miniatura|Lunile planetei Darkover Darkover este o planetă fictivă din seria Darkover de romane și povestiri științifico-fantastice (de fantezie științifică) ale scriitoarei americane Marion Zimmer Bradley (și alții) care au fost publicate începând cu 1958.Darkover , Marion Zimmer Bradley, mzbworks.com Conform romanelor, Darkover este singura planetă locuită din sistemul de șapte planete al unei stele fictive gigantă roșie denumită Cottman.
În universul fictiv Darkover, care este considerat cea mai extinsă operă a scriitoarei Bradley și opera vieții sale, telepatia și alte fenomene așa-numite parapsihologice au o importanță centrală. Prima lucrare care are loc pe Darkover este The Planet Savers care a apărut în foileton în Amazing Stories în noiembrie 1958. Cronologic nu este prima povestire, evenimentele din romanul The Planet Savers au loc cu mai mult de 152 de ani înainte de cele din romanul Rediscovery care a apărut abia în 1993.In the first chapter of The Planet Savers, Randall Forth says that the Terrans have had a trade compact with Darkover for 152 years, which suggests that they have been on Darkover somewhat longer; 1976 paperback, pg 6.Tuck, Donald H. (1974). The Encyclopedia of Science Fiction and Fantasy. Chicago: Advent. p. 64. ISBN 0-911682-20-1.
Sistem stelar Bradley a descris steaua Cottman ca o gigantă roșie, în jurul căruia orbitează șapte planete. Cottman IV, cunoscută locuitorilor săi ca Darkover, este singura planetă locuibilă. Cele trei planete interioare și cele două planete exterioare nu sunt locuibile. Cottman V este o planetă de gheață care, deși nu este toxică pentru oameni, nu poate susține în mod natural o populație umană care se autosusține. Rediscovery, Marion Zimmer Bradley and Mercedes Lackey, DAW Books, 1993, hardback
La fel ca planeta Cottman V, Darkover este o planetă blocată într-o eră glaciară permanentă. Doar o mică porțiune ecuatorială a continentului său mic este suficient de caldă pentru a susține agricultura limitată, pescuitul și creșterea animalelor. Similar cu dimensiunea Pământului, Darkover are o greutate mai mică datorită lipsei sale relative de metale; are, de asemenea, un procent mai mare de oxigen în atmosferă. Perioada de rotație a planetei este de 28 de ore.Star of Danger, Marion Zimmer Bradley, Chapter 2 Un an pe Darkover este aproximativ egal cu cincisprezece luni de pe Pământ.
Vreme și geografie miniatura|O hartă a zonei locuibile din Darkover care arată așezările majore și formele de relief Vremea pe Darkover este afectată de două forțe majore: Un imens lanț muntos numit „Zidul din jurul lumii” care atinge o înălțime de 9.000 de metri deasupra nivelului mării. Acest lanț muntos are efectul de răcire al unui al treilea pol și a făcut ca unghiul axei de rotație al planetei Darkover să fie mai mare decât cel al Pământului, ceea ce provoacă o fluctuație extremă între temperaturile de vară și de iarnă în regiunea sa ecuatorială. Spre deosebire de Pământ, care are un singur satelit natural, Darkover are patru luni, fiecare cu o culoare diferită, care afectează forțele mareelor și tiparele vremii. Aceste luni sunt Liriel, Kyrrdis, Idriel și Mormallor. Se crede că Mormallor ar fi fost un asteroid trecător care a fost capturat de gravitația planetei Darkover.
Planeta este dominată de ghețari care acoperă cea mai mare parte a suprafeței sale. Zona locuibilă se află la doar câteva grade nord de ecuator. Ghețarii și munții impasibili (Zidul din jurul lumii) împiedică călătoria în afara ținuturilor locuibile. Zona continentală temperată a lui Darkover, care se învecinează cu apa oceanului planetei, este totuși supusă vremii severe de iarnă, iar o zi caldă de vară este rară.
Porțiunea temperată a continentului este dominată de păduri veșnic verzi care cresc la poalele muntelui. Acești copaci conțin o rășină inflamabilă care contribuie la frecvente incendii de pădure în lunile mai calde. Mai departe, la sud-vest de păduri se află zonele muntoase Darkover, câmpiile, mlaștinile sărate și văile râurilor arabile. Pe partea extrem de vestică a continentului se află un alt lanț muntos numit „Hellers” și un platou deșertic, de înaltă înălțime, numit „Orașele uscate” ("The Dry Towns").
Au existat mai multe încercări conflictuale de a realiza o hartă a Darkover-ului. În The Heritage of Hastur (1975) a existat o hartă pe care Bradley a respins-o într-un buletin informativ în 1978, spunând: „Harta din HH era, din fericire, suficient de inexactă pentru a fi ignorată.”Darkover, https://fanlore.org/wiki/Darkover, section "Mapping Darkover" În orice caz, nu se potrivește cu harta Speakman care ilustrează acest articol. Încercarea lui Thorsten Renk de a cartografia Darkover pe baza descrierilor călătoriilor furnizate în mai multe cărți (începând cu Darkover Landfall și terminând cu The Heritage of Hastur) a produs o a treia hartă care nu se potrivește cu celelalte. Renk este probabil corect atunci când spune că Bradley pare să aibă un model mental atunci când scrie, dar nu o hartă în sensul obișnuit.Renk, Thorsten, Mapping Darkover, http://www.phy.duke.edu/~trenk/darkover/darkover_map.html#mental_map
Unele orașe sau locuri de pe hartă sunt asociate cu cele șapte Domenii: Hastur cu Hasturs; Armida cu Altons; Ardais cu Ardais; Serrais cu Ridenow; iar Aldaran cu Aldarans. În Traitor's Sun, capitolul 3, Domeniul Elhalyn este descris ca întinzându-se „de la partea de vest a lacului Hali până la Marea Dalereuth”; dar acest lucru nu apare pe hartă, nici domeniul Aillard. Alte nume de pe hartă sunt Turnuri: Hali, unde Turnul a fost distrus, au rămas doar rămășițele dărâmate și o capelă mică, Rhu Fead; Arilinn; Dalereuth; și Neskaya. Thendara este locul unde se află Castelul Comyn și Turnul său, care a fost distrus în Exile's Song, precum și principalul aeroport spațial teran și birourile administrative. Un alt port spațial al tereștrilor se află la Caer Donn. Nevarsin este un refugiu și un centru de învățare administrat de călugării ordinului Sf. Valentin al Zăpezilor, o mănăstire fondată de părintele Valentine în urma unui eveniment tragic din Darkover Landfall. Storn este un castel (situat pe Storn Heights), iar familia Storn era importantă în Stormqueen! și The Winds of Darkover. Shainsa este capitala Orașelor Uscate (Dry Towns) și apare semnificativ în The Shattered Chain. Numele Neskaya este derivat din „New Skye”, prima așezare, în apropierea locului în care s-a prăbușit nava colonizatoare terană originală.
Geologie Planeta Darkover este săracă în metale. Aurul și argintul sunt cunoscute, dar nu în orice cantitate, iar cel mai valoros metal este cuprul. Femeile înstărite au „cleme de fluture” pentru păr din cupru; femeile mai sărace trebuie să se mulțumească cu ceva modelat din piele și lemn. Fierul este mai frecvent, dar foarte valoros, deoarece este folosit pentru săbii și potcoave. În City of Sorcery, capitolul 1, un bărbat își închide taraba din piață, iar povestitorul fără nume, o femeie terană îmbrăcată în haine Darkovane, crede că este prosper, pentru că „își poate permite o încuietoare metalică terană”. Din moment ce unii bărbați poartă săbii, iar majoritatea bărbaților și multe femei poartă cuțite, probabil din fier, acest lucru pare a fi oarecum contradictoriu. Poate că măiestria și tehnologia terestră, nu metalul, fac ca încuietoarea să fie valoroasă.
În The Bloody Sun, capitolul 9, muncitorii matriciali de la Ariliin sunt de acord să facă un studiu geologic folosindu-și puterile, pentru a preveni un studiu care altfel ar fi făcut de terani. Ei urmează să caute „staniu, cupru, argint, fier, tungsten” și „combustibili, sulf, hidrocarburi, substanțe chimice [.]” Scopul este de a preveni răspândirea teranilor și a „mașinilor infernale” ale lor pe Darkover. Ei reușesc să localizeze zăcăminte minerale și să le marcheze pe hărți (în mod ironic, hărți create cu ajutorul studiilor terane), dar misiunea, la început reușită, este abandonată.
Cel mai important mineral de pe Darkover este piatra matricială (matrix stone) sau piatra stelară (starstone), o bijuterie pe care primii coloniști o descoperă în Darkover Landfall. Are o culoare albastru intens, iar cele mari sunt rare. Compoziția sa nu este cunoscută de nimeni și, de fapt, unii consideră că este o formă de viață. Această bijuterie oferă un accent și o modalitate de mărire a laranului (telepatie).
Specii native simțitoare Există mai multe specii native simțitoare pe Darkover: Catmen (Oameni pisici); Chieri; Cralmac; Forge-Folk; Kyrri; Trailmen; Ya-men.
Lumea fictivă a lui Bradley este populată cu o specie inteligentă, Chieri, deja străveche și în declin atunci când sosesc coloniștii umani. Pe măsură ce seria s-a dezvoltat, ea a introdus alte trei specii native savante - Trailmen, Forge-Folk și Catmen - precum și două specii simțitoare modificate genetic - Cralmac și Kyrri. O specie suplimentară este de asemenea menționată frecvent, Ya-men, dar Bradley lasă ambiguu răspunsul la întrebarea dacă aceste creaturi sunt sau nu simțitoare.
Catmen Catmen sunt principalii antagoniști din The Spell Sword și apar într-o serie de povestiri. În The Spell Sword, Bradley îi descrie ca purtând săbii scurte, curbate, capabile să coordoneze atacuri împotriva oamenilor și capabili să folosească laran și pietre stelare. Aceștia au apărut, de asemenea, pe larg, în mai multe povestiri, inclusiv cea a lui David Heydt, „I'm a Big Cat Now” care a apărut în antologia Towers of Darkover; în povestirea scrisă de Linda Frankel și Paula Crunk, „Blood Hunt” care a apărut în antologia The Other Side of the Mirror și în povestirea scrisă de Judith Sampson, „To Serve Kihar” care a apărut în antologia Domains of Darkover.
Chieri 250px|thumb|Coperta ed. din 1972 a romanului Darkover Landfall, © DAW Books - pe care apare un Chieri în centru și doi Kyrri în dreapta jos. Chieri sunt o rasă de umanoizi telepatici înalți, cu șase degete, care nu au un sex permanent.The Planet Savers, Marion Zimmer Bradley, Ace Books, 1962, paperback Extrem de longevivi, cu durate de viață care ajung până la zeci de mii de ani, sunt descriși ca fiind cu ochi gri sau aurii și cu părul lung, alb-argintiu. Își schimbă sexul dacă situația se justifică în scopuri de împerechere. The World Wreckers îi descrie ca fiind ultimele rămășițe muribunde ale unui popor care a călătorit prin spațiu, ale cărui abilități s-au micșorat odată cu fertilitatea și ambiția lor.The World Wreckers, Marion Zimmer Bradley, Ace Books, 1971, paperback
Chieri și oamenii sunt similari biologic și sunt capabili să se încrucișeze. Hibrizii rezultați prezintă unele dintre caracteristicile Chieri de colorare și fiziologie. Au, de asemenea, daruri psihice, iar descendenții lor devin Comyn. În Star of Danger, Chieri care îi ajută Kennard Alton și Larry Montray, le spune că Chieri au strămoși comuni cu Trailmen și cu Kyrri, deși nu cu teranii. Star of Danger, Marion Zimmer Bradley, pgs 201-209, Ace Books, 1965, paperback
Chieri apar în mod proeminent în romanele The World Wreckers, The Planet Savers, Star of Danger; de asemenea există personaje de lungă durată, pe jumătate umane/pe jumătate Chieri, Robert Kadarin și Thyra Scott, care apar în The Heritage of Hastur și Sharra’s Exile.
Cralmac Cralmac sunt ființe semi-inteligente, crescute artificial de oameni în timpul Epocii Haosului (Ages of Chaos), pe baza rasei Trailmen modificată cu ADN uman.„Victory's Cost” de Patricia B. Cirone, Towers of Darkover, pp. 103-106, edited by Marion Zimmer Bradley, DAW Books, 1993, paperback În romanele Darkovan, apar de obicei ca slujitori ai laranzu'in care lucrează în turnuri, cu explicația că a lor este singura atingere pe care o pot suporta oamenii în starea hipersensibilă a lucrătorului matricial.
Cralmac apare în mod proeminent în povestirea „Victory's Cost” din antologia Towers of Darkover, povestire scrisă de Patricia B. Cirone.
Forge-Folk