Războiul din Nagorno-Karabah din 2020 sau Al doilea război din Karabahul de Munte a fost un conflict armat între Azerbaidjan, sprijinit de Turcia, și autoproclamata Republică Arțah, sprijinită de Armenia, în regiunea disputată Nagorno-Karabah și teritoriile înconjurătoare. A fost ultima escaladare a conflictului nerezolvat pentru această regiune, care este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar parțial guvernată de Arțah, un stat separatist cu o majoritate etnică armeană.
Ciocnirile au început în dimineața zilei de 27 septembrie 2020 de-a lungul liniei de contact în Nagorno-Karabah, care a fost stabilită în urma primului război din Nagorno-Karabah (1988-1994). Drept răspuns, Armenia și Arțah au introdus legea marțială și mobilizarea totală, în timp ce Azerbaidjanul a introdus legea marțială și o mobilizare parțială. Turcia a oferit sprijin militar Azerbaidjanului, deși amploarea acestui sprijin a fost contestată. Se consideră că implicarea Turciei a fost o încercare de extindere a sferei sale de influență, atât prin întărirea poziției Azerbaidjanului în conflict, cât și prin marginalizarea influenței Rusiei asupra regiunii.
Luptele au început cu o ofensivă azeră, cu scopul principal de a recuceri zonele mai puțin muntoase din sudul Nagorno-Karabahului, care erau mai ușor de capturat decât interiorul bine fortificat al regiunii. Războiul s-a caracterizat prin folosirea dronelor, senzorilor, artileriei grele cu rază lungă de acțiune și a rachetelor, precum și de propaganda de stat și de utilizarea conturilor oficiale de social media în războiul informațional online. Numărul total de pierderi de ambele părți poate fi câteva mii. Numeroase țări și Organizația Națiunilor Unite au condamnat luptele și au solicitat ambelor părți să detensioneze situația și să reia fără întârziere negocierile. Trei încetări ale focului intermediate de Rusia, Franța și Statele Unite nu au reușit să oprească luptele.
După capturarea Șușei, a doua așezare după mărime din Nagorno-Karabah, a fost semnat un acord de încetare a focului între președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, primul ministru al Armeniei, Nikol Pașinian, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, punând capăt tuturor ostilităților în zonă de la 00:00, 10 noiembrie 2020. Președintele Arțahului, Arayik Harutyunyan, a fost de asemenea de acord să se înceteze ostilitățile. Conform acordului, părțile în luptă vor păstra controlul asupra zonelor deținute în prezent în Nagorno-Karabah, în timp ce Armenia a înapoiat teritoriile din jurul Arțahului pe care le-a ocupat în 1994. Azerbaidjanul a obținut, de asemenea, comunicații de transport către exclava sa din Nahicevan, care se învecinează cu Turcia și Iran. Aproximativ 2.000 de soldați ruși sunt desfășurați ca forțe de menținere a păcii de-a lungul coridorului Lacin dintre Armenia și Nagorno-Karabah pentru un mandat de cel puțin cinci ani.
Context Conflictul provine din disputa cu privire la Nagorno-Karabah, o regiune cu populație majoritară armeană, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca fiind al Azerbaidjanului, care este deținut în prezent de autoproclamata Republică Arțah. Războiul din Nagorno-Karabah s-a încheiat cu o încetare a focului în 1994, Armenia controlând regiunea Nagorno-Karabakh, precum și districtele înconjurătoare Aghdam, Jabrail, Fuzuli, Kalbajar, Gubadli, Lachin și Zangilan din Azerbaidjan. Potrivit raportului de război din 2018 pregătit de Academia de Drept Internațional Umanitar și Drepturile Omului de la Geneva, „Armenia își exercită autoritatea asupra Nagorno-Karabakh echipând, finanțând sau instruind și oferind sprijin operațional autoproclamatei Republici Nagorno-Karabakh și forțelor sale , dar și în coordonarea și sprijinirea planificării generale a activităților lor militare și paramilitare”. De trei decenii, au avut loc multiple încălcări ale încetării focului, cea mai gravă fiind ciocnirile din Nagorno-Karabah din 2016 și ciocnirile din iulie 2020 la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.
La 23 iulie 2020, Armenia a anunțat începerea unui exercițiu comun de apărare aeriană cu Rusia și o analiză a conflictelor din iulie 2020. O săptămână mai târziu, Azerbaidjanul a desfășurat o serie de exerciții militare care au durat în perioada 29 iulie - 10 august și apoi din nou la începutul lunii septembrie cu implicarea Turciei. La sfârșitul lunii septembrie, Armenia a participat la exerciții militare comune pe teritoriile sudice ale Federației Ruse, în Armenia, precum și în Abhazia și Osetia de Sud, ambele state auto-declarate independente în timp ce majoritatea comunității internaționale le consideră ca fiind teritoriile naționale ale Georgiei. În timpul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a făcut o declarație susținând integritatea teritorială a Azerbaidjanului și Georgiei.
De asemenea, înainte de reluarea ostilităților, au apărut acuzații potrivit cărora membrii Armatei Naționale Siriene din Divizia Hamza au fost transferați în Azerbaidjan, în timp ce, potrivit unor surse turcești, mulți membri UAP și PMK din Irak și Siria au fost transferați în Nagorno-Karabakh în scopul pentru a instruiri a milițiilor armene împotriva Azerbaidjanului. În același timp, mutarea a mii de armeni libanezi în Karabah după explozia portului din Beirut a agravat și mai mult conflictul.
Desfășurare 27 septembrie Potrivit secretarului de presă al președintelui Republicii Arțah, Vahram Poghosyan, ostilitățile au început atunci când la ora 08:03 forțele armate azere au lansat atacuri de artilerie și aeriene împotriva așezărilor civile, inclusiv capitala Stepanakert. Autoritățile au îndemnat populația să caute acoperire în adăposturi antiaeriene.
Partea azeră a declarat că la aproximativ ora 06:00, ora locală, forțele armate armene au început bombardarea intensivă cu arme de calibru mare, mortiere și piese de artilerie de diferite calibre ale pozițiilor armatei azere de-a lungul întregii linii a frontului și a așezărilor azere din zona primei linii. Azerbaidjanul a declarat că partea armeană a atacat prima și că Azerbaidjanul a lansat o contraofensivă ca răspuns. Hikmet Hajiyev, consilier principal al președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat forțele armene de lansarea unor atacuri „deliberate și vizate” de-a lungul liniei frontului.
Ministerul Apărării din Armenia a declarat că ofensiva azeră, care vizează și Stepanakert, a început la ora locală 08:10 (04:10 GMT). În ofensivă Azerbaidjan a folosit unități de artilerie, soldați, tancuri și rachete, aviație și AFP-uri. Autoproclamata Republică Arțah a introdus legea marțială și mobilizarea totală a populației sale masculine. În aceeași zi, președintele azer Ilham Aliev s-a adresat națiunii cu privire la ciocniri. După-amiaza, legea marțială a fost introdusă și în Azerbaidjan. Legea marțială în Azerbaidjan este în vigoare începând cu miezul nopții, 28 septembrie, în timp ce starea de urgență este deja instalată în Baku, marile orașe și unele regiuni de la 21:00 la 06:00, ora locală. În ciocniri, armata azeră a folosit tancuri, artilerie, sisteme de rachete și avioane în apropierea liniei frontului, intrând mai adânc în teritoriul ocupat de armeni. Civilii din Nagorno-Karabah au fost îndemnați să meargă în adăposturi. Potrivit lui Artsrun Hovhannisyan, dimineața forțele armate azere au atacat și în direcția Vardenis pe teritoriul propriu-zis al Armeniei. În după-amiaza zilei de 27 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat recuperarea a șapte sate din Nagorno-Karabakh: Garahanbayli, Garvand, Horadiz, Yuxarı Əbdürrəhmanlı, Așağı Əbdürrəhmanlı, Boyuk Marjanli și Nuzgar. Ministerul Apărării din Arțah a respins aceste afirmații spunând că „Declarația emisă de Ministerul Apărării din Azerbaidjan conform căreia armata azeră ar fi ocupat 7 așezări nu corespunde realității” și „este informația provocatoare obișnuită produsă de către mașina de propagandă azeră.” La ora 16:29, ministerul a anunțat că Comandamentul Militar Azerbaidjan a propus comandamentului armean în această direcție să nu reziste și să se predea, pentru a „nu distruge complet garnizoana Forțelor Armate Armene din așezarea Aghdara și a nu crește numărul victimelor”, precizând, de asemenea, că ”tratamentul prizonierilor de război și al civililor va fi efectuat în conformitate cu cerințele Convenției de la Geneva și ale dreptului internațional umanitar” și că, dacă va fi întâmpinat de rezistență, fiecare persoană armată va fi neutralizată „de către forțele azere”. După-amiază, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat preluarea unui vârf de munte din lanțul Murovdag. Ministerul a raportat, de asemenea, că forțele azere au preluat ”controlul vizual, precum și controlul armelor de foc și al artileriei” asupra autostrăzii Vardenis – Martakert/Aghdara, care leagă Nagorno-Karabah și Armenia. Stepanyan a respins aceste afirmații. Apoi, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a publicat un videoclip al unei drone azere care distruge un „depozit de arme și muniții aparținând Forțelor Armate Armene”.
Oficialii locali iranieni au raportat că, prin urmare a conflictului, un proiectil de artilerie a lovit satul Khalaf Beyglu din județul Hoda Afarin, fără „pagube financiare sau umane”.
28 septembrie
La aproximativ ora 01:00, Ministerul Apărării din Azerbaidjan au prezentat imagini care înfățișau trei vehicule militare armene care erau atacate pe linia de contact de către trupele azere. Ministerul a respins acuzațiile armene, inclusiv cele cu privire la victimele sale, și a formulat acuzații de propagandă armeană în fața succeselor militare ale azerilor. La aproximativ 6:45, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a lansat imagini suplimentare, reprezentând distrugerea aparentă a unor materiale și vehicule armene. La aproximativ ora 08:00, Ministerul a declarat că forțele armene au tras asupra orașului Tartar dimineața devreme și a lansat un avertisment, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe din Azerbaidjan a declarat că forțele armene au tras în mod intenționat în situri și poziții civile. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a prezentat imagini care înfățișau distrugerea a două tancuri armene. Președintele Arțahului a declarat că în timpul ciocnirilor de dimineață, forțele armene au recâștigat controlul asupra unui număr de poziții pierdute anterior. Aproximativ la ora 10:00, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a lansat imagini ale unei lupte și a susținut că forțele azere au câștigat terenuri avantajoase din punct de vedere strategic în jurul orașului Talıș, susținând totodată că forțele armene au suferit pierderi mari. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a susținut că printre victimele armene se numărau mercenarii de origine armeană din Siria și dintr-o varietate de țări din Orientul Mijlociu.
La aproximativ 13:10, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a arătat imagini care prezentau aparent două tancuri armene distruse de UAV-urile azeriene. Aproximativ la ora 14:00, presa armeană a declarat că un UAV azer a fost doborât lângă Vardenis. Președintele Republicii Arțah a declarat că forțele azere se confruntă cu atacuri pe toate fronturile venite din partea forțelor armene. În jurul orei 15:30, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că armata armeană se confrunta cu probleme de aprovizionare. La scurt timp, ministrul din Azerbaidjan a declarat că forțele azere au tras asupra unităților de artilerie armene în direcția Aghdara, care vizau așezările controlate de azeri. Potrivit ministerului, unitățile armene au suferit pierderi din cauza focului de artilerie și au fost forțate să se retragă.