thumb|200px|Turnul Lăcătușilor, transformat în foișor de foc și redenumit Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca (2008) Servicii de urgență voluntare sau servicii voluntare pentru situații de urgență, (acronim: SVSU) sunt structuri specializate, altele decât cele aparținând serviciilor de urgență profesioniste, organizate cu personal angajat și/sau voluntar, în scopul apărării vieții, avutului public și/sau a celui privat împotriva incendiilor și a altor calamități, în sectoarele de competență stabilite cu avizul inspectoratelor în România.
Serviciile de urgență voluntare/private au în structură compartiment sau specialiști pentru prevenire, formații de intervenție și, după caz, dispecerate, ateliere de reparații și de întreținereLegea nr. 307/2019 privind apărarea împotriva incendiilor art.1, art.5 (alin.1-2), art.10, art.18, art.22, art. 31 și art.33-34, art.56, alin.1O.G nr. 88 din 2001 privind organizare și funcționare servicii publice, art.1, alin 1 și art.3-7 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 544 din 01/09/2001 O.M.A.I. nr. 75 din 27 iunie 2019 Criterii de performanță privind constituirea încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență, art.1, art.5 (alin.1-2), art.6,art.10, art.18, art.22-31, M. Of. nr. 533 din 28 iunie 2019.
Serviciile de urgență voluntare sunt rezultatul unificării serviciilor publice de pompieri civili și a formațiunilor de protecție civilă.
În cadrul primăriilor sunt constituite servicii voluntare pentru situații de urgență, a căror activitate este condusă de primar la nivel de comună, oraș și municipiu, iar la nivel de județ (respectiv al municipiului București) activitatea este coordonată de prefect.Serviciile de urgență voluntare se află în subordinea consiliilor locale.
La nivelul operatorilor economici și al instituțiilor care desfășoară activități cu risc de incendiu, sunt constituite servicii private pentru situații de urgență potrivit legii.
Istoric Formațiile civile de pompieri, astăzi purtând denumirea de „servicii de urgență voluntare”, s-au organizat atât în timp de pace, cât și în timp de război. Acestea s-au afirmat printr-o înaltă conștiință civică, manifestată prin salvarea vieților omenești și apărarea bunurilor cetățenilor.
Înființarea formațiilor civile de pompieri s-a bazat pe sistemul voluntariatului. Primele atestări documentare apar la Arad, în anul 1835. În Transilvania, astfel de structuri au apărut încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, printre care se numără cele din localitățile Jimbolia, Gherla și LipovaRepere cultural educative pompieri, Pompierii Români, File de istorieRepere cultural educative pompieri, Editura Ministerul de Interne, 2010, p.22.Accesat 24.07.2024.
La Bistrița, în anul 1874, a fost înființată „Societatea bistrițeană a pompierilor voluntari”. Apariția acestui corp a fost determinată de frecvența mare a incendiilor. Unul dintre cele mai devastatoare a avut loc în februarie 1857, rămânând în istoria orașului prin amploarea pagubelor produse. Documentele de arhivă descriu dezastrul astfel: „În casa arămierului Dan Berger din strada Lemnelor — aceeași casă în care izbucnise și incendiul din 1836 — s-a aprins grajdul la ora 10 seara. Din cauza vântului puternic din nord-est, mai multe case au fost cuprinse rapid de flăcări. În decurs de o oră, focul s-a extins asupra străzii Ungurești, a Spitalului, a Uliței Mari și asupra suburbiei de jos. Chiar și vechile bastioane și biserica evanghelică, cu tot cu turnul ei, au luat foc. Au căzut pradă flăcărilor 148 de case, cu grajdurile și șurele lor, precum și mai multe clădiri publice; 236 de familii au rămas fără adăpost, pierzându-și tot avutul. Daunele au fost evaluate oficial la 300.000 de florinți.”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență între tradiție și modern, căpitan Ioan Csillag, Revista nr. 3 din 2014, Inspectoratul județean pentru situații de urgență „Bistrița” al jud. Bistrița Năsăud, p.9, accesat 22.09.2024.
În Banat, la data de 1 martie 1879, un grup de 11 cetățeni din conducerea comunei au hotărât înființarea „Uniunii Pompierilor Voluntari din Guttenbrunn” (Zăbrani), localitate situată astăzi în județul Arad140 de ani de la înființarea Formației Civile de Pompieri Voluntari în com. Zăbrani, Blog Servicii voluntare și private, accesat 24.07.2024.
La Timișoara, primele formațiuni de pompieri voluntari au apărut pe 22 august 1869. Acestea au fost înființate ca unități de pompieri voluntari în cartierele Fabric, Iosefin și CetateKakucs, Contribuții..., pp. 308-311Ziarul „Agenda”, Senzațional Lupa cu focul la Timișoara o tradiție triseculară..., pp. 3Ioan Hațegan, Alexandru Cosa, Cronologia Banatului, III/1, pag.33, sub conducerea dr. Károly Küttel(1818–1875), fost primar al Timișoarei. În anul 1893, s-a înființat și cea de-a patra brigadă, în cartierul Mehala. Remizele de pompieri voluntari din fiecare cartier timișorean erau sprijinite de armată, poliție și primărie. În timp, acestea au început să se deosebească prin uniformă, drapel, data balului anual și sărbătoarea sfântului protectorBarbu, Mic atlas..., pp. 30.
Încă din anul 1716 există documente care atestă importanța combaterii incendiilor și prezența cultului protectorului pompierilor, Sfântului Florian, a cărui zi era marcată anual prin procesiuni solemne în Palanca Mică. În cazuri excepționale, precum incendiul din noaptea de 14 octombrie 1723, care a pus în pericol inclusiv casa generalului Wallis, ajutorul divin a fost invocat personal de superiorul iezuiților, care s-a rugat cu crucea în mână pentru stingerea flăcărilor.. </div>
Sfântul Florian ca sfânt protector împotriva pericolului de foc și inundație, patron al pompierilor, hornarilor, al celor arși de foc ori al celor amenințați de secetă și furtună. Acesta este sărbătorit de o serie de comunități catolice precum ca și cele din Arad și NeudorfSărbătoarea Sfântului Florian la Neudorf: o comemorare a curajului și devotamentului pompierilor (+galerie foto), Glasul Aradului, Corina Henegar, 29.04.2024.
La Aradul Nou există un monument dedicat monument Sfântul Florian unde, anual, în data de 4 mai, comunitatea catolică sărbătorește Ziua Pompierilor printr-un pelerinaj religios omagial. Totodată, sărbătoarea constituie un prilej de comemorare a victimelor incendiului din anul 1792, dezastru care a mistuit o mare parte din așezare.
În 1834, la înființarea primei formații civile de pompieri din municipiul Arad, Sfântul Florian a devenit patronul acesteia precum și al celor create ulterior. Data de 4 mai este, de asemenea, Ziua Internațională a PompierilorStatuia cu imaginea Sfântului Florian – Patronul (Catolic) al Pompierilor, Biblioteca Arad, 2020-07-10, Horia Truță. mini|Paznicul Turnului – Gardianul Orașului (Wittenberg, 1911) Într-o serie de localități din țară la aceea dată, existau turnuri de veghe care serveau drept puncte de observație pentru supraveghetori sau pompieri, în scopul apărarea împotriva incendiilor. Printre orașele care dețineau astfel de structuri se numără Satu Mare***, Turnul Pompierilor din Satu-Mare, Revista „Pompierii Români” nr.1 din 2022 editată de I.G.S.U., pp. 56-57, Cluj-Napoca, Jimbolia Direcția Parimoniului Digital, Muzeul Pompierilor „Florian”, Muzee și Colecții din România, Institutul Național al Patrimoniului, accesat la 24.07.2024,Timișoara,CiacovaReportaj Donjonul medieval din Ciacova, inclus pe harta turistică a Timișoarei Capitală Culturală Europeană 2021 , Agerpres, 27.02.2017, Accesat la 8 septembrie 2023, Arad Clădirea Turnului de Apă a servit, în trecut, la aprovizionarea cu apă a orașului, precum și la semnalarea incendiilor. În prezent, Turnul de Apă este declarat un mini-muzeu al apei...,, Arad City Guide, Acesat 08.09.2023, Baia MareTurnul Ștefan din Baia Mare, 700 de ani de istorie, accesat 3.10.2024., SibiuTurnul Sfatului – simbolul și sufletul Sibiului, Povești sășești, accesat 03.09.2024 și Suceava Istoria pompierilor suceveni, de la „Foișorul de foc” din Turnul Lăpușneanu la Secția de pompieri Fălticeni de acum fix 100 de ani, Florin Paiu, site-ul Monitorul de Suceava, 20.08.2024, accesat 10,10.2025.
Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a orașului. Turnul Pompierilor împreună cu o porține de zid este unul din puținele fragmente din a doua incintă medievală de apărare a Clujului care se mai păstrează și astăzi.
Respectiva poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost înălțată și folosită până la începutul secolului al XX-lea de pompieri pentru supravegherea orașului, de aici provenind și numele actual: Turnul Pompierilor. După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul Pompierilor, care o perioadă nu a mai funcționat.
În anul 2017 Primăria Cluj-Napoca a început un proces amplu de reabilitare a acoperișului, acesta a fost înlocuit cu unul de sticlă și cu o terasă, iar azi este un de observator urban.Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca a fost deschis publicului, Blog „Pompierii Români”, 21.03.2021, Accesat 14.08.2023.
Din documentele vremii reiese că cetatea Cluj, în urma hotărârii Sfatului Orașului, are începând cu data de 17 mai 1585, observatori permanenți pentru semnalizarea incendiilor, folosindu-se în acest scop Bastionul Țesătorilor. Se menționează, printre altele: “S-a observat că incendiile izbucnesc foarte des și trompetul care este însărcinat este complet lipsit de conștiinciozitate. Pentru înlăturarea pericolului, primarul va angaja doi observatori care, sub prestare de jurământ vor veghea necontenit în turn pentru semnalizarea apariției incendiilor”.
Tot pentru alarmare, obștea din orașul Gherla avea un regulament foarte precis, semnalul de alarmă fiind dat de clopotul bisericii sau prin strigăte. Toți bărbații sănătoși erau obligați ca, la auzul semnalului, să se îndrepte în direcția respectivă cu uneltele adecvate stingerii incendiilorMonografia Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Avram Iancu” al județului Cluj, Pagini din istoria pompierilor jud. Cluj, p.6, Blog Pompierii Români, accesat 3.08.2024.
După apariția Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările ulterioare apar și alte ordine ale M.A.I. care reglementează organizarea serviciilor voluntare și private respectiv constituirea, încadrare și dotarea acestora pentru situații de urgență, etc.
Compunere thumb|Marele incendiu din București, 1847Structura organizatorică generală a unui serviciu voluntar sau a unui serviciu privat se compune din comandă; compartiment pentru prevenire; una sau mai multe formații de intervenție; compartiment atelier propriu de întreținere și reparații; dispecerat.
Compartimentul pentru prevenire Acesta se dimensionează cu personal, astfel încât să asigure: un specialist pentru toate instituțiile publice și operatorii economici din subordinea consiliilor locale; un specialist la fiecare 500 de gospodării și/sau clădiri de locuit colective, în mediul rural; un specialist la fiecare 1.000 de gospodării și/sau clădiri de locuit colective, în mediul urban.
Din compartimentul pentru prevenire poate face parte și personalul grupei/grupelor de intervenție/echipelor specializate, precum și personalul care deține competențe certificate pentru a desfășura activități de verificare, curățare și reparare a coșurilor de fum.
Formație de intervenție Formație de intervenție este structură de intervenție care are în compunere o grupă/grupe de intervenție și/sau echipă/echipe specializate și care își desfășoară activitatea într-un singur sector de competență; Structura organizatorică generală se particularizează în funcție de tipul serviciului voluntar sau al serviciului privat, stabilit potrivit criteriilor de performanță.
Echipe specializate serviciu Echipele specializată în cadrul serviciului sunt: stingerea incendiilor; avertizare, alarmare, transmisiuni; căutare, deblocare; salvare-evacuare și prim ajutor; sanitară;