Emirul din Buhara (în , în , în traducere „Nastratin la Buhara”) este un film de comedie sovietic din 1943, regizat de Iakov Protazanov după un scenariu inspirat din romanul Minunata istorie a lui Nastratin Hogea (, 1940) al lui Leonid Soloviov și din poveștile populare orientale despre Nastratin Hogea (Nasreddin). David Robinson, The History of World Cinema, Stein and Day, New York, 1973, p. 400. Jean Schnitzer, Marcel Martin, Cinema in Revolution: The Heroic Era of the Soviet Film, Da Capo Press, Boston, 1987, p. 199. Eroul filmului se numește doar Nasreddin, nefiind menționat titlul de . Rolul lui Nastratin Hogea a fost interpretat aici de actorul rus . ***, „Pe platouri”, în Flacăra, anul XIV, nr. 35 (535), 28 august 1965, p. 17.
Realizat în anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial, filmul prezintă aventurile faimosului erou oriental Nastratin Hogea în orașul Buhara, unde aduce bucurie și speranță oamenilor asupriți și spaimă oamenilor nedrepți și lacomi. Winifred Holmes, Orient: A Survey of Films Produced in Countries of Arab and Asian Culture, The British Film Institute, Londra, 1959, fișa nr. 112. Nastratin reușește să achite datoria olarului Niyas și să o salveze de două ori pe fiica acestuia, Ghiuldjan, care urma să devină concubina bătrânului și urâtului cămătar Djafar și apoi a crudului emir. Scăpat prin propria ingeniozitate de la moarte, personajul își continuă drumul prin lume.
Filmările au avut loc în Uzbekistan, unde fusese evacuat în timpul războiului cineastul sovietic Iakov Protazonov, ca urmare a apropierii Armatei Germane de Moscova. Masha Boston, „Iakov Protazanov”, în Birgit Beumers, Directory of World Cinema: Russia 2, Intellect Books, Bristol–Chicago, 2015, p. 30. Emirul din Buhara este ultimul film al lui Protazanov Liz-Anne Bawden, The Oxford Companion to Film, Oxford University Press, 1976, p. 568. Richard Taylor, The BFI companion to Eastern European and Russian cinema, BFI Pub., Londra, 2000, p. 192.Mircea Alexandrescu, „Cinerama”, în Cinema, anul XIX, nr. 3 (219), martie 1981, p. 19. și a devenit unul dintre cele mai populare filme sovietice ale vremurilor sale. Donald Haase (ed.), The Greenwood Encyclopedia of Folktales and Fairy Tales, vol. 3 (Q–Z), Greenwood Press, Westport, Connecticut — Londra, 2008, p. 902.
Rezumat
Nastratin, faimosul erou al poveștilor populare orientale, intră călare pe măgar în orașul Buhara, întorcându-se acolo după o absență de zece ani. În acest timp, emirul a impus taxe împovărătoare în sarcina populației, iar mulți locuitori au fost nevoiți să se împrumute de la cămătarul Djafar, care s-a îmbogățit de pe urma suferinței lor. Nastratin reușește să pătrundă în oraș fără a plăti numeroasele taxe, o întâlnește pe malul iazului pe tânăra și frumoasa Ghiuldjan și îl salvează pe Djafar, care era pe cale să se înece, întinzând o monedă către el pentru a-l face să încerce să o apuce și să se apropie astfel de mal. Tot în aceeași zi, emirul din Buhara judecă în piața centrală un proces civil: olarul Niyaz îi datorează 400 de tenge bătrânului și vicleanului Djafar și i se acordă un răgaz de o oră pentru a returna banii. Olarul nu are bani, iar neplata datoriei ar însemna ca el, împreună cu fiica sa, Ghiuldjan, să devină sclavii lui Djafar. А.В. Мачерет (red.), Советские художественные фильмы: Звуковые фильмы, 1930–1957, Iskusstvo, Moscova, 1961, pp. 319–320. Impresionat de această poveste, Nastratin câștigă simpatia localnicilor săraci cu o snoavă despre istețimea măgarului său și îi convinge să-i dăruiască diferite obiecte, pe care, după negocieri îndelungate, le vinde în bazar chiar cămătarului, achitând cu banii obținuți datoria olarului.
Emirului nu-i vine să creadă că Nastratin este viu și se află în Buhara, deoarece sultanul Turciei, hanul din Khiva și șahul Iranului se lăudaseră mai demult că-i tăiaseră capul, că-l arseseră pe rug sau că-l jupuiseră de viu. Nastratin lucrează apoi câteva săptămâni în atelierul de olărit al lui Niyaz și se îndrăgostește în acest timp de Ghiuldjan. Între timp, indignat că a fost păcălit, Djafar i se plânge emirului, căruia îi dezvăluie frumusețea fetei olarului și îi sugerează să o ia în harem. Emirul poruncește șefului gărzii să-l aresteze pe Nastratin pentru că a împiedicat punerea în aplicare a sentinței și să o aducă cu forța pe Ghiuldjan la palat. Nastratin reușește să fugă din casa lui Niyaz, scăpând astfel de străjerii trimiși pe urmele lui, dar fata este luată cu forța și închisă în haremul emirului.
Străjerii emirului cutreieră tot orașul în căutarea lui Nastratin, fiind motivați de recompensa de 3.000 de tenge oferită de emir celui care va contribui la capturarea rebelului. Găsirea lui nu este însă ușoară, deoarece Nastratin se deghizează în haine femeiești, cu fața acoperită. Meșteșugarii și negustorii din bazarul orașului declanșează o revoltă după ce străjerii încep să dezvelească chipul tuturor femeilor pentru a-l prinde pe Nastratin. În timpul acestor tulburări ajunge în oraș astrologul Hussein-Husliya, venit de la Bagdad la invitația emirului. Nastratin îl întâlnește din întâmplare pe astrolog și, păcălindu-l că urmează să i se taie capul, îl convinge să-și schimbe hainele între ei, apoi pătrunde sub această deghizare în palat. El reușește să câștige încrederea emirului și îl împiedică să se ducă la Ghiuldjan, susținând că poziția stelelor indică o amenințare la adresa vieții sale. Fata se îmbolnăvește de dorul iubitului ei, iar falsul Hussein-Husliya reușește să o vindece, făcând-o să înțeleagă că încearcă să o salveze. În noaptea următoare, Nastratin reușește să pătrundă în harem și, atrăgând atenția străjerilor asupra sa, o ajută pe Ghiuldjan să fugă din palat.
Emirul poruncește arestarea prietenilor lui Nastratin pentru a dezvălui sub tortură locul unde se ascunde rebelul și executarea lor în cazul că nu se vor supune. Prin înșelăciune, falsul Hussein-Husliya îl convinge pe emir să-și dea cuvântul că îi va elibera pe prizonieri dacă va refuza să-l execute pe cel care l-a ascuns pe rebel în acest timp și apoi renunță la deghizare, dezvăluind că el este Nastratin și că cel care l-a ascuns era însuși emirul. Prizonierii sunt eliberați de teama izbucnirii unei răscoale, iar Nastratin este condamnat la moarte prin înecare. În aceeași seară, trei străjeri îl transportă într-un sac pe Nastratin spre locul execuției, iar, cu ocazia unui popas, poznașul îi păcălește că a ascuns 10.000 de tenge în cimitirul din apropiere. Străjerii îl părăsesc și se duc să sape în cimitir pentru a găsi banii ascunși, iar, în lipsa lor, cămătarul Djafar, care trecea chiar atunci prin apropiere, dezleagă sacul și se vâră el acolo, fiind păcălit că astfel se va vindeca de infirmități. Străjerii aruncă sacul în iaz, iar Djafar se îneacă.
Localnicii se adună mai târziu pe malul iazului pentru a jeli moartea lui Nastratin, dar poznașul apare viu printre ei, provocându-le o mare bucurie, și le cere să nu spună nimănui că a supraviețuit, iar apoi, însoțit de Ghiuldjan, părăsește orașul Buhara.
Distribuție
— filozoful și poetul Nastratin Hogea (Nasreddin Hodja), Harris M. Lentz, Science Fiction, Horror & Fantasy Film and Television Credits: Filmography, McFarland, Jefferson, N.C., 2001, p. 831. Ю. С. Калашников (red.), Очерки истории советского кино, vol. 2, Искусство, Moscova, 1959, p. 783. apărător al celor săraci și oprimați, care se întoarce la Buhara după 10 ani de rătăcire prin lume — emirul din Buhara, conducătorul autoritar al orașului Emmanuil Gheller — cămătarul Djafar (Cafer), bătrân cocoșat și cu un singur ochi, lacom, invidios și insidios, care împrumută bani cu dobânzi exorbitante Vasili Zaicikov — olarul Niyaz, tatăl lui Ghiuldjan M. Mirzakarimova — Ghiuldjan (Gülcan), fiica lui Niyaz și iubita lui Nastratin Stepan Kaiukov — vizirul Bahtiyar, care colectează impozite exorbitante, delapidează banii colectați și țese intrigi Abid Talipov — fierarul Iusup (Yusuf), prietenul lui Nastratin Matvei Learov — Arslanbek, șeful gărzii, care este renumit pentru brutalitatea cu care îi tratează pe dușmanii emirului — astrologul Hussein-Husliya (Hüseyin), originar din Bagdad, care a venit la Buhara la invitația emirului Asad Ismatov — ceainicarul Ali, prietenul lui Nastratin Mirșahid Mirakilov — străjer al emirului Ivan Bobrov — străjer al emirului Rahim Pirmuhamedov — străjer al emirului Liutfi Sarîmsakova — servitoare la curtea emirului (nemenționată) Akmal Akbarhodjaev (nemenționat) Robert Ross — slujitorul negru (nemenționat)
Producție Ideea filmului thumb|left|Reprezentare artistică a lui Nastratin Hogea într-o miniatură din secolul al XVII-lea, expusă în Muzeul Palatului Topkapî din Istanbul. Nastratin Hogea este un personaj binecunoscut în întreaga lume islamică, asemănător cu eroii populari Bertoldo din lumea italiană (prezentat în Le sottilissime astutie di Bertoldo (1606) a lui Giulio Cesare Croce)Al. Piru, „Recenzii: Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea. Traducere din limba rusă de Magda Isanos și Eusebiu Camilar, «Cartea rusă», Buc., 1945.”, în Viața Romînească, Editura „Universul” S.A., București, anul XXXVII, nr. 11–12, noiembrie–decembrie 1945, pp. 160–161. și cu Till Eulenspiegel din lumea germană (popularizat în La Légende et les Aventures héroïques, joyeuses et glorieuses d'Ulenspiegel et de Lamme Goedzak au pays de Flandres et ailleurs (1867) a Charles De Coster), care s-a făcut remarcat prin folosirea înțelepciunii, agerimii și umorului pentru a scoate în evidență prostia și răutatea omenească. Personajul a devenit, potrivit criticului și istoricului literar român Alexandru Piru, „un simbol” care „întrupează mai ales virtuțile spirituale ale poporului său, după cum și pe cele morale”. Popoarele musulmane au scornit numeroase anecdote cu Nastratin care au devenit cunoscute apoi în întreaga lume.
Numeroase povești noi despre Nastratin Hogea, eroul vesel al popoarelor orientale, au apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Uniunea Sovietică și au fost foarte populare în acei ani grei. X. Акбаров [Hamidulla Iliasovici Akbarov], „Наби Ганиев”, în И.Н. Владимирцева [I.N. Vladimirțeva] (red.), 20 режиссерских биографий: Сборник, Искусство, Moscova, 1971, p. 51. Personajul curajos și inteligent care-i punea în încurcătură pe emiri, nobili și negustori a ajuns în unele povestiri chiar la Berlin, unde i-a învins prin ingeniozitatea sa pe Hitler și pe alți lideri fasciști precum Goebbels. Ziarele sovietice destinate militarilor din prima linie a frontului publicau adesea în acei ani glume antifasciste cu Nastratin pentru a ridica moralul combatanților.