Dinu Poștarencu () este autor al unei serii de studii consacrate istoriei Basarabiei din perioada țaristă, istoriei localităților, vieții și activității unor personalități basarabene.
Domenii de cercetare: istoria modernă a Basarabiei, istoria localităților și genealogia.
Biografie S-a născut la 30 august 1952, în satul Varnița din preajma orașului Bender (Tighina). Și-a făcut studiile la Școala de 8 ani din satul natal (1959–1967), Școala-internat nr. 1 din Tighina (1967–1969) și la Facultatea de Geografie a Universității din Tiraspol (1969-1974).
Cercetător științific la Muzeul de Istorie și Studiere a Ținutului Natal din Tighina în perioada1987-1991.
Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie M. Kogălniceanu de pe lângă Uniunea Scriitorilor din Moldova în perioada 1991-1996.
Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei din martie 1995
Funcție: Cercetător științific-coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova
Titluri științifice:
Doctor în istorie (2010)
Conferențiar cercetător (2013)
Memoriu de lucrări
Cărți 1. Варницкий плацдарм, Chișinău, Editura Cartea Moldovenească, 1990, 104 p.
2. Istoria satului Varnița, Chișinău, Editura Universitas, 1992, 72 p.
3. Din istoria Tighinei, Chișinău, Editura Universitas, 1992, 150 p.
4. Mănăstirea Noul Neamț, Chișinău, Editura Universitas, 1994, 66 p.
5. Domnia lui Alexandru cel Bun, Chișinău, Editura Universitas, 1994, 64 p.
6. Sălcuța. Istoria satului. Județul Tighina. Documente, Chișinău, 1997, 169 p.
7. O istorie a Basarabiei în date și documente, Chișinău, Editura Cartier, 1998, 219 p. Desemnată drept cea mai bună carte la compartimentul „Pagini de istorie“ în cadrul Salonului Național de Carte, Chișinău, Ediția a VII-a, 1998.
8. Străzile Chișinăului. Denumiri vechi și actuale, Chișinău, Editura Civitas, 1998, 16 p.
9. Poșta Moldovei. File de istorie. Post in Moldova, Chișinău, Editura Civitas, 2000, 96 p. (în limbile română și engleză).
10. Istoria satului Sadâc, Chișinău, Editura Cartdidact, 2001, 224 p.
11. Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Chișinău, Chișinău, 2002, 16 p.
12. Pănășești. File de istorie, Chișinău, 2002, 287 p.
13. Istoria satului Bașcalia, Chișinău, Editura Gunivas, 2004, 224 p.
14. Contribuții la istoria modernă a Basarabiei, Chișinău, 2005, vol. I, 56 p.
15. Varnița. Itinerar istoric, Chișinău, 2005, 384 p.
16. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Chișinău, Editura Prut-Internațional, 2006, 304 p.
17. Baraboi, un sat din valea Răutului de Sus, Chișinău, 2007, 184 p.
18. Spitalul de tuberculoză din Vorniceni. Secvențe istorice, Chișinău, 2008, 112 p.
19. Contribuții la istoria modernă a Basarabiei, Chișinău, 2009, vol. II, 136 p.
20. Destinul românilor basarabeni sub dominația țaristă, Chișinău, 2012, 546 p.
21. Vertiujeni, un sat din valea Nistrului, Chișinău, 2013, 232 p.
22. Zgurița. Trecut și prezent, Chișinău, 2015, 296 p.
23. Basarabia în anii Primului Război Mondial, Chișinău, Editura Lexon Prim, 2019, 516 p.
24. Harta Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, Chișinău, Editura Lexon Prim, 2020, 16 p.; Harta Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (89,5 X 68 cm), editată separat, în baza licenței eliberate de Biblioteca Britanică (British Library) din Londra, nr. BL5902900.
Documente. Coordonări de ediții 1. Chișinăul în 1941. Ediție îngrijită de Dinu Poștarencu, Chișinău, Editura Museum, 1996, 78 p.
2. Documente din Fondul Arhiva senatorilor de la Chișinău (1806–1812), în „Revista istorică“, București, Serie nouă, tomul XIV, 2003, nr. 5–6, p. 243–257.
3. O pagină din istoria Basarabiei. Sfatul Țării (1917–1918). Ediție îngrijită, studiu introductiv și selecția imaginilor de Ion Negrei și Dinu Poștarencu, Chișinău, Editura Prut-Internațional, 2004, 288 p.
4. Documente referitoare la administrarea Basarabiei de către guvernatorul civil Scarlat Sturza, în ,,Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2007, nr. 3, p. 92–102.
5. Date statistice referitoare la Principatul Moldovei din anii 1808–1812, în „Archiva Moldaviae“, Iași, 2010, vol. II, p. 193–223.
6. Iorgu Tudor memorialist, în „Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2011, nr. 1–2, p. 150–167.
7. Rapoarte și note despre infracțiunile comise de militarii ruși pe teritoriul României și starea de spirit a armatei române (octombrie 1916 – începutul anului 1917), în „Analele științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași“ (Serie nouă), Istorie, tom LXIV/2018, Număr special/Special issue, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, p. 77–112.
8. Frontul românesc (1916–1917). Documente, în „Analele Bucovinei“, anul XXVI, 2019, nr. 1 (52), p. 247–268; 2019, nr. 2 (53), p. 627–643.
9. Frontul Românesc (1916–1917). Culegere de documente, Ediție de Dinu Poștarencu, București, Editura Militară, 2020, 347 p.
10. Gheorghe I. Năstase, Studii și articole istorico-geografice, Ediție îngrijită de Dinu Poștarencu, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința, Chișinău, 2021, 452 p. (Colecția Memoriile Basarabiei).
Colaborare 1. Neamul Cantemireștilor. Bibliografie. Coordonator: academician Andrei Eșanu. Alcătuitori: Andrei Eșanu, Igor Cereteu, Valentina Eșanu, Dinu Poștarencu, Maria Poștarencu, Chișinău, Editura Pontos, 2010, 388 p.
2. Sângerei: oameni, istorie, spiritualitate. Autori: Anatol Eremia, Vitalie Ciobanu, Alexandru Furtună, Viorica Răileanu, Albina Dumbrăveanu, Vasile Pavel, Nicolae Băieșu, Dinu Poștarencu. Coordonatori și redactori științifici: Gheorghe Duca, Ion Hadârcă, Chișinău, 2012, 320 p.
3. Victor Mocanu, Dinu Poștarencu, Cărpineni, un sat din valea Lăpușnei, Chișinău, 2014, 444 p.
4. Gheorghe Negru, Dinu Poștarencu, O pledoarie publică a unor preoți basarabeni pentru reintroducerea predării limbii române în școlile teologice (1883), în ,,Destin românesc“, 2017, nr. 1–2, p. 120–149.
5. Dinu Poștarencu, Alexandru Tomșa, Prima atestare a fotbalului în Chișinău, în „Identitățile Chișinăului“. Ediția a V-a: Orașul interbelic, Chișinău, Editura Arc, 2020, p. 272–273.
Studii și articole 1. Carol al XII-lea la Varnița, în „Revistă de istorie a Moldovei“, Chișinău, 1991, nr. 3, p. 68–72. Variantă revăzută și adăugită, cu titlul „Refugiul regelui Carol al XII-lea la Varnița“, publicată în ,,Situl istoric Tabăra regelui Suediei Carol al XII-lea de la Varnița. Restaurarea memoriei = Historic site Camp of king Charles XII of Sweden at Varnița. Recovery of the memory“, Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, 2017, p. 57–69.
2. Cetatea Tighina, în ,,Patrimoniu“, Chișinău, 1991, nr. 2, p. 13–31.
3. Două erori referitoare la istoria Tighinei, în „Cugetul“, Chișinău, 1991, nr. 3, p. 50–53.
4. Și totuși, Bender sau Tighina?, în „Cugetul“, Chișinău, 1991, nr. 5–6, p. 43–47.
5. Aducerea în țară a osemintelor lui D. Cantemir, în „Revistă de lingvistică și știință literară“, Chișinău, 1993, nr. 2, p. 103–105.
6. Dimitrie Cantemir. Familia, în „Basarabia“, Chișinău, 1993, nr. 10, p. 160–171.
7. Politica țaristă de deznaționalizare a administrației Basarabiei, în „Destin românesc“, 1994, nr. 4, p. 70–77.
8. Antioh Cantemir – un Boileau al Nordului, în „Basarabia“, Chișinău, 1995, nr. 1, p. 70–76. Publicat cu titlul Dimitrie Cantemir. Familia (II), în „Basarabia“, Chișinău, 1996, nr. 9–10, p. 72–82.
9. Întemeierea satului Volintiri, în „Revistă de istorie a Moldovei“, Chișinău, 1995, nr. 3-4, p. 100–102.
10. Cu privire la genealogia Cantemireștilor, în „Revistă de lingvistică și știință literară“, Chișinău, 1996, nr. 2, p. 93–95.
11. Prima mențiune documentară a satului Hirova, în „Revistă de istorie a Moldovei“, Chișinău, 1996, nr. 3, p. 102–103.
12. Date noi privind biografiile lui Paul Gore și Nicolae N. Alexandri, în „Știința“, Chișinău, 1996, nr. 12, p. 16.
13. Prima mențiune documentară despre satul Copceac din raionul Ștefan-Vodă, în „Revistă de istorie a Moldovei“, Chișinău, 1997, nr. 1–2, p. 138–141.
14. Din istoria satelor Buțeni și Pănășești, în „Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 1998, nr. 1–2, p. 106–112.
15. Un caz discutabil?, în „Limba română“, Chișinău, 1998, nr. 1–2, p. 91–92. Titlul articolului a fost formulat de către redacția revistei respective, fără acordul autorului.
16. Precizări privind primele mențiuni documentare ale localităților: Briceni, Dominteni, Dondușeni, Drochia, Fântânița, Frasin, Horodiște, Milești, Ocnița, Pelinia, Valea lui Vlad, Ciocâlteni, în „Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 1999, nr. 1–2, p. 84–91.
17. Aspecte privind retrocedarea sudului Basarabiei către Principatul Moldovei la 1856–1857, în „Destin românesc“, 1999, nr. 2, p. 75–80.
18. Diploma de la Luțk, în „Destin românesc“, 1999, nr. 3, p. 29–35.
19. Emanuil Gavriliță: 90 de ani de la moarte (Contribuții biografice), în „Destin românesc“, 2000, nr. 1, p. 49–54.
20. Polihronie Sârcu (1852–1905). Cu privire la anul nașterii, în „Cugetul“, Chișinău, 2000, nr. 2, p. 62–63.
21. Telecomunicațiile în Basarabia la începutul secolului XX, în ,,Telecomunicații“, Chișinău, 2000, nr. 1, p. 12–13.
22. Desemnarea târgului Chișinău, la 1812, în calitate de centru administrativ al Basarabiei, în „Cugetul“, Chișinău, 2000, nr. 3, p. 33–37.
23. Prezentare retrospectivă, în ,,Județul Chișinău. Realizări și perspective“, Chișinău, Editura Civitas, 2000, p. 12–15.
24. Prima mențiune documentară a satului Sadâc, în ,,Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2000, nr. 3–4, p. 111–116.
25. Cărți poștale românești tipărite la Odesa în 1917, în ,,Meridian filatelic“, Chișinău, 2000, nr. 5–6, p. 63–64.
26. Trecerea armatelor rusești pe la Soroca în 1711, în „Tyragetia“, Chișinău, 2001, anuarul X, p. 131–134 (Muzeul Național de Istorie a Moldovei).
27. Memorialistul basarabean Teodor Vârnav (200 de ani de la naștere), în „Destin românesc“, 2001, nr. 3, p. 77–83.
28. Dimitrie Cantemir la Sankt Petersburg, în ,,Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2001, nr. 1–4, p. 76–79.
29. Prima mențiune documentară a satului Bașcalia, în „Pergament“, Chișinău, 2000–2001, nr. III–IV, p. 142–145.
30. Date biografice referitoare la familia Petrino, în „Basarabia“, Chișinău, 2002, nr. 1–2, p. 177–184.
31. Instituția rezidentului plenipotențiar al Basarabiei, în „Tyragetia“, Chișinău, 2002, anuarul XI, p. 161–164.
32. Precizări și completări la biografiile unor personalități basarabene, în „Cugetul“, Chișinău, 2002, nr. 1 (13), p. 64–69.
33. Un nou studiu despre Basarabia (recenzie), în „Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2002, nr. 1–2, p. 101–102.
34. O colecție de documente referitoare la Basarabia (recenzie), în „Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2002, nr. 1–2, p. 103–104.
35. Costache Negruzzi vizitând Basarabia la 1857, în „Viața Basarabiei“, Chișinău, 2002, nr. 3, p. 191–192.
36. Materiale referitoare la istoria ținutului natal, publicate în paginile revistei Кишиневские епархальные ведомости, în „Cugetul“, Chișinău, 2002, nr. 3–4, p. 70–77.
37. O tentativă de a introduce în Basarabia studierea dreptului local, în „Revista de drept privat“, Chișinău, 2002, nr. 3, p. 122–127.
38. Completări și precizări la biografiile lui Victor Crăsescu și Sergiu Victor Cujbă, în „Viața Basarabiei“, Chișinău, 2002, nr. 4, p. 220–221.
39. Exodul populației peste Prut după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, în „Revista de istorie a Moldovei“, Chișinău, 2003, nr. 1–2, p. 93–99.
40. Precizări și completări la biografiile unor membri ai Sfatului Țării, în „Tyragetia“, Chișinău, 2003, anuarul XII, p. 187–191.
41. Populația urbană a Basarabiei: recensământul din 1897, în „Destin românesc“, 2003, nr. 1, p. 104–113.
42. Matei Donici. Precizări biografice, în „Destin românesc“, 2003, nr. 2, p. 65–67.
43. Înființarea Eparhiei Chișinăului și Hotinului, în „Cugetul“, Chișinău, 2003, nr. 2, p. 6–12.
44. Lazăr Asachi în serviciul Rusiei, în „Viața Basarabiei“, Chișinău, 2003, nr. 3, p. 213–215.