Strada Alexandru Lăpușneanu din Iași (fosta Uliță Sârbească) este o stradă cvasi-pietonală din municipiul Iași, situată în centrul orașului și caracterizată printr-o densitate crescută de obiective și evenimente culturale. Este parte a perimetrului special de protecție „Centrul istoric și Curtea Domnească” (cod de clasificare IS-I-s-A-03504 din Lista monumentelor istorice din județul Iași).

Principala atracție turistică situată pe această stradă este Casa Catargiu – azi sediu al Muzeului Unirii – proprietate, de-a lungul timpului, a a mai multor familii boierești (Costache Catargiu, Constantinică Palade, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu) și reședință a lui Alexandru Ioan Cuza și a Regelui Ferdinand I.

Descriere miniatura|Vedere aeriană asupra străzii Alexandru Lăpușneanu. Se pot distinge Muzeul Unirii, Biserica Banu și Palatul Telefoanelor miniatura|Biserica Banu văzută dinspre strada Alexandru Lăpușneanu miniatura|Vechea stradă Alexandru Lăpușneanu

Strada începe în Piața Unirii (cu laterala nordică a Hotelului Traian și Hotelul Astoria) și se termină în Piața Mihai Eminescu (cu Palatul Telefoanelor și Corpul R al Universității Alexandru Ioan Cuza).Sorin Iftimi și Aurica Ichim, „Strada Lăpușneanu Iași. Memoria monumentelor”, ed. Palatul Culturii, Iași, 2015. A fost („[...] era artera cea mai animată a vechiului Iași, fiind locul preferat de promenadă a ieșenilor de altădată”) și este o stradă pietonală ce unește centrul istoric de zona universitară și de relaxare din Copou. Strada era căutată pentru restaurantele, cafenelele, cofetăriile, grădinile de vară și berăriile sale.

Este o stradă culturală, aici fiind situate diverse galerii de artă, muzee, cinematografe și tarabele buchiniștilor. În ultimii ani, aici se desfășoară festivaluri precum Noaptea Albă a Culturii, Festivalului Străzii Lăpușneanu sau Festivalul Umbrelelor.

Istoric La începutul secolului al XIX-lea, ulița Sârbească (denumirea de la acea vreme a străzii) făcea legătura intre ulița Goliei (actuala stradă Cuza Vodă) și Podul Hagioaei (în prezent Bulevardul Independenței), trecând pe lângă biserica Mitocul Maicilor și unindu-se cu ulița Lipscanilor (strada Vasile Conta) în prelungire până Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac, înspre Copou. La mijlocul secolului al XIX-lea, ulița Sârbească a fost inclusă pe toată lungimea sa – prin Regulamentul Organic din 1832 – în proiectului numit Ulița Mare, alături de Podul Verde (Bulevardul Carol I de azi).Sorin Iftimi și Mădălin-Cornel Văleanu, „Piața «Mihai Eminescu» din Iași. Repere istorice și cercetare arheologică”, ed. Palatul Culturii, Iași, 2015. Prin resistematizare, lungimea străzii a fost redusă semnificativ (de la 602 m în 1819),N.A. Bogdan, „Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată”, Iași, 1913. prin construcția piețelor Unirii și „Mihai Eminescu”.

A fost denumită astfel în 1866, în onoarea lui Alexandru Lăpușneanu,Sorin Iftimi, „Vechi planuri privitoare la Ulița Târgului de Sus din Iași (Bd. Independenței)” , în Lucrările Simpozionului Național „Monumentul – Tradiție și viitor”, Ediția a XI-a, Iași, 2009. cel care a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava la Iași (în 1564).Constantin Cihodaru şi Gheorghe Platon (editori), „Istoria oraşului Iaşi”, vol. I, ed. Junimea, Iaşi, 1980.

Monumente istorice

Casa Drossu (IS-II-m-B-03929) Muzeul Unirii din Iași (IS-II-m-A-03930) Casa Hălăceanu (IS-II-m-B-03931) Palatul Telefoanelor (IS-II-m-B-03932)

Personalități care au locuit pe strada Alexandru Lăpușneanu

Alexandru Ioan Cuza (între 1859-1862) și Regele Ferdinand I (între 1916-1918) în Casa Catargiu/Palatul Cuza, actualul Muzeu al Unirii) Heimann Hariton Tiktin (în Casa Kieser) Hariclea Darclée (într-un apartament din Hotel d'Europe) Mihai Eminescu (în 1875, cu chirie în casa Madame Alexandre/Lepădatu) Alexandru D. Xenopol (în casa Valter) Miluță Gheorghiu (pe la 1930 în casa maiorului V.A. Vasiliu)

Strada Alexandru Lăpușneanu în literatură Strada este subiect sau pretext pentru desfășurarea acțiunii unor lucrări ale literaturii clasice:

Ion Luca Caragiale, „Monopol” (schiță din 1907) Mihail Sadoveanu, „Strada Lăpușneanu. Cronică din 1917” (1921); „Prieteni” (nuvelă) Liviu Rebreanu, „Adam și Eva” (roman din 1925) Cezar Petrescu, „La Paradis general” (1930)

Vezi și

Berăria Bragadiru Biserica Sfântul Nicolae cel Sărac Palatul Beldiman

Note

Legături externe

Umbreluțe pe strada Lăpușneanu - interviu cu Dumitru I. Grumăzescu la youtube Galeriile Anticariat Dumitru I. Grumazescu, Iașul Cultural Galeriile de Arta „Theodor Pallady” din Casa Drossu

L