Alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova au avut loc la data de 11 iulie 2021, după ce președinta Maia Sandu a dizolvat legislativul anterior la data de 28 aprilie 2021.
Context Mandatul lui Igor Dodon (februarie 2019 – decembrie 2020) Guvernul Maiei Sandu (PSRM - ACUM) Constituția Republicii Moldova impune formarea unui guvern în termen de trei luni de la proclamarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare de către Curtea Constituțională. Rezultatele alegerilor din 24 februarie au fost confirmate pe 9 martie. La 8 iunie, un guvern de coaliție condus de Maia Sandu a fost format de Partidul Socialiștilor (PSRM) și blocul ACUM. Cu toate acestea, Partidul Democrat (PDM) a solicitat Curtea Supremă, susținând că guvernul nu a fost format la timp. Curtea a interpretat termenul limită de trei luni ca fiind de 90 de zile, ceea ce însemna că data limită a fost 7 iunie și a concluzionat că ar trebui organizate alegeri rapide. A doua zi, Curtea l-a suspendat pe președintele Igor Dodon (fost lider PSRM) de la exercitarea puterilor și atribuțiilor sale prezidențiale pentru că nu a dizolvat parlamentul și l-a numit pe fostul prim-ministru Pavel Filip al PDM ca președinte în exercițiu. Filip a emis ulterior un decret prin care se cerea alegeri anticipate pentru 6 septembrie.Snap elections called as Moldova crisis escalates BBC News, 9 June 2019
Dodon și coaliția PSRM – ACUM au numit procesul ilegal. Guvernele Rusiei, Franței, Germaniei, Poloniei, Suediei și Regatului Unit au recunoscut toți noul cabinet Sandu drept guvern legitim. La 14 iunie Filip a demisionat și a permis guvernului PSRM – ACUM să preia funcția. Cu toate acestea, noul guvern a fost ulterior demis într-o moțiune de neîncredere în Parlament, la 12 noiembrie 2019, într-un litigiu privind un proiect de lege asumat de guvern pentru a delega o parte din puterile sale plenare primului ministru pentru a propune o listă scurtă cu candidații la funcția de procuror general.
Guvernul Ion Chicu (PSRMPDM). Alegerile prezidențiale Un alt nou guvern PSRM-PDM, condus de Ion Chicu, a fost format la 14 noiembrie 2019. Partidul Democrat a părăsit coaliția la 7 noiembrie 2020, în timpul alegerilor prezidențiale din Moldova din 2020, pentru a permite formarea unui nou guvern sub noul președinte. Cabinetul Chicu a rămas în funcție ca guvern minoritar, sprijinit de Partidul Șor, miniștrii PDM fiind înlocuiți de independenți. Fostul prim-ministru și liderul PAS (ACUM) Maia Sandu a fost ales președinte la 15 noiembrie 2020. Chicu a demisionat pe 23 decembrie, cu doar câteva ore înainte de moțiunea de cenzură înaintată de PAS. Alegerile parlamentare anticipate au fost promise atât de Maia Sandu, cât și de Igor Dodon, în campania electorală.
Mandatul Maiei Sandu (decembrie 2020 – prezent)
Primele consultări. Tentativa de autodizolvare Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind desemnarea unei candidaturi la funcția de prim-ministru, în 28 decembrie 2020. În urma consultărilor, partidele s-au exprimat mai mult sau mai puțin în favoarea alegerilor parlamentare anticipate. Totodată, PAS a încercat la Curtea Constituțională să verifice legitimitatea unei eventuale proceduri de autodizolvare a Parlamentului, prin votul a două treimi din deputați. La 18 ianuarie, CC a declarat neconstituțională procedura.
Prima și a doua desemnare a Nataliei Gavrilița ca prim-ministru. Susținerea Marianei Durleșteanu Pe 27 ianuarie, Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier. Ulterior, pe 11 februarie, Gavrilița a obținut zero voturi din partea Parlamentului. Concomitent, PSRM și Pentru Moldova au prezentat candidatura Marianei Durleșteanu, cât și o listă de semnături a 54 de deputați (PSRM, Pentru Moldova și independenți). Maia Sandu a desemnat-o repetat pe Gavrilița, iar Curtea Constituțională a decis că decretul este neconstituțional din cauză că deja a fost respinsă, iar majoritatea PSRM-Pentru Moldova nu este formalizată. Totuși, CC a îndemnat la reluarea dialogului între președinte și deputați, în vederea nominalizării unui nou guvern. Sandu a anunțat că nu mai intenționează să mai negocieze cu partidele politice în vederea unui nou guvern și nu va mai desemna vreun prim-ministru. Ea însăși a declarat "ori la alegeri anticipate, ori la referendum (pentru demitere)”.
Desemnarea lui Igor Grosu. Retragerea Marianei Durleșteanu Pe 16 martie 2021, Maia Sandu a convocat forțele politice din Parlament pentru consultări privind depășirea crizei politice - majoritatea fracțiunilor parlamentare s-au pronunțat pentru alegeri parlamentare anticipate, după ce criza pandemică va fi rezolvată. În timpul ultimelor consultări, cu PSRM, și-a făcut apariția Igor Dodon, care nu este însă membru al Parlamentului. În același timp, Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura, în urma unui mesaj postat pe rețelele de socializare, fapt ce i-a permis Maiei Sandu să vină cu propria propunere, respectiv Igor Grosu. După ce majoritatea parlamentară a părăsit ședința ordinară pe 25 martie, guvernul Grosu a fost respins. miniatura|Transferul de putere între Igor Dodon și Maia Sandu. (24 decembrie 2020)
Întrunirea condițiilor constituționale de dizolvare a Parlamentului Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova prevede că există două posibilități de dizolvare a Parlamentului:
(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Articolul 1 a fost întrunit, deși Parlamentul totuși a avut ședințe între 23 decembrie 2020 și 23 martie 2021. Cu toate acestea, nu a fost votat un executiv, însă au fost înaintate trei candidaturi, dintre care una neconstituțională: Natalia Gavrilița (de două ori) și Igor Grosu. Articolul 2 a fost, de asemenea, întrunit, procedura de vot a Nataliei Gavrilița a avut loc la 11 februarie 2021, fapt ce a deschis termenul de 45 de zile, reprezentând prima tentativă, fiind completat de cel de-a doua tentativă, respectiv Igor Grosu, pe 25 martie. Cele 45 de zile au expirat la 28 martie 2021.
Maia Sandu a chemat fracțiunile parlamentare la consultări privind depășirea crizei politice, cât și pentru stabilirea alegerilor parlamentare anticipate. Pro Moldova, PD, PPDA și PAS au venit chiar vineri, 26 martie, în timp ce PSRM și Pentru Moldova nu s-au prezentat atunci, venind la consultări abia luni, 29 martie 2021. După epuizarea consultărilor, Maia Sandu a anunțat într-o conferință de presă că a sesizat Curtea Constituțională privind întrunirea condițiilor de dizolvare a Parlamentului.
Între timp, Parlamentul Republicii Moldova a votat, la 31 martie 2021, decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru 60 de zile, până la 30 mai 2021. Mai mulți deputați, respectiv cei ai PAS, PPDA și PDM, au semnalat faptul că starea de urgență reprezintă exact documentul din 2020, fără a preciza clar ce intenții are Guvernul în gestionarea crizei pandemice și, mai ales, fără a stabili o carantină națională. Deputații PSRM și Pentru Moldova au votat starea de urgență fără prea multe interpelări, contrar a ceea ce au declarat în urmă cu doar câteva săptămâni. Opoziția parlamentară, în special PAS, a considerat că prin lipsa unui plan concret se intenționează, de fapt, doar amânarea alegerilor anticipate. Conform Constituției Republicii Moldova, procedura de dizolvare ar putea să aibă loc imediat după expirarea stării de urgență, în speța dată, abia după 30 mai 2021. Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că urmează să întreprindă acțiunile necesare privind constatarea decretului drept neconstituțional și pentru a demara mai repede alegerile parlamentare anticipate.
Conform legilor în vigoare, alegerile parlamentare se organizează într-un termen maxim de 90 de zile, dar după cel puțin 60 de zile, pentru a pregăti finanțarea scrutinului, înscrierea candidaților, cât și derularea campaniei electorale.
La data de 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a recunoscut întrunirea circumstanțelor dizolvării Parlamentului Republicii Moldova, din cei 5 judecători, trei votând pentru. Maia Sandu s-a prezentat personal la ședința CC pentru a-și susține punctul de vedere, fiind însoțită de Olesea Stamate, consiliera sa pe probleme de justiție. Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Politică Dreptate și Adevăr, Partidul Democrat din Moldova, Partidul Pro Moldova, cât și Partidul Nostru, prin reprezentanții acestora au recunoscut decizia Curții Supreme drept validă, în timp ce Partidul Socialiștilor, prin Igor Dodon, s-a poziționat împotrivă, anunțând că urmează să fie întreprinse toate modalitățile juridice posibile pentru a bloca procesul. Cu toate acestea, decizia CC este incontestabilă.
Criza constituțională. Dizolvarea Parlamentului În ședința Parlamentului Republicii Moldova din 23 aprilie 2021, PSRM și Partidul Șor au votat pentru anularea hotărârii din 2019 prin care Domnica Manole a fost investită judecătoare la Curtea Constituțională, cât și o altă hotărâre prin care li se cere demisia celor 3 judecători care au votat pentru dizolvare, respectiv Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Ca răspuns, Curtea Supremă a anunțat că hotărârea nu are efecte juridice și condamnă periclitarea statului de drept, imaginii Curții Constituționale și culturii constituționalismului din Republica Moldova. În aceeași seară, Curtea Constituțională a anunțat că a suspendat cele două hotărâri adoptate de Parlament.
La data de 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a declarat Hotărârea Parlamentului prin care a fost instituită starea de urgență neconstituțională în urma sesizărilor depuse de Octavian Țîcu (PUN), Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca (PAS). La scurt timp după emiterea hotărârii Curții Constituționale, Maia Sandu a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor anticipate la 11 iulie 2021.
Parlamentul dizolvat Parlamentul dizolvat rămâne în funcție până la investirea Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a XI-a, ceea ce se va întâmpla după 11 iulie 2021. Mandatele deputaților aleși în 2019 rămân în continuare valabile, Parlamentul se poate întruni în ședință, însă nu mai poate adopta modificări ale Constituției Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova nu s-a mai întâlnit vreodată în ședință de la momentul dizolvării Parlamentului de Legislatură a X-a, următoarele ședințe urmând să aibă loc privind constituirea Parlamentului de Legislatura a XI-a. miniatura|Grafic reprezentând configurația Parlamentului Republicii Moldova
Distribuția mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova înainte de alegeri
PartidLiderul partiduluiLider dinMandatul lideruluiAlegerile parlamentare din 2019Mandate la momentul dizolvării% din voturiMandatePartidul Socialiștilor din Republica MoldovaIgor Dodon2020–31,153537Partidul Democrat din MoldovaPavel Filip2019circumscripția nr. 20, Strășeni23,623010Partidul Acțiune și SolidaritateIgor Grosu (interimar)2020circumscripția națională26,84 (ACUM)26 (ACUM)14Partidul Platforma Demnitate și AdevărAndrei Năstase2015–26,84 (ACUM)26 (ACUM)11Partidul Șor (a aderat ulterior la Platforma Pentru Moldova)Ilan Șor2019circumscripția nr. 18, Orhei8,3279Partidul „Pro Moldova”Andrian Candu2020circumscripția naționalăNu a participat în alegeri–7Deputați neafiliați (nu sunt membri ai fracțiunilor parlamentare)––––34Platforma Pentru Moldova––Nu a participat în alegeri–16 (9 ai Partidului Șor) |Partidul Unității NaționaleOctavian Țîcu2019circumscripția națională26,84 (ACUM)26 (ACUM)1Partidul Popular din Republica MoldovaAlexandru Oleinic2014circumscripția nr. 47, Stînga NistruluiNu a participat pe lista națională11
Candidați