Guvernul Natalia Gavrilița a fost cabinetul de miniștri care a guvernat Republica Moldova din 6 august 2021 până la 16 februarie 2023. Guvernul a fost învestit cu votul a 61 deputați. Cum Partidul Acțiune și Solidaritate are majoritate în Parlamentul Republicii Moldova, guvernul este majoritar absolut PAS. La 10 februarie 2023, Natalia Gavrilița a demisionat împreună cu întreg cabinetul, însă executivul a rămas interimar până la votarea noii garnituri guvernamentale, la data de 16 februarie 2023.

Componența cabinetului Guvernul Republicii Moldova are 13 miniștri, dintre care 4 sunt ridicați la rang de viceprim-miniștri. Bașcanul Găgăuziei este membru ex-officio în Guvern. Din punct de vedere politic, doar Natalia Gavrilița și alți 4 miniștri sunt membri PAS, ceilalți nefiind afiliați politic. MinisterNumePortetPartidÎn funcție dinPână laPrim-ministrăNatalia Gavrilițafaracadru|106x106px PAS6 august 202116 februarie 2023Viceprim-miniștriMinistru al Afacerilor Externe și Integrării EuropeneNicu Popescufaracadru|108x108px Independent6 august 202116 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării RegionaleAndrei Spînufaracadru|93x93px PAS6 august 202116 februarie 2023Viceprim-ministru pentru ReintegrareVladislav Kulminskifaracadru|108x108px Independenți6 august 5 noiembrie 2021Oleg Serebrian faracadru|96x96px19 ianuarie 202216 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Viceprim-ministru pentru DigitalizareIurie Țurcanu faracadru|93x93px6 august 202116 februarie 2023MiniștriMinistră a Afacerilor InterneAna Revencofaracadru|98x98px Independenți6 august 202116 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al Agriculturii și Industriei AlimentareViorel Gherciufaracadru|100x100px6 august 20218 iulie 2022Vladimir Bolea faracadru|80x80px PAS8 iulie 202216 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al ApărăriiAnatolie Nosatîi faracadru|107x107px Independenți6 august 202116 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al CulturiiSergiu Prodan faracadru|93x93px6 august 202116 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al EconomieiSergiu Gaibufaracadru|98x98px6 august 202116 noiembrie 2022Dumitru Alaiba faracadru|98x98px18 noiembrie 202216 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al Educației și CercetăriiAnatolie Topală faracadru|107x107px6 august 202116 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al FinanțelorDumitru Budianschi faracadru|95x95px PAS6 august 202116 februarie 2023Ministru al JustițieiSergiu Litvinenco faracadru|91x91px6 august 202116 februarie 2023Ministră a MediuluiIuliana Cantaragiu faracadru|97x97px6 august 20218 septembrie 2022Rodica Iordanov faracadru|80x80px Independenți18 noiembrie 202216 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministru al Muncii și Protecției SocialeMarcel Spatarifaracadru|98x98px6 august 20219 ianuarie 2023Alexei Buzu faracadru|107x107px9 ianuarie16 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Ministră a SănătățiiAla Nemerenco faracadru|102x102px6 august 202116 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)Membru ex-officioGuvernator (Bașcan) al UTA GăgăuziaIrina Vlahfaracadru|121x121px Independentă15 aprilie 201516 februarie 2023 (activitate continuată în guvernul următor)

Remanieri guvernamentale Viceprim-ministrul pentru Reintegrare Vladislav Kulminski și-a dat demisia din motive personale în 5 noiembrie 2021. Acesta a fost înlocuit de Oleg Serebrian, începând cu 19 ianuarie 2022.

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, a fost revocat din funcție la data de 8 iulie 2022. În aceeași dimineață, Vladimir Bolea a depus jurământul în fața prim-ministrului.

Ministrul mediului, Iuliana Cantaragiu, a demisionat în data de 8 septembrie 2022, după ce a fost criticată de prim-ministru pentru lipsa de acțiune o zi mai devreme. Ulterior, într-o conferință de presă, zâmbind, Cantaragiu a declarat că „sunt lucruri care trebuiau făcute și nu au fost făcute, da, și?”. De altfel, o măsură criticată a fost lansarea unui site pentru lemne de foc, ca soluție de alternativă pentru consumul de gaze.

Istoric Natalia Gavrilița a fost desemnată în calitate de candidat la funcția de prim-ministru în data de 30 iulie 2021, după ce PAS a obținut majoritatea parlamentară absolută. Echipa guvernamentală a fost prezentată pe 3 august. Parlamentul Republicii Moldova a votat garnitura guvernamentală și programul electoral în data de 6 august, cu 61 de voturi „pentru”. Cabinetul este format majoritar de membri independenți din punct de vedere politic, doar câteva ministere fiind ocupate de membri de partid ai PAS. La momentul votării listei de miniștri a fost votat și programul guvernamental, acesta fiind intitulat „Moldova vremurilor bune”, aluzie la sloganele de campanie utilizate de PAS în ultimele campanii electorale (ex: „E vremea oamenilor buni", „Pornim vremurile bune") și conține 45 de pagini.

Pandemia de COVID-19 Cabinetul de miniștri s-a confruntat cu noi creșteri de cazuri de COVID-19, începând cu luna septembrie 2021. Drept urmare, starea de urgență în sănătate publică a fost proclamată a treia oară, la nivel național, începând cu 10 septembrie. Aceasta a fost prelungită pe 30 noiembrie 2021, 15 ianuarie și 15 martie 2022. După data de 15 aprilie, starea de urgență nu a mai fost prelungită, ceea ce a presupus eliminarea măsurilor. În paralel, campania de vaccinare împotriva COVID-19 a continuat.

Criza gazelor naturale din toamna anului 2021 Contractul cu Gazprom pe care Republica Moldova îl avea a expirat la 1 octombrie 2021. Cu toate acestea, ambele părți au stabilit prelungirea contractului pentru încă 30 de zile. Gazprom a livrat gaze în cantități de 3 ori mai mici, la prețuri și de 790 de dolari la mia de metri cub, comparativ cu prețul de 550 de dolari cu o lună în urmă. Comparativ cu anul trecut, Republica Moldova achita costuri de 5 ori mai mari. Guvernul de la Chișinău a operat diverse măsuri de avarie, incluzând pornirea sistemelor de încălzire pe păcură. În acest timp, negocierile cu Federația Rusă au continuat, însă în paralel Republica Moldova a avut și discuții cu alte țări, inclusiv România. Moldova a intrat în stare de urgență pe seama crizei energetice pentru 30 de zile, începând cu 22 octombrie. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat personal cu Dmitri Kozak privind problema gazelor. Viceprim-ministrul Republicii Moldova și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, în avantajul Republicii Moldova. Noul contract are o durată de 5 ani și include prețul cerut de Guvernul de la Chișinău. De asemenea, în ceea ce privește chestiunea achitării datoriilor, Spînu a declarat că Rusia a fost de acord ca un audit independent să stabilească circumstanțele în 2022.

Criza gazelor naturale din ianuarie 2022 Republica Moldova a întâmpinat probleme economice în a achita factura aferentă importului de gaze naturale către Gazprom până la data de 20 ianuarie 2022. Andrei Spînu a declarat că statul poate achita doar 38 din 63 de milioane de dolari. În replică, Gazprom nu a fost de acord cu amânarea plăților, motivând că gazele nu pot fi furnizate gratuit. Cabinetul Gavrilița a instaurat starea de urgență pe o perioadă de 60 de zile și a anunțat că va apela la bugetul de stat pentru găsirea fondurilor necesare. Pe fondul destabilizării economice cauzate de războiul din Ucraina, Guvernul Republicii Moldova a prelungit starea de urgență în martie și iunie 2022.

Războiul din Ucraina Pentru a contracara dezinformarea, guvernul condus de Natalia Gavrilița a deschis un canal guvernamental de Telegram, numit „Prima Sursă”. Pe acesta, autoritățile publică știri adevărate și combat minciunile și dezinformările.

O delegație română formată din președintele României, Klaus Iohannis, și prim-ministrul român, Nicolae Ciucă, au avut întrevederi la Chișinău cu Maia Sandu și Natalia Gavrilița pe 16 martie 2022 prin care partea română a reconfirmat sprijinul oferit pentru Republica Moldova.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat pe 23 martie că plățile pentru gazul natural exportat de Rusia vor fi acceptate doar în ruble rusești în cazul „statelor neprietenoase”, ca răspuns la sancțiunile pe care occidentul le-a intentat. Viceprim-ministrul Andrei Spînu a anunțat că declarația nu se referă la Republica Moldova.

Situația economică a Republicii Moldova s-a degradat constant de la începutul războiului, fiind a doua țară din Europa la nivelul scumpirilor produselor.

Referințe

Categorie:Guvernele Republicii Moldova Categorie:2021 în Republica Moldova Categorie:2022 în Republica Moldova