privind rezultatele alegerilor.

De la alegerile din 1992, a fost prima dată când președintele în funcție nu a reușit să câștige al doilea mandat. Alegerile au înregistrat cea mai mare participare la vot din anul 1900, iar atât Biden, cât și Trump, au depășit recordul lui Barack Obama de 69.5 milioane de alegători din 2008. Cu peste 80 de milioane de voturi, Biden este cel mai votat candidat din istoria Statelor Unite.

Context Procedura Articolul 2 din Constituția Statelor Unite ale Americii prevede că o persoană care dorește să candideze la funcția de președinte trebuie să fie cetățean american la naștere, să aibă cel puțin 35 de ani și să aibă reședința pe solul SUA de cel puțin 14 ani. De obicei, candidatul încearcă să obțină nominalizarea de la unul dintre partidele politice prin procedura alegerilor primare, în care fiecare partid ajunge la desemnarea propriului candidat. În majoritatea cazurilor, alegerile primare sunt alegeri indirecte: membrii fiecărui partid aleg o serie de „delegați”, care vor merge apoi la convenția partidului lor unde își vor alege oficial candidatul la președinție și vicepreședinție, chiar dacă acesta din urmă este deseori ales direct de candidatul la președinție. Alegerile prezidențiale din noiembrie sunt și ele indirecte: alegătorii numesc niște delegați care se vor întâlni ulterior în colegiul electoral și vor alege direct președintele și vicepreședintele.

La 25 august 2018, Comitetul Național Democratic (DNC - Democratic National Committee) a limitat sever influența așa-numiților „super-delegați”, adică acei delegați numiți automat la convenția Partidului Democrat și, prin urmare, liberi să-și aleagă candidatul preferat (spre deosebire de așa-zișii pledged delegates), sau acei delegați care au fost numiți în timpul procesului primar și care, de fapt, „promit” să voteze la convenție pentru un anumit candidat. Începând cu această rundă electorală, super-delegații la convenția democratică (care reprezintă aproximativ 15% din numărul total al delegaților la convenție) n-au putut vota în primul tur.

În ceea ce privește Partidul Republican, Trump a câștigat alegerile primare cu un procent de 93.99% față de Bill Weld.

La 26 august 2019, statul Maine a aprobat un regulament care permite, atât pentru alegerile primare, cât și pentru cele generale, sistemul de vot alternativ (RCV): un sistem în care alegătorul (în cazul în care există mai mult de doi candidați) are posibilitatea de a indica o ordine de preferință între candidați. La 6 septembrie 2019, guvernatoarea Janet Mills a permis ca proiectul să devină lege fără semnătura ei, ceea ce a întârziat intrarea în vigoare până după primarele democratice din martie 2020. Totuși legea este valabilă și, prin urmare, Maine va fi probabil primul stat care va aplica sistemul votul alternativ pentru alegerile prezidențiale. Aplicarea acestui sistem (pe care Maine și Nebraska îl folosesc de câțiva ani pentru alegerile reprezentanților la Congres) ar putea complica operațiunile de vot și interpretarea votului popular. Prin urmare, în iunie, Partidul Republican din Maine a depus niște semnături pentru un referendum de veto pentru a cere alegătorilor dacă doresc abrogarea legii și să excludă utilizarea RCV-ului pentru alegerile din 2020. Matthew Dunlap, secretarul de stat din Maine, a respins o serie de semnături care nu fuseseră colectate de către un alegător înregistrat conform prevederilor Constituției din Maine, ceea ce a dus la faptul că numărul semnăturilor a fost insuficient pentru referendumul de veto. Decizia lui Dunlap a fost pusă la provocare de Curtea Superioară din Maine care s-a pronunțat în favoarea Partidului Republican din Maine, dar cazul a fost atacat de Curtea Supremă Judiciară din Maine. La 8 septembrie, Curtea a emis suspendarea hotărârii Curții Superioare în așteptarea recursului pe fond, provocând confuzie și incertitudine cu privire la alegerile din 2020. Cu toate acestea, buletinele de vot au început să fie tipărite mai târziu în acea zi, fără referendumul de veto și incluzând RCV-ul pentru alegerile prezidențiale, iar Curtea a decis în favoarea secretarului de stat din 22 septembrie, permițând utilizarea RCV-ului. Un apel de urgență către Curtea Supremă a SUA care pretindea o încălcare a Primului Amendament a fost respinsă de judecătorul Stephen Breyer pe 6 octombrie. Implementarea RCV-ului ar putea întârzia proiecția câștigătorului voturilor din Maine de câteva zile după ziua alegerilor și va complica, de asemenea, interpretarea votului popular național.

Al 22-lea Amendament din Constituția Statelor Unite ale Americii nu le permite celor care au deținut două mandate să se candideze din nou la președinție. Prin urmare, în afară de Donald Trump, fostul președinte Jimmy Carter este singurul cetățean care a ocupat funcția ce ar fi putut candida la re-alegere, deoarece a fost președinte pentru un singur mandat. Cu toate acestea, Carter a declarat de mai multe ori că nu vrea să se candideze din nou.

Trend demografic Se așteaptă ca categoria de vârstă 18-45 de ani să reprezinte puțin sub 40% din alegătorii eligibili ai Statelor Unite în 2020. De asemenea, se așteaptă ca mai mult de 30% din americanii alegători eligibili nu vor fi albi.

Un raport bipartizan indică faptul că schimbările pe plan demografic ale alegătorilor de la alegerile din 2016 ar putea avea un impact asupra rezultatelor alegerilor din 2020. Se așteaptă ca afro-americanii, hispanicii, asiaticii și alte minorități etnice, precum și „albii cu diplomă universitară” să își mărească procentul de alegători până în 2020, în timp ce „albii fără studii universitare” vor scădea. Populația de alegători hispanici a crescut probabil cu aproximativ 600.000 de la alegerile din 2016. A crescut și Generația Z, adică cei născuți după 1996, și se vor dubla până la 10% din alegătorii eligibili. Este posibil ca Trump să câștige Colegiul Electoral, pierzând totuși votul popular, posibil cu o marjă chiar mai mare decât în 2016.

Participarea tinerilor la alegerile prezidențiale din 2016 a fost extrem de scăzută, iar în timpul primarelor democratice marea majoritate a tinerilor alegători au votat pentru Bernie Sanders. Dimpotrivă, sondajele sugerează că participarea tinerilor la alegerile din 2020 comparativ cu cele din 2016 a fost mult mai mare.

Alegeri simultane Alegerile prezidențiale au avut loc simultan cu alegerile pentru Senat și Camera Reprezentanților. S-au ținut și alegerile guvernamentale și legislative în mai multe state. După alegeri, Camera Reprezentanților a redistribuit locurile între cele 50 de state pe baza rezultatelor recensământului SUA din 2020, iar statele au efectuat o „re-trasare” a granițelor districtelor legislative (redistricting) ale Congresului și ale statelor. În majoritatea statelor, guvernatorul și legislativul acestuia conduc redistricting-ul (deși unele state au comisii speciale pentru acest scop).

Candidați Partidul Republican

center|100x100px Convenția Națională a Partidului Republican 3 februarie. - 11 august 2020.thumb|138x138pxthumb|138x138pxCandidat Donald Trump William WeldStatFloridaMassachusettsVoturi 18.159.752 (93,99%) 9.536.123 thumb|138x138pxCandidatRocky De La Fuente Joe WalshStatCaliforniaIllinoisVoturi108.357 (0,57%)173.519 (0,92%) {| class="wikitable" st Partidul Republicanthumb|245x245pxthumb|242x242pxPreședinteVicepreședinteDonald TrumpMike Pence În funcție (2017-prezent) În funcție (2017-prezent) Logo-ul Donald Trump și-a oficializat oficial re-nominalizarea. Campania sa electorală pentru realegere a avut startul cu victoria sa anterioară în 2016, determinând unii comentatori să susțină că tactica electorală a lui Trump, unde acesta s-a văzut angajat în mod continuu în demonstrații politice, poate fi descrisă ca una de "campanie electorală nesfârșită". La 20 ianuarie 2017, Trump a depus oficial documentația necesară pentru candidatura sa în conformitate cu prevederile Legii Privind Campania Electorală Federală (Federal Election Campaign Act).

Cu toate acestea, din august 2017, numeroase articole de presă au susținut existența unei filiale interne în cadrul Partidului Republican pentru a împiedica realegerea lui Trump, în special din partea establishment-ului mai moderat a partidului. Senatorul din Arizona, John McCain, a spus că „republicanii văd punctele slabe ale președintelui lor”. Susan Collins (senatoare din Maine), Rand Paul (senator din Kentucky) și Chris Christie (fost guvernator al statului New Jersey) au cu toții exprimat îndoieli cu privire la faptul că Donald Trump ar putea obține nominalizarea Partidului Republican. Alte comentarii negative despre re-nominalizarea sa au venit de la senatorul Jeff Flake și expertul în strategie politică Roger Stone. Cu toate acestea, la 25 ianuarie 2019, Comitetul Național Republican (RNC) și-a exprimat sprijinul pentru Trump, deși într-o formă neoficială.