Cocorul cu coroană roșie (Grus japonensis) (în ; ideograma chineză '丹' înseamnă „roșu”, '頂/顶' înseamnă „coroană” iar '鶴/鹤' înseamnă „cocor”) cunoscut, de asemenea, drept cocorul japonez este un cocor mare din Asia de est, printre cei mai rari cocori din lume. În unele părți ale arealului său, este cunoscut ca un simbol al norocului, longevității și fidelității.

Descriere

Cocorul cu coroană roșie este numit după un petic de piele goală roșie de pe cap, care devine mai aprinsă în timpul sezonului de împerechere. În ansamblu, păsările sunt de culoare albă ca zăpada, cu negru pe aripile secundare, care pot apărea aproape ca o coadă neagră atunci când păsările stau în picioare, dar penele reale ale cozii sunt de fapt albe. Masculii au obrajii și gâtul negre, în timp ce femelele sunt gri-perlat în aceste zone. Ciocul este verde-măsliniu, picioarele și labele picioarelor sunt negru-cenușiu, iar irisul este maro închis.Archibald G.W. & Meine, C.D. 1996. Family Gruidae (Cranes). In: del Hoyo J, Elliott A, Sargatal J. (Eds.). Hoatzin to Auks. Handbook of the Birds of the World. Vol. 3. pp. 60-89.

Este unul dintre cei mai mari și mai grei cocori, măsurând de obicei 1,50-1,58 metri înălțime și 1-1,5 metri în lungime (de la cioc până la vârful cozii). Anvergura aripilor măsoară 2,2-2,50 metri.del Hoyo, J. Elliott, A. and Sargatal, J.(1996) Handbook of the Birds of the World]] Volume 3: Hoatzins to Auks Lynx Edicions, Barcelona Greutatea corporală tipică poate varia de la 4,8 la 10,5 kg, masculii fiind puțin mai mari și mai grei decât femelele, greutatea variind mai mult cu puțin timp înainte de migrare.[BirdLife International (2000), Threatened Birds of the World, Lynx Edicions and BirdLife International, Barcelona and Cambridge] Red-crowned crane - ICF CRC Handbook of Avian Body Masses by John B. Dunning Jr. (Editor). CRC Press (1992), .Burnie D and Wilson DE (Eds.), Animal: The Definitive Visual Guide to the World's Wildlife. DK Adult (2005), Deși atât cocorul sarus cât și cocorul cu caruncule pot crește și pot depăși această specie în măsurători liniare, în medie, cocorul cu coroană roșie este cea mai grea specie de cocori.Wattled Crane profile (2011).Sarus Crane profile (2011). În medie, masculul adult din Hokkaidō cântărește în jur de 8,2 kg iar femela adultă aproximativ 7,3 kg. Un studiu rus a constatat că masculul are o medie de 10 kg și femela o medie de 8,6 kg; în unele cazuri, femelele ar putea depăși masculii.Inoue, M., Shimura, R., Uebayashi, A., Ikoma, S., Iima, H., Sumiyoshi, T., & Masatomi, H. (2013). Physical body parameters of red-crowned cranes Grus japonensis by sex and life stage in eastern Hokkaido, Japan. Journal of Veterinary Medical Science, 75(8), 1055-1060.Klenova, A. V., Volodin, I. A., & Volodina, E. V. (2008). Duet structure provides information about pair identity in the red-crowned crane (Grus japonensis). Journal of Ethology, 26(3), 317-325. Greutatea maximă cunoscută a cocorului cu coroană roșie este de 15 kg.The Wildlife Year, The Reader's Digest Association, Inc. (1991). . Dintre măsurătorile standard, coarda aripii măsoară 50,2-74 cm, lungimea cozii este de 21,5-30 cm, iar tarsul măsoară 23,7-31,9 cm.

Areal și habitat Primăvara și vara, populațiile migratoare de cocori cu coroană roșie se reproduc în Siberia (estul Rusiei), nord-estul Chinei și, ocazional, în nord-estul Mongoliei. Zona de reproducere se concentrează la lacul Chanka, aflat la granița dintre China și Rusia. În mod normal, cocorul depune două ouă, dintre care doar unul supraviețuiește. Mai târziu, în toamnă, migrează în cârduri către peninsula coreeană și est-centrul Chinei unde petrece iarna. Exemplare răzlețe au fost înregistrate și în Taiwan.

Pe lângă populațiile migratoare, o populație rezidentă se găsește în estul Hokkaidō, Japonia. Specia cuibărește în zone umede, mlaștini și râuri. În zona de iernare, habitatul lor este cuprins în principal din câmpuri de orez și zone umede de coastă.

Ecologie și comportament

Dietă

Cocorul cu coroană roșie are o dietă omnivoră, deși preferințele alimentare nu au fost studiate pe deplin. Mănâncă orez, pătrunjel, morcovi, cercis, ghinde, hrișcă și o varietate de plante acvatice. Dieta animală este formată din pești, inclusiv crap și carasul auriu, amfibieni (în special salamandre), melci, crabi, libelule, reptile mici, creveți, mamifere mici, cum ar fi rozătoarele și păsările mici precum rățuștele. Se pare că preferă o dietă carnivoră, deși orezul este acum esențial pentru supraviețuirea păsărilor care iernează în Japonia, iar semințele de iarbă sunt o altă sursă importantă de hrană. În timp ce toți cocorii sunt omnivori, potrivit ornitologului american Johnsgard, cele două specii de cocori dintre cele mai comune astăzi (cocorul canadian și cocorul mare) se numără printre cele mai erbivore, în timp ce cele mai rare două specii (cocorul cu coroană roșie și cocorul cu caruncule) sunt probabil cele mai carnivore specii.

Când se hrănește cu plante, cocorul cu coroană roșie prezintă o preferință pentru plantele cu un conținut ridicat de proteine brute și un conținut scăzut de fibre brute.Hongfei, Z., Yining, W., Qingming, W., Xiaodong, G., Meng, H., & Jianzhang, M. (2012). Diet Composition and Preference of Grus japonensis in Zhalong Nature Reserve During Courtship Period [J]. Journal of Northeast Forestry University, 6, 021.

În mod obișnuit, se hrănește ținându-și capul aproape de pământ, lovindu-și ciocul în noroi atunci când întâlnește ceva comestibil. Când capturează pești sau altă pradă alunecoasă, lovește rapid extinzându-și gâtul spre exterior, un stil de hrănire similar cu cel al stârcului. Deși prada animală poate fi înghițită întreagă, adesea, cocorul cu coroană roșie rupe prada prin apucarea cu ciocul și agitarea energică a acestuia, mâncând bucăți pe măsură ce se destramă.

Migrație Populația cocorului cu coroană roșie din Japonia este în mare parte nemigratoare, iarna deplasându-se la numai 150 km distanță până la arealul său de iernat. Doar populația continentală se confruntă cu o migrație pe distanțe lungi. Primăvara părăsește arealul de iarnă iar toamna, își părăsește teritoriile de reproducere în octombrie și noiembrie, migrația fiind completă până la jumătatea lunii decembrie.

Reproducere

Se consideră că maturitatea reproductivă este atinsă la vârsta de 3-4 ani. Toate împerecherile și depunerea ouălor sunt în mare parte limitate la aprilie și începutul lunii mai. O pereche de cocori cu coroană roșie dansează în diverse situații, ajutând la formarea și întreținerea legăturii cu perechea, precum și la avertisment teritorial. Perechea se mișcă ritmic până când stă aproape, aruncându-și capul pe spate și lăsând un apel fluturat la unison, declanșând adesea și alte perechi să înceapă ceremonia de curtare.

Perechile sunt teritoriale în timpul sezonului de reproducere.Carpenter JW. 1986. Cranes (Order Gruiformes) In: Fowler ME. (Ed.) Zoo and wild animal medicine. Philadelphia, London, Toronto, Mexico City: W.B. Saunders Company. pp. 316-326. Teritoriile de cuibărire variază de la 1 la 7 km2 și sunt deseori același an după an. Majoritatea teritoriilor de cuibărit sunt caracterizate de teren plat, acces la habitatul zonelor umede și ierburi înalte. Locul pentru cuib este selectat de femelă, dar cuibul este construit de ambii cocori, din iarbă, stuf și alte părți ale plantelor, fie pe pământ umed, fie pe ape puțin adânci, de cel mult 20-50 cm adâncime. Construirea cuiburilor durează aproximativ o săptămână.Britton, D. & Hayashida T. 1981. The Japanese crane: bird of happiness. Tokyo, New York, San Francisco: Kodansha International. 64 pp. Femela depunde două ouă, intervalul dintre depunerea ouălor fiind de două până la patru zile. S-au înregistrat și cuiburi cu unul sau trei ouă. Ambele sexe incubează ouăle timp de cel puțin 30 de zile. De asemenea, amândoi hrănesc puii după ce ies din găoace. Puii cântăresc aproximativ 150 g și sunt acoperiți cu puf galben timp de două săptămâni.Ling, Z., Yanzhu, S., Dajun, L. & Yang A. 1998. Plumage growth and molt sequence in red-crowned crane (Grus japonensis) chicks. In: Cranes in East Asia: Proceedings of the Symposium held in Harbin, People's Republic of China June 9–18. Open File Report 01-403. Fort Collins: U.S. Department of the Interior, U.S. Geological Survey. Până la începutul toamnei, la aproximativ 95 de zile de la eclozare, puii sunt acoperiți de pene și sunt gata de migrație. Deși pot zbura bine, puii cocorului rămân împreună cu părinții timp de aproximativ 9 luni. Cocorii tineri au o voce mai puternică, care le poate servi pentru a le distinge de păsările mature similare ca aspect exterior.Klenova, A. V., Volodin, I. A., Volodina, E. V., & Postelnykh, K. A. (2010). Voice breaking in adolescent red-crowned cranes (Grus japonensis). Behaviour, 147(4), 505-524. Durata medie de viață a adulților este de aproximativ 30 până la 40 de ani, unele exemplare trăind până la 75 de ani în captivitate. Este una dintre cele mai longevive specii de păsări.Stott, K. (1948). Notes on the longevity of captive birds. The Auk, 65(3), 402-405.

Interacțiuni între specii

Cocorul cu coroană roșie este o pasăre de dimensiuni mari și nu are prădători naturali pe teritoriile lor de iernat.Peng, X., Xiaoran, Z., Fang, Z., Godfred, B., Changhu, L., Shicheng, L.,Wenwen, Z., & Peng, C. (2020). Use of aquaculture ponds by globally endangered red-crowned crane (Grus japonensis) during the wintering period in the Yancheng National Nature Reserve, a Ramsar wetland. Global Ecology and Conservation, 23, e01123. Cu o înălțime medie de 1,5 m descurajează majoritatea prădătorilor.Wang, Z., Li, Z., Beauchamp, G., & Jiang, Z. (2011). Flock size and human disturbance affect vigilance of endangered red-crowned cranes (Grus japonensis). Biological Conservation, 144(1), 101-105. Șoimii, bufnițele și șorecarii comuni vânează animale mici lângă un cuib de cocor, fără ca niciuna dintre aceste părți să se hărțuiască reciproc. Cu toate acestea, păsările care sunt mai predispuse să fie prădători de ouă sau cuiburi, cum ar fi corvidele și diferiți vulturi, sunt tratați agresiv și sunt amenințați până când părăsesc teritoriul cocorului.

Carnivorele de mamifere, inclusiv vulpea roșie, bursucul, enotul, jderul și câinele domestic care reprezintă o amenințare pentru ouă și pui, sunt atacate imediat, cocorul părinte încercând să le lovească în flancuri până când prădătorii părăsesc vecinătatea. Acești mici prădători nu prezintă nici un pericol pentru pui în prezența adulților și sunt alungați de cocor fără dificultate. Prădătorii mai mari, cum ar fi lupul cenușiu și câinii mari, pot fi respinși de cocorul mascul agresiv.Vinter, S.V. 1981. Nesting of the red-crowned crane in the Central Amur Region. In: Lewis JC, Masatomi H. 1981. Crane research around the world: Proceedings of the International Crane Symposium at Sapporo Japan in 1980 and papers from the World Working Group on Cranes, International Council for Bird Preservation. Baraboo, WI: International Crane Foundation. Nurca americană introdusă în Hokkaidō este unul dintre cei mai de succes prădători de ouă și cuiburi.USGS. 2006. The cranes: status survey and conservation action plan: threats: biological factors. Cocorii tineri sau chiar adulți pot fi uciși de vulpea roșie în Japonia și de pisicile leopard în Coreea de Sud, deși acest lucru este rar raportat, în special la adulți. Adesea, aceste păsări se pot apăra cu ușurință folosind ciocul ascuțit sau pur și simplu zboară departe de pericol.