dreapta|upright=1.1|thumb|Drapelul curcubeu este un simbol al mândriei lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor, persoanelor transgender și queer (LGBTQ) și al , utilizat încă din anii 1970.

Steagul curcubeu sau steagul mândriei (anterior steagul mândriei gay) este un simbol al și al , precum și un simbol al păcii. Culorile reflectă diversitatea și spectrul sexualității și genului uman. Utilizarea unui drapel curcubeu ca simbol al mândriei LGBTQ a început în San Francisco, California, devenind ulterior o practică obișnuită la evenimentele pentru drepturile LGBTQ din întreaga lume.

Conceput inițial de artiștii Gilbert Baker, Lynn Segerblom, James McNamara și alți activiști, designul a suferit mai multe modificări după debutul său din 1978 și continuă să inspire variante noi. Deși drapelul original al lui Baker avea opt culori, din 1979 și până în prezent cea mai comună variantă constă din șase benzi: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru și violet. Drapelul este afișat de obicei orizontal, cu banda roșie deasupra, la fel cum ar apărea într-un curcubeu natural.

Persoanele LGBTQ și aliații acestora folosesc în prezent drapele curcubeu și numeroase obiecte sau scheme cromatice cu tematică curcubeu ca un simbol exterior al identității sau al sprijinului lor. Există derivate ale drapelului curcubeu care sunt folosite pentru a atrage atenția asupra unor cauze sau grupuri specifice din cadrul comunității (de exemplu, persoanele transgender, lupta împotriva epidemiei de SIDA, includerea persoanelor de culoare LGBTQ). Pe lângă curcubeu, multe alte drapele și simboluri sunt utilizate pentru a comunica identități specifice din cadrul comunității LGBTQ.

Istorie Origine thumb|upright=.75|Gilbert Baker

Gilbert Baker a fost un artist și activist american, cunoscut pentru proiectarea drapelului curcubeu. Născut în 1951 în Parsons, Kansas, Baker a servit în Armata Statelor Unite din 1970 până în 1972. După lăsarea la vatră, a învățat să croiască și s-a implicat în mișcarea pentru drepturile homosexualilor din San Francisco.

Influențat de prietenul său și activistul pentru drepturile homosexualilor Harvey Milk, Baker a adoptat îndemnul lui Milk la deschidere și adevăr în rândul persoanelor gay. El a văzut drapelul ca pe un mod direct de a exprima prezența și identitatea. La îndemnul regizorului Arthur J. Bressan Jr., Baker a creat drapelul curcubeu pentru a servi drept simbol al mișcării.

Primele steaguri au apărut la 25 iunie 1978, în timpul celebrării Zilei Libertății Gay din San Francisco.

Conform unui profil publicat în Bay Area Reporter în 1985, Baker „a ales motivul curcubeului datorită asocierilor sale cu mișcarea hippie din anii șaizeci, dar menționează că utilizarea acestui design datează încă din Egiptul Antic”. S-a speculat că Baker ar fi fost inspirat de cântecul „Over the Rainbow” interpretat de Judy Garland (Garland fiind printre primele pictograme gay), dar când a fost întrebat, Baker a declarat că a fost „mai mult despre The Rolling Stones și cântecul lor 'She's a Rainbow'”. De asemenea, este probabil ca Baker să fi fost influențat de „Drapelul Frăției” (cu cinci benzi orizontale reprezentând rase diferite: roșu, alb, maro, galben și negru), popular în cadrul mișcării pentru pacea mondială și al mișcării hippie din anii 1960. Noted as sourced to The Alyson Almanac from the college's library.

Primele drapele curcubeu comandate de comitetul mândriei aflate la început de drum au fost produse de o echipă din care a făcut parte și artista Lynn Segerblom. Segerblom era cunoscută pe atunci sub numele de Faerie Argyle Rainbow; potrivit acesteia, ea a creat procesul original de vopsire pentru steaguri. Treizeci de voluntari au vopsit și au cusut manual primele două drapele pentru paradă. Designul original al drapelului avea opt benzi, fiecărei culori fiindu-i atribuită o semnificație specifică:

Roz aprins Sexul Roșu Viața Portocaliu Vindecarea Galben Lumina soarelui Verde Natura Turcoaz Magia/Arta Indigo Serenitatea Violet Spiritul

Cele două steaguri create inițial pentru parada din 1978 au fost considerate pierdute timp de peste patru decenii, până când un fragment dintr-unul dintre ele a fost descoperit printre lucrurile lui Baker în 2020.

1978 până în 1979

După asasinarea consilierului municipal din San Francisco, Harvey Milk, la 27 noiembrie 1978, cererea pentru drapelul curcubeu a crescut considerabil. Ca răspuns, compania Paramount Flag Company din San Francisco a început să vândă o versiune realizată din stocuri de țesătură cu șapte benzi: roșu, portocaliu, galben, verde, turcoaz, albastru și violet. Când Baker a intensificat producția versiunii sale a drapelului, a renunțat la rândul său la banda roz aprins, deoarece materialul în această culoare nu se găsea ușor. Paramount Flag Company a început, de asemenea, să vândă un stoc excedentar de steaguri ale organizației Rainbow Girls din magazinul său situat la colțul dintre străzile Polk și Post, unde lucra Gilbert Baker.

În 1979, drapelul a fost modificat din nou. Dorind să decoreze stâlpii de iluminat stradal de pe traseul paradei cu sute de bannere curcubeu, Baker a decis să împartă motivul în două jumătăți egale, cu un număr par de benzi de o parte și de alta a fiecărui stâlp. Pentru a obține acest efect, el a eliminat banda turcoaz care fusese folosită pe steagul cu șapte benzi. Rezultatul a fost versiunea cu șase benzi a drapelului, care avea să devină standardul pentru producția viitoare: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru și violet.

Anii 1980 până în anii 2000 thumb|Drapelul curcubeu la Pride London, 1999

În 1989, drapelul curcubeu a atras atenția la nivel național în SUA, după ce John Stout a dat în judecată proprietarii locuinței sale și a câștigat procesul, când aceștia au încercat să-i interzică afișarea drapelului la balconul apartamentului său din West Hollywood, California.

În anul 2000, Universitatea din Hawaii la Manoa a schimbat numele echipelor sale sportive din „Rainbow Warriors” în „Warriors” și și-a reproiectat sigla pentru a elimina curcubeul. Directorul atletic Hugh Yoshida a declarat inițial că schimbarea a fost făcută pentru a distanța programul atletic al școlii de homosexualitate. Când această afirmație a stârnit critici, Yoshida a spus ulterior că schimbarea a avut ca scop doar evitarea confuziei de brand. Universitatea a permis ulterior fiecărei echipe să își aleagă propriul nume, ceea ce a dus la o combinație de denumiri precum „Rainbow Warriors”, „Warriors”, „Rainbows” și „Rainbow Wahine”. Decizia a fost anulată în februarie 2013 de directorul atletic Ben Jay, care a stabilit ca toate echipele masculine să poarte numele „Warriors”, iar cele feminine „Rainbow Warriors”. În mai 2013, toate echipele au fost redenumite din nou „Rainbow Warriors”, indiferent de sex.

În 2004, mai multor afaceri gay din Londra li s-a ordonat de către Consiliul Cetații Westminster să îndepărteze drapelul curcubeu din spațiile lor, deoarece afișarea acestuia necesita o autorizație de construire. Când un magazin a solicitat autorizația, subcomisia de urbanism a respins cererea prin votul decisiv al președintelui (19 mai 2005), o decizie condamnată de consilierii gay din Westminster și de primarul de atunci al Londrei, Ken Livingstone. În noiembrie, consiliul a anunțat o schimbare a politicii, precizând că majorității magazinelor și barurilor li se va permite să arboreze drapelul curcubeu fără autorizație.

În iunie 2004, activiști LGBTQ au navigat către Teritoriul Insulelor Mării de Corali, nelocuit, aparținând Australiei, și au arborat drapelul curcubeu, proclamând teritoriul independent de Australia sub numele de Regatul Gay și Lesbian al Insulelor Mării de Corali, în semn de protest față de refuzul guvernului australian de a recunoaște căsătoriile între persoane de același sex. Drapelul curcubeu a fost steagul oficial al regatului revendicat până la dizolvarea acestuia în 2017, în urma legalizării căsătoriilor între persoane de același sex în Australia.

Anii 2010 până în prezent thumb|Casa Albă iluminată în culorile drapelului curcubeu în iunie 2015

În iunie 2015, Museum of Modern Art din Manhattan a adăugat simbolul drapelului curcubeu în colecția sa de design. Drapelul a fost inclus și în expoziția MoMA Pirouette: Turning Points in Design din 2025, care a prezentat „simboluri de design larg recunoscute [...] evidențiind momente de cotitură din istoria designului”.

La 26 iunie 2015, Casa Albă a fost iluminată în culorile drapelului curcubeu pentru a marca legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex în toate cele 50 de state americane, în urma deciziei Curții Supreme în cazul Obergefell v. Hodges.

O versiune Emoji a drapelului () a fost propusă oficial în iulie 2016, fiind lansată în luna noiembrie a aceluiași an.

O porțiune din unul dintre drapelele curcubeu originale din 1978 a fost donată Muzeului și Arhivelor Societății Istorice GLBT din San Francisco în aprilie 2021; secțiunea este singura rămășiță cunoscută a celor două drapele curcubeu cu opt culori inaugurale.

Naționaliștii polonezi au călcat în picioare, au scuipat și au incendiat drapelul curcubeu în timpul marșurilor de Ziua Independenței de la Varșovia din anii 2020. Într-unul dintre cazuri, o mulțime a incendiat o clădire rezidențială deoarece pe aceasta era arborat un drapel curcubeu și un afiș al mișcării Greva Femeilor din Polonia.

În Norvegia, drapelul simbolizează diversitatea, unitatea și incluziunea, precum și libertatea de a fi oricine dorești și de a iubi pe oricine dorești.

Transnaționalism

Steagul curcubeu a fost readaptat pentru a manifesta o multitudine de moduri transnaționale și globalizate de a fi queer. În câteva articole academice, steagul curcubeu este descris ca un „semnificant flotant”. Un semnificant flotant se referă la persoana care conferă obiectului sensul și semnificația interpretată. Steagurile sunt simboluri ambivalente care poartă diferite ideologii, sensuri și agende în funcție de privitor. Prin urmare, steagul curcubeu este un obiect de graniță care nu doar că aduce împreună comunitățile queer la nivel local și transnațional, ci poate crea, de asemenea, dezbateri și conflicte.

În martie 2016, au fost create timbre curcubeu de către un serviciu poștal comun pentru Suedia și Danemarca, sărbătorind mândria care traversează granițele la nivel internațional. A devenit un lucru obișnuit să fie afișat un curcubeu în vitrinele magazinelor sau pe site-uri web pentru a indica faptul că spațiul este prietenos cu persoanele queer (queer-friendly). Multe clădiri oficiale guvernamentale din țări din Europa și America afișează steagul curcubeu.

În unele țări, precum Arabia Saudită, este ilegală vânzarea (sau purtarea) articolelor „în culorile curcubeului”, deoarece acestea „promovează indirect homosexualitatea” și se susține că acestea „contrazic bunul simț normal”. Motivele au stârnit critici internaționale.

Steaguri codificate