Rail Baltica (cunoscut, de asemenea, sub numele de Rail Baltic în Estonia) este un proiect în desfășurare de tip Greenfield de infrastructură feroviară pentru a lega Finlanda (prin feribot sau printr-un tunel submarin), Estonia, Letonia, Lituania cu Polonia și prin aceasta cu rețeaua europeană de cale ferată cu ecartament standard. Scopul său este de a oferi servicii de transport de călători și mărfuri între țările participante și de a îmbunătăți conexiunile feroviare între Europa Centrală și de Nord. În plus, se intenționează să fie un catalizator pentru construirea coridorului economic din nord-estul Europei. Proiectul prevede o legătură feroviară continuă de la Tallinn (Estonia) la Varșovia (Polonia). Se compune din legături prin Riga (Letonia), Kaunas și Vilnius (Lituania). Rail Baltica este unul dintre proiectele prioritare ale Uniunii Europene; din cadrul Rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
Potrivit unui studiu realizat de Ernst & Young, beneficiile socialo-economice măsurabile sunt estimate la 16,2 miliarde de euro. Efectul multiplicator evaluat al PIB-ului pe care l-ar crea Proiectul Global Rail Baltica este de 2 miliarde de euro în plus. Conform aceluiași studiu, Rail Baltic va salva aproximativ 400 de vieți umane în decursul a 29 de ani. Din ianuarie 2020, conexiunea feroviară de mare viteză de la Tallinn la granița lituaniană-poloneză era de așteptat să fie finalizată până în anul 2026. În iunie 2020, conexiunea feroviară submarină între Tallinn și Helsinki era de așteptat să fie finalizată în jurul mijlocului anului 2026.
Prezentare generală
Impact asupra mediului Rail Baltica va fi o cale ferată electrificată, proiectul fiind motivat de dorința de a reduce emisiile de carbon. Calea ferată a fost planificată pentru a evita ariile protejate Natura 2000, pe lângă reducerea la minimum a impactului asupra altor arii protejate sensibile la mediu și asupra existentei zone de rețea feroviară cu ecartament de 1.520 de mm. Unde va fi necesar, vor fi instalate bariere de protecție împotriva zgomotului. Prin terasament vor fi construite pasaje speciale pentru animale.
Stații Proiectul feroviar va permite intermodalitatea și multimodalitatea (adică transportul de mărfuri prin două sau mai multe metode de transport).
Rail Baltica include planuri pentru trei terminale multimodale de transport de marfă care vor fi amplasate în portul Muuga (Estonia), Salaspils (Letonia) și Kaunas (Lituania). Acest lucru este destinat să creeze sinergii cu infrastructura sistemului feroviar existent de 1.520 mm. Vor fi șapte stații internaționale de călători (în Tallinn, Pärnu, Riga, Aeroportul Riga, Panevežys, Kaunas, Vilnius) cu potențiale stații regionale și conexiuni la aeroporturi și porturi maritime.
Linia de cale ferată Baltica va fi construită ca o linie dublă convențională nouă (linie cvadruplă dacă pe calea ferată vor circula trenuri de marfă) electrificată și linie de cale ferată echipată cu ERTMS cu o viteză maximă de 249 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă. Noua linie de cale ferată va fi proiectată cu un ecartament de 1.435 mm. Alți parametri tehnici cheie sunt următorii:
Lungimea maximă a trenului de marfă va fi de 1.050 m. Încărcarea maximă pe osie va fi de 25 de tone. Nu ar trebui să existe nicio trecere la nivel cu drumuri sau cu rețeaua existentă de cale ferată cu ecartamentul de 1.520 mm. Pentru serviciile de întreținere și de urgență, accesul la linia principală ar trebui să existe la fiecare 2-3 km și în zone specifice. Șinele de cale ferată vor fi amplasate pe balast. Electrificarea va fi la 25 kV curent alternativ, deasupra locomotivei. Se va circula pe partea dreaptă a liniei duble. Are nivelul ERTMS 2, linia de bază 3.
Parametrii săi sunt în conformitate cu specificațiile tehnice ale UE pentru interoperabilitate (TSI - P2, F1).
Faza de planificare a Rail Baltica a avut loc în perioada 2010-2017. Faza de proiectare a început în 2016, cu activități de proiectare la stația centrală de pasageri Riga și la stația de pasageri Riga International Airport din Letonia, care vor fi continuate până în 2023 Între timp, construcția infrastructurii Rail Baltica este planificată să înceapă în 2019 și să fie finalizată în 2026.
Secțiunea de la Helsinki la Tallinn va fi operată de feriboturi comerciale existente. În viitor, un tunel propus de la Helsinki la Tallinn ar putea oferi o legătură feroviară între cele două orașe. Lungimea căii ferate între Tallinn și Varșovia va fi de cel puțin 950 de kilometri. Lungimea totală a căii ferate baltice va fi de 870 de kilometri.
Statut În 2017, toate cele trei parlamente baltice au ratificat Acordul interguvernamental pentru proiectul Rail Baltica, confirmându-și astfel angajamentul pe termen lung față de proiectul Rail Baltica. În plus, analiza cost-beneficiu a proiectului Rail Baltica Global a fost determinată de experții Ernst & Young și Atkins International, pe baza liniilor directoare CBA ale Uniunii Europene, demonstrând că proiectul este fezabil din punct de vedere financiar și viabil, iar beneficiile sale măsurabile vor depăși costurile totale.
La 14 februarie 2018, Ministerul Administrației Publice a Republicii Estonia a aprobat planul de spațiu alocat pentru calea ferată Rail Baltica din Estonia, ceea ce a dus la stabilirea rutei finale și proiectarea preliminară a căii ferate în acest stat nordic baltic. Planificarea în spațiu pentru întreaga linie a fost aprobată în Letonia prin decizia guvernului leton din august 2016 și a fost urmată de aprobarea guvernului lituanian în ianuarie 2017 pentru secțiunea respectivă de la Kaunas până la granița lituano-letonă din Lituania (ruta pentru secțiunea Kaunas – Lituania / Frontiera de stat Polonia, cunoscută sub numele de Rail Baltica I, este supusă rezultatelor studiului de fezabilitate a modernizării). Planificarea teritorială și proiectarea tehnică preliminară a căii ferate Rail Baltica din statele baltice au fost finalizate. miniatura|365x365px| Harta Rail Baltica cu stații Proiectul Rail Baltica a intrat în faza de proiectare în toate cele trei state baltice cu aprobarea Ghidurilor detaliate de proiectare pentru Rail Baltica. Pentru anumite secțiuni s-au încheiat lucrările privind proiectarea tehnică preliminară consolidată, licitarea serviciilor detaliate de proiectare tehnică și pregătirea strategiei BIM. La 20 martie 2018, primul contract de proiectare și supraveghere a construcției Rail Baltica a gării Aeroportului Internațional Riga Rail Baltica, a infrastructurii aferente și a viaductului a fost semnat de „Eiropas Dzelzceļa līnijas” SIA și câștigătorul licitației internaționale deschise - a fost un parteneriat al furnizorilor din trei țări: „PROSIV” (Sintagma din Italia, Prodex din Slovacia și Vektors T din Letonia).
În 2018, au fost finalizate Planul de afaceri pe termen lung, Planul operațional, Studiul de fezabilitate actualizat al liniei ferate europene de la Kaunas la frontiera lituaniană/poloneză, Studiul de gestionare a infrastructurii și alte studii legate de comercializare și furnizare de materiale. În 2019, prima piatră de temelie a Rail Baltica a fost pusă în Estonia pentru a marca începutul construcției viaductului de la Saustinõmme din comuna Saku. De asemenea, au fost semnate contracte detaliate de proiectare tehnică pentru secțiunile Tallinn-Rapla și Pärnu-Rapla în Estonia, Kaunas-Ramygala și Ramygala-frontiera letonă/lituaniană în Lituania, Vangaži-Salaspils-Misa și linia principală prin Riga din Letonia. După ce contractele au fost semnate, au fost demarate cercetări geotehnice în diferite secțiuni ale căii ferate pentru a aduna informații despre sol.
În 2020, dezvoltarea proiectării tehnice detaliate a fost continuată pe 643 km de linie principală, care include toate secțiunile feroviare din Estonia și Letonia, precum și secțiunile de la Kaunas până la frontiera letonă/lituaniană în Lituania.
În Letonia, au fost începute discuții cu ONG-urile din Riga, pentru a discuta despre soluțiile tehnice ale proiectului, în special trecerile, pasajele și alte elemente de infrastructură din oraș.
În Estonia, au fost începute discuții despre evaluarea impactului asupra mediului și au avut loc mai multe întâlniri până la sfârșitul anului 2020. În timpul discuțiilor, oamenii au fost invitați să pună întrebări cu privire la viitoarele schimbări de mediu, în timp ce au fost prezentate diverse soluții tehnice în acest sens.
Beneficiari și organisme de implementare miniatura|360x360px| Structura proiectului Rail Baltica Proiectul Rail Baltica este implementat de cele trei state baltice - Estonia, Letonia și Lituania. Finlanda a anunțat în luna februarie a anului 2019 că se va alătura și ea acestui proiectul.
Beneficiarii proiectului Rail Baltica sunt ministerele celor trei state baltice - Ministerul Economiei și Comunicațiilor din Estonia, Ministerul Transporturilor din Letonia și Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Lituania. În 2014, a fost înființată o societate mixtă RB RAIL AS pentru a fi coordonatorul principal și pentru a implementa proiectul în scopul finalizării căii ferate și dezvoltării proiectului Rail Baltica. Activitatea sa principală este proiectarea, construcția și comercializarea căii ferate. RB Rail AS prezintă, de asemenea, propuneri de finanțare UE pentru organismul de achiziții Rail Baltica pentru toate părțile pentru achiziționarea de studii, planuri, proiecte pentru proiectul global, subsisteme (control, comandă și semnalizare și energie / electrificare), materii prime și componente cheie și secțiuni de cale transfrontalieră.
Rail Baltic Estonia OU în Estonia, Eiropas Dzelzceļa līnijas SIA în Letonia, Rail Baltica statyba UAB și Lietuvos Geležinkeliu Infrastruktūra în Lituania sunt organismele naționale de implementare.
Toate construcțiile efectuate de către organismele de implementare se realizează sub supravegherea RB Rail AS și se bazează pe principii, reguli și modele de contract comune.
Finanțare Costul total estimat al proiectului Rail Baltica Global este de 5,8 miliarde de euro în toate cele trei state baltice, conform studiului cost-beneficiu realizat de Ernst & Young în 2017.
Studiul de fezabilitate al Rail Baltica în cele trei state baltice efectuat de AECOM în 2011 a estimat un cost de 3,6 miliarde de euro pentru calea ferată și a dovedit că Rail Baltica este viabil din punct de vedere economic. Pe baza acestui studiu, au fost luate decizii politice și practice - atât la nivel național, cât și la nivelul UE - pentru implementarea Rail Baltica.
De la studiul AECOM, proiectul s-a maturizat, iar elementele esențiale au fost adăugate ulterior la Proiectul Global Rail Baltica pentru o mai bună conectivitate, mobilitate a pasagerilor și intermodalitate. Adăugările la Proiectul Global includ direcționarea liniei principale de pasageri Rail Baltica prin Aeroportul Internațional Riga și construcția stației de pasageri a aeroportului (Letonia), conexiunea Kaunas-Vilnius (Lituania), o conexiune îmbunătățită în orașul Kaunas (Lituania) și construirea linia de tramvai „aeroportul Ülemiste-Tallinn” (Estonia). Mai mult, au fost pregătite evaluările impactului asupra mediului, planificarea spațiului și unele proiecte preliminare, permițând o estimare mai bună a investițiilor necesare pentru proiect.
Astfel, în aprilie 2017, costul global al implementării Proiectului Global Rail Baltica în cele trei țări, inclusiv construcția secțiunii Kaunas-Vilnius, a fost estimat la aproximativ 5,8 miliarde de euro. Conform analizei cost-beneficiu realizată de Ernst & Young (EY), fezabilitatea economică a proiectului și beneficiile pe care societatea le va obține au fost dovedite, oferind parametrii actualizați necesari pentru continuarea cofinanțării UE și naționale a proiectului.