Retragerea Armatei Mackensen din România în 1918 s-a făcut în grabă prin Ungaria revoluționară, aflată într-o perioadă de tulburări și anarhie, sub comanda feldmareșalului August von Mackensen și prin Austria. Majoritatea militarilor armatei a ajuns în Germania. Doar o mică parte a acestora, printre care s-a aflat și comandantul suprem, a fost internată în Ungaria.Klein, Günter; Ocupația germană în România din 1916-1918 în lumina memorialisticii germane despre Primul Război Mondial; Document, 4 (42)/ 2008 ; p. 7; accesat la 18 decembrie 2020
Retragerea de pe teritoriul Munteniei Efectivul trupelor de uscat existent înainte de retragere era de 200.000 de oameni. La 28 octombrie/11 noiembrie 1916 Regele Ferdinand a ordonat Armatei României să mobilizeze din nou. În aceeași zi, trupele generalului Berthelot au trecut Dunărea pe la Giurgiu și Guvernul României a trimis un ultimatum feldmareșalului Mackensen, ca să evacueze România cu trupele sale. Evacuarea a început a doua zi, pe 29 octombrie/12 noiembrie 1918.Dabija, G. A.; Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. IV; Tip. „Lupta” N. Stroilă; București; 1937; p 671 Conform ordinului feldmareșalului, în timpul retragerii podurile și tunelurile găsite urmau să fie distruse.
Retragerea prin Transilvania Prin Articolul 11 al Convenției militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918, a fost stabilit un termen de 15 zile pentru traversarea Ungariei, comunicațiile telegrafice și poștale ale acesteia cu Germania urmând a fi făcute numai sub control Aliat. Military arrangements with Hungary, Convention signed at Belgrade 13 noiembrie 1918, regulating conditions for application in Hungary of armistice with Austria-Hungary of 3 noiembrie 1918; Effective from 13 noiembrie 1918, translation; 1919 For. ReI. (Paris Peace Conference, II) 183; Senate Document 147, 66th Congress, 1st session; pp. 21-22 (2-3 PDF) accesat la 18 decembrie 20202 Aceste dispoziții au fost nerealiste.Studiu istoric, Iancu, 2002; p. 22 (PDF)
La Brașov a fost consemnat un incident, în cadrul căruia trupele române au intrat în contact cu ariergarda Armatei Mackensen (Grupul de Est), care a încercat să opună rezistență în gară.Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Kirițescu, 1989, p. 413
În efortul său de a împiedica avansul trupelor române în Ardeal, guvernul ungar a încercat să trateze cu Armata Mackensen, ca aceasta să se opună trecerii armatelor române în Transilvania.Studiu istoric, Iancu, 2002; p. 25 (PDF)
Pe drumul retragerii, Armata Mackensen a început să se destrame treptat, soldații vânzând atât bunuri din inventarul propriei intendențe, cât și armele pe care le dețineau.
În efortul său de a-și dota trupele aflate în curs de constituire sau reorganizare pe teritoriul transilvănean, Armata României a cumpărat cai de la militarii germani.Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Kirițescu, 1989, p. 414
Retragerea prin restul Ungariei Referințe
Bibliografie Iancu, Gheorghe; Studiu istoric în Problema minorităților etnice din România în documente ale Societății Națiunilor (1923-1932); Ed. Argonaut; Cluj_Napoca; 2002; pp. 39-64; accesat la 18 decembrie 2020 Kirițescu, Constantin; Istoria războiului pentru întregirea României- Ediția a III-a, vol. II; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1989; ISBN 973-29-0048-2
Lectură suplimentară Niculae, Daniel Silviu; 1918. Reintrarea Romaniei in razboi; Ed. Miidecărți; 2018; ISBN 978-6069460894 Preda, Dumitru; România în vâltoarea Marelui Război – Anul 1918 – de la Pacea de la București la cea de-a doua mobilizare a Armatei Române din Sub semnul Unirii. Campaniile armatei române pentru întregirea Țării 1916-1920; ISBN 978-973-32-1107-5; Ed. Militară; 2019
Search Mackensen Search Mackensen Search Mackensen
Foto
Cross control
Legături externe
Vezi și Grupul de Armate Mackensen (România) Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918
Categorie:Bătălii de pe frontul românesc în Primul Război Mondial Categorie:1918 în România Categorie:1918 în Ungaria Categorie:1919 în Ungaria Categorie:Imperiul German