Casa de Copii Prundu Bârgăului

Casa de Copii din Prundu Bârgăului sau Casa de Copii Școlari din Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, a fost înființată în 20 octombrie 1959, prin decizia Nr.798 a Sfatului Popular al Regiunii Cluj, în locația fostei Unități Militare de Vânători de Munte Nr. 03425 prin comasarea caselor de copii din Turda, Cluj, Sâncrai, Aiud și Bistrița O oază de căldură și lumină, Casei de Copii din Prundu Bărgăului, coordonator Vasile Rațiu, Editura Nova Didactic, 2009, p.5-17.

Instituția avea rolul de ocrotire a minorilor ai căror părinți au decedat (copii orfani), erau necunoscuți, sau ai căror părinți nu aveau condiții de întreținere în familie. Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, M. Of. nr. 28 din 28 martie 1970, art.1

Istoric Casa de Copii a fost organizată ca un complex de ocrotire a copiilor instructiv-educativ existent în cartierul cazărmilor, care a funcționat între anii 1959-1976, respectiv 1960-1981 și cuprindea Casa de Copii Școlari Mixtă și Casa de Copii Preșcolari, în vocabularul curent Casa mare și Casa mică. În acest complex au fost comasate, practic, toate Casele de Copii din Transilvania, respectiv cele de la Turda, Cluj, Sâncrai, Aiud și Bistrița unde erau băieți și fete.

Școala Elementară din cadrul Casei de Copii Școlari Mixtă a intrat în funcțiune la 1 septembrie 1959, de copii ocupându-se un colectiv de cadre didactice și salariați.

După aproape un an. la 1 septembrie 1960, a intrat în funcțiune Casa de Copii Preșcolari care cuprindea copii care fuseseră ocrotiți în mai multe case din regiunea Cluj. De aceste activități privind funcționarea unității s-a ocupat Frișan Teodor, inspector școlar la Secția de Învățământ a Regiunii Cluj. Sub conducerea acestuia s-a acționat pentru preluarea complexului de cazărmi de la reprezentanții Ministerului Apărării Naționale pentru asigurarea cadrelor didactice — educatori și învățători — și a personalului de serviciu, astfel încât la venirea iernii să fie asigurate condiții corespunzătoare de cazare, masă, îmbrăcăminte și bază materială a procesului instructiv-educativ. În cadrul școlii au funcționat nivelurile de grădiniță, învățământ primar și învățământ elementar gimnazial.

Pentru învățarea copiilor unitatea avea în dotare: laboratoare școlare, săli de sport, săli de festivități, sală de lectură, sală de petrecere, a timpului liber, seră pentru flori, atelier de ceramică, sală de predare a limbilor străine, colțul viu, cercul de lucru de mână, etc. Unitatea mai avea în dotare un autobuz pentru petrecerea timpului liber al elevilor în vacanță și zilele de sărbătoare. Elevii au beneficiat vara de vacanțe de tabere la munte s-au la mare. Au fost organizate schimburi de experiență cu elevii din casele de copii din București, Constanța și Tulcea. Pentru asigurarea sănătății elevilor unitatea avea cabinet medical condus de dr. Lehedi I. și Florescu V. În perioada regimului Ceaușescu Politica demografică a regimului Ceaușescu a avut printre altele creșterea accelerată a populației și acest lucru s-a materializat prin Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea întreruperile de sarcină.Lege-online.ro, Decret nr. 770 din 1966, M.O. nr 60 din 1 octombrie 1966 Prin acest act normativ Ceaușescu a pus bazele a ceea ce avea să constituie unul dintre cele mai represive și dure regimuri pronataliste din istorie. Faptul că nu s-au luat în considerare efectele pe termen mediu sau lung a condus la considerarea acestuia ca un mod abuziv prin care statul totalitar leza libertatea persoanei.

Muncitoarele erau supuse unor controale ginecologice periodice pentru a se depista un posibil avort. În acest context, în anul 1967, planurile lui Ceaușescu păreau că dădeau roade. Practic numărul de copii născuți s-a dublat față de anul 1966, erau acei „decreței”, mulți dintre ei nedoriți, dar care au fost păstrați pentru a fi evitate pușcăria sau moartea, educația sexuală a fost reorientată în primul rând pe beneficiile maternității, inclusiv pe satisfacția aparentă de a fi o mamă eroică, care dăruiește patriei ei mulți copii.

Unul dintre efectele acesteia a fost creștere numărului de copii și a caselor de copii(centre de instituționalizare) a acestora sub diferite forme, având în vedere faptul că existau și copii care aveau probleme medicale sau erau abandonați.Cum au mutilat comuniștii familia românească Amintiri Casa de copii Prundu Bărgăului Decretul nr. 770/1966 a fost abrogat imediat după declanșarea Revoluției din decembrie 1989, prin Decretul-Lege nr. 1 din 26 decembrie 1989.

Desființarea unității Acest lucru s-a întâmplat odată cu desființarea regiunilor respectiv noua împărțire administrativă teritorială a României pe județe și Tratatul de prietenie și colaborare de la Varșovia din Cehoslovacia în 1968 care a condus la instituirea unui nou sistem de apărare a țării și la reînființarea unității militare care a fost înainte în locul instituției. În noile condiții fiecare județ nou înființat trebuia să-și aducă copiii acasă, fapt pentru care în fiecare județ s-a înființat după caz una sau doua instituții de ocrotire a copiilor. Mai mult, în condițiile evenimentelor din 1968 din Cehoslovacia clădirile din Prundul Bârgăului trebuiau retrocedate M.A.p.N.Reportaj despre educație și disciplină la fosta Casă de Copii Școlari Câmpia Turzii., interviu cu Rus Eugen, fost director", Blog Amintiri din Casele de copii Prundu Bărgăului, Câmpia Turzii, Beclean, Gherla, Năsăud, Bușteni, 22.07.2020, accesat 15.06.2024.

Ministerul Învățământului a hotărât înființarea a o serie de case de copii, la Năsăud și Bistrița.În anul 1976, în prag de deschidere al anului școlar, a venit vestea desființării Casei de Copii Școlari de la Prundu Bârgăului, astfel că copiii au început să fie mutați în nou înființatele case de copii de la Beclean și Câmpia Turzii Câmpia Turzii - Istorie, Cultură, Civilizație, Mircea N. Nemeș, Laurențiu Mera, Emil Bujor, Vasile Lechinșan, Valer Deac, Alexandru Suciu, Casa Cărții de Știință, p.306-307  260 copii cu vârste între 7 și 23 de ani  și în alte localități din țară: Gherla, Aiud, Suceava, etc., ocazie cu care au fost separați la fiecare instituție băieții de fete. La Prund a continuat să funcționeze Casa de Copii Preșcolari condusă de educatoarea Victoria Satmari până în 1981 când instituția s-a transferat la Beclean. Așa s-a sfârșit existența celei mai mari unități de ocrotire a copiilor de acest gen din vestul Europei.

Case de Copii Școlari Năsăud Aceasta s-a înființat în anul 1969, la începutul anului școlar 1969-1970 când un grup de 120 de fete de la Prund au fost transferate la Năsăud iar la conducerea acesteia au fost numiți prof. Paraschiva Avram și înv. Gavril Avram. După 1989 unitatea a fost vizitată de o serie de delegații din Olanda, Germania, Austria și Elveția care au adus ajutoare în cadrul unității (alimente, îmbrăcăminte, aparatură de uz casnic, sau renovare în interiorul clădirii în special la instalațiile sanitare și au îmbunătățit condițiile de viață ale copiilor. Toate aceste activități s-au materializat cu schimburi de experiență în domeniul și ocrotirii sociale Paraschiva Avram, Mărturii peste timp, p.76, Casa de Copii Școlari Năsăud, Bistrița, 2013.

Procesul de închidere a Centrului de Plasament Năsăud a început în septembrie 2014 când în instituție se aflau 70 de copii și tineri. Asociația Hope and Homes for Children, în colaborare cu D.G.A.S.P.C. Bistrița-Năsăud și Consiliul Județean, au dezvoltat trei case de tip familial în localitățile Năsăud și Bistrița, în care vor locui 42 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani. Copii care au părăsit centrul de plasament, au fost fie integrați în familiile naturale, s-au integrarea în familii de plasament sau transferul în alte servicii de protecție ale D.G.A.S.P.C. Bistrița-NăsăudÎn cele 3 case vor locui 42 de copii proveniți din Centrul de Plasament „Năsăud”, care a fost închis , 4 iulie, 2018, accesat 20.09.2025.

Case de Copii Școlari Beclean Inițial Case de Copii a fost la Bistrița când s-a înființat în anul 1973 și au fost transferați un grup de 130 de elevi, băieți din jud. Bistrița Năsăud, iar fostul director adjunct al Casei de Copii din Prundu Bârgăului prof. Alexandru Retegan a fost numit la conducerea acestei unități. Ulterior în anul 1976 aceasta s-a mutat la Beclean inclusiv inventarul de la Prundu BârgăuluiCopiii de la Centrul pentru Protecția Copilului Beclean au celebrat Învierea Domnului, Site Amintiri din Casele de copii, accesat 21.09.2025.

Case de Copii Școlari Gherla În anul 1973 se dă în funcțiune Casa de copii școlari – fete Gherla, jud. Cluj, de pe lângă Școala Generală nr. 1 GherlaCasa de copii școlari Gherla– fete, Site Amintiri din casa de copii..., accesat 21.09.2025.

Case de Copii Școlari Câmpia Turzii Casa de Copii Școlari din Câmpia Turzii a luat ființă la data de 15 septembrie 1975 după ce s-au terminat lucrările de construcție Câmpia Turzii - Istorie, Cultură, Civilizație, Mircea N. Nemeș, Laurențiu Mera, Emil Bujor, Vasile Lechinșan, Valer Deac, Alexandru Suciu, Casa Cărții de Știință, p.306-307Câmpia Turzii – Oameni, locuri, rădăcini, Pop Petre, p.29 iar în anul 1976 aceasta s-a dat în funcțiune când au venit și copiii(băieții) de la Prundu Bârgăului.Reportaj despre educație și disciplină la fosta Casă de Copii Școlari Câmpia Turzii. Interviu cu Rus Eugen, directorul din perioada 1975-1993 Lăcătuș Nicușor, „Ziarul 21” din Turda, 20.07.2020, accesat în 02.08.2024Reportaj despre educație și disciplină la fosta Casă de Copii Școlari Câmpia Turzii... ,, pp. 8-9.

Pe parcursul celor 17 ani de existență în cadrul instituției au învățat anual aproape 800 elevi (copii orfani, semiorfani, abandonați și lipsiți de posibilități materiale) în clasele I-VIII, iar în vacanță veneau și asistații (elevii cu vârsta de peste 18 ani, cei care erau la liceu, școala profesională sau facultate) astfel încât efectivul unității ajungea la 1200 de copii. În cadrul unității existau săli de jocuri, de basme, muzică, teatru, cinematograf, atelier de tâmplărie, croitorie, săli de sport, infirmerie, biblioteci cu mii de cărți, cabinet de științele naturii, laborator fonic, instrumente muzicale și multe altele.

În timpul liber copii îngrijeau iepuri, porumbei,căprioare, păuni care erau prieteni neobosiți ai copiilor. În timpul liber copiii aveau posibilitatea să construiască diferite machete din placaj la traforaj, insectare, ierbare, vederi pentru albume, etc., puteau merge la sera de flori existentă în cadrul instituțieiAttila Szocs, Acesta mi-a fost destinul, Editura Karuna, Cluj Napoca, 2022, p.18.

La Prund a continuat să funcționeze Casa de Copii Preșcolari până în anul 1981 când și această instituție s-a transferat la Beclean. Așa s-a sfârșit existența celei mai mari și unice instituții de ocrotire a copiilor din această parte a Europei.

Aniversarea 50 de ani de la înființarea unității În data de 5 septembrie 2009, la Prundu Bârgăului, jud. Bistrița Năsăud s-a aniversat o jumătate de secol de la înființarea Casei de Copii din Prundu-Bârgăului, care a readunat, după zeci de ani, peste 200 de cadre didactice, maiștri și salariați de toate profesiile, care au activat în această instituție, alături de foști elevi, deveniți astăzi, cu toții, oameni de valoare.

Cu această ocazie a luat cuvântul o serie de personalități printre care fosta directoare prof. Brișan Floarea, Rațiu Vasile, autorul cărții "O oază de căldură și lumină", Paraschiva și Gavril Avram, foști directori, autori de cărți despre Casa de Copii din Prundu Bârgăului și Casa de Copii din Năsăud,Paraschiva și Gavril Avram, Arc peste timp, Bistrița: Ed. Revox, 2014, p.52-53 și p.119Gavril Avram, Din amintiri, Bistrița: 2011Paraschiva și Gavril Avram, Evocări: Secvențe din viața unei instituții de ocrotire, Bistrișa: Ed. Karuna, 2016 și alte personalități.