Alexe Marin () a fost un profesor de fizică și chimie din Regatul României, titular al primei catedre de chimie de la Facultatea de Științe din cadrul Universității BucureștiMioara Cimpoieș, Octavian Ionescu, Probleme de pedagogie în presă de la unirea principatelor pînă la cucerirea independenței României, Editura didactică și pedagogică, București, 1967, p. 196Ștefan Bălan, „Istoria științei și tehnicii în România”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 117 și decan al Facultății de Științe din Capitală.Vasile, Gina & Artimon, Mihaela; Pionieri în școala românească de chimie; Noema, vol. IX/2010; p. 242
Biografie Înainte de 1848 a fost bursier la Paris.Nicolae Isar, „Cultură națională și spirit european de la școala lui Gh. Lazăr la Universitatea din București”, Editura Universității din București, București, 2004, p. 164
La îndemnul acestuia și cu ajutorul farmacistului Adolf Steege (sau Heege), după cercetările începute în anul 1945, Theodor Mehedințeanu a reușit producerea de petrol lampant, cu materie primă exploatată de la Păcureți, Prahova, pe cale de laborator. Anterior, în 1833, farmacistul C. Thorbor din Iași a prelucrat petrol lampant în laborator, însă nu a valorificat la timp realizarea.Ștefan Bălan, „Istoria științei și tehnicii în România”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 151
În 1891, în calitate de titular al catedrei de chimie, împreună cu Constantin I. Istrati a înființat „Societatea de științe fizice”.Studii. Revistă de istorie, Volumul 17, Edițiile 4–6, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p. 1292
În calitate de traducător, a publicat în limba română primele cărți de fizică (fizica lui Claude Pouillet, în 1852) și chimie (chimia lui Théophile-Jules Pelouze si Edmond Frémy, în 1853).Manolea, Gheorge; Alexe Marin sau „învățătorul de sat“; Gazeta de Sud, 28 august 2010; accesat la 28 ianuarie 2021 A fost, de asemenea, autor de manuale școlare, în special pentru clasele primare,Muzeul Național de Istorie al României; Alexe Marin; Galeria portretelor; accesat la 27 ianuarie 2021 popularizator al cunoștințelor științifice, adept al iluminismului și traducător de lucrări de știință. A scris și tipărit cărți de geometrie și astronomie (în 1839), mecanică (1842), aritmetică (1871 și 1874) și altele.
La Colegiul Național „Sfântul Sava” din București a pornit publicarea unor cărți de popularizare a științei în matematici, mecanică și altor domenii.
Un liceu tehnologic din Slatina și o stradă din București, poartă numele său.
Referințe
Categorie:Nașteri în 1814 Categorie:Nașteri pe 17 august Categorie:Decese în 1895 Categorie:Decese pe 25 aprilie Categorie:Craioveni Categorie:Chimiști români Categorie:Chimiști din secolul al XIX-lea Categorie:Profesori ai Universității din București