Planificarea și pregătirea pentru pandemii au avut loc în țări și organizații internaționale. Organizația Mondială a Sănătății redactează recomandări și orientări, deși nu există un mecanism susținut de examinare a pregătirii țărilor pentru epidemii și a capacității lor de reacție rapidă. Acțiunile naționale depind de guvernele naționale. În 2005-2006, înainte de pandemia de gripă porcină din 2009 și pe parcursul deceniului care a urmat, guvernele din Statele Unite, Franța, Regatul Unit și altele au gestionat stocurile strategice de echipamente de sănătate, dar au redus adesea stocurile după pandemia din 2009 pentru a reduce costurile.

O analiză din iunie 2018 a afirmat că planurile de pandemie de pretutindeni au fost inadecvate, deoarece virușii naturali pot apărea cu rate de mortalitate de peste 50 %, dar profesioniștii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică au planificat ca și cum pandemiile nu ar depăși niciodată rata de mortalitate de 2,5 % a pandemiei de gripă spaniolă din 1918. În anii premergători pandemiei COVID-19, mai multe guverne au desfășurat exerciții demonstrative (inclusiv Crimson Contagion) care au demonstrat că majoritatea țărilor nu vor fi suficient de pregătite. Nici guvernele, nici marile întreprinderi nu au luat măsuri. Mai multe rapoarte au subliniat incapacitatea guvernelor naționale de a învăța din focarele de boală, epidemiile și pandemiile anterioare. Richard Horton, redactor-șef al revistei The Lancet, a descris "răspunsul global la SARS-CoV-2 [ca fiind] cel mai mare eșec al politicii științifice din ultima generație".

Epidemiile timpurii din Hubei, Italia și Spania au arătat că sistemele de sănătate ale mai multor țări bogate au fost copleșite. În țările în curs de dezvoltare, cu o infrastructură medicală mai slabă, cu echipamente pentru paturi de terapie intensivă și alte nevoi medicale, se aștepta ca lipsurile să apară mai devreme.

Internațional

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Banca Mondială au avertizat cu privire la riscul de pandemie pe parcursul anilor 2000 și 2010, în special după epidemia de SARS din 2002-2004. Consiliul de monitorizare a pregătirii globale a publicat primul său raport la sfârșitul anului 2019. Inițiativele private au sensibilizat, de asemenea, cu privire la amenințările pandemice și la necesitatea unei mai bune pregătiri. În 2018, OMS a inventat termenul "boala X", care "reprezintă cunoașterea faptului că o epidemie internațională gravă ar putea fi cauzată de un agent patogen care nu este în prezent cunoscut ca fiind cauza bolilor umane", pentru a concentra cercetarea și dezvoltarea asupra candidaților probabili pentru următoarea pandemie, necunoscută la momentul respectiv.

Diviziunile internaționale și lipsa unei colaborări adecvate au limitat gradul de pregătire. Proiectul de pregătire a OMS pentru gripa pandemică a avut un buget de 39 de milioane de dolari pe doi ani, din bugetul OMS pentru 2020-2021 de 4,8 miliarde de dolari.

O serie de organizații au fost implicate ani de zile în pregătirea lumii pentru epidemii și pandemii. Printre acestea se numără Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (Coaliția pentru inovații în pregătirea pentru epidemii), cofondată de Fundația Bill & Melinda Gates, Wellcome Trust și Comisia Europeană. Din 2017, Coaliția a încercat să producă o abordare de platformă pentru a face față bolilor epidemice emergente, cum ar fi COVID-19, care ar permite dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și cercetarea imunității ca răspuns la focare.

Țările == ==

Franța

În urma avertismentelor și a unei pregătiri sporite în anii 2000, pandemia de gripă porcină din 2009 a dus la reacții antipandemice rapide în rândul țărilor occidentale. Tulpina de virus H1N1/09 cu simptome ușoare și letalitate scăzută a dus în cele din urmă la o reacție negativă față de reactivitatea excesivă a sectorului public, față de cheltuielile și față de costul ridicat al vaccinului antigripal din 2009. În anii următori, stocurile strategice naționale de echipamente medicale nu au fost reînnoite în mod sistematic. În Franța, achiziția de măști, vaccinuri și altele pentru H1N1, în valoare de 382 de milioane de euro, sub responsabilitatea ministrului sănătății Roselyne Bachelot, a fost criticată pe scară largă.

În 2011, autoritățile sanitare franceze au decis să nu-și refacă stocurile pentru a reduce costurile de achiziție și de depozitare și să se bazeze mai mult pe aprovizionarea din China și pe logistica just-in-time și să distribuie responsabilitatea către companii private în mod opțional. Stocul strategic francez a scăzut în această perioadă de la un miliard de măști chirurgicale și 600 de milioane de măști FFP2 în 2010 la 150 de milioane și, respectiv, zero, la începutul anului 2020.

Regatul Unit

Simulări ale unor pandemii de tip gripal au fost efectuate de trusturile din cadrul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Regatul Unit începând cu epidemia de gripă H5N1 ("gripa aviară") din 2007. Russell King, manager de reziliență în cadrul NHS la acea vreme, a declarat că "Cabinet Office a identificat disponibilitatea și distribuția de PPE [echipament de protecție personală] ca fiind un punct de presiune în cazul unei pandemii".

Exercițiul Cygnus a fost un exercițiu de simulare de trei zile desfășurat de NHS England în octombrie 2016 pentru a estima impactul unei pandemii ipotetice de gripă H2N2 asupra Regatului Unit. Acesta a fost efectuat de Public Health England, reprezentând Departamentul de Sănătate și Asistență Socială. Au participat douăsprezece departamente guvernamentale din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, precum și forumuri locale de reziliență (LRF). Peste 950 de lucrători din aceste organizații, din penitenciare și din administrația locală sau centrală au fost implicați pe parcursul celor trei zile de simulare, iar capacitatea lor de a face față în situații de stres medical ridicat a fost testată. Participanții au fost plasați în cea de-a șaptea săptămână a pandemiei - vârful crizei, când există cea mai mare cerere de asistență medicală. În acest stadiu, se estimează că 50% din populație a fost infectată, iar aproape 400.000 de persoane au murit. Situația ipotetică era că vaccinul fusese fabricat și cumpărat, dar nu fusese încă livrat în Marea Britanie. Oficialii din spitale și din serviciile sociale trebuiau să elaboreze planuri de urgență care să gestioneze presiunea asupra resurselor, în timp ce oficialii guvernamentali erau expuși unor situații care necesitau luarea rapidă a deciziilor. Pentru a face situația mai realistă, au fost organizate întâlniri COBRA între miniștri și oficiali. Au fost folosite posturi de știri simulate și rețele de socializare pentru a oferi actualizări fictive. Pe site-ul web al guvernului britanic privind pregătirea pentru pandemii se menționează că exercițiul nu a fost conceput pentru a gestiona viitoarele pandemii de natură diferită și nici pentru a stabili ce măsuri trebuie adoptate pentru a evita transmiterea pe scară largă.

Rezultatele exercițiului au arătat că pandemia ar fi provocat colapsul sistemului de sănătate al țării din cauza lipsei de resurse, Sally Davies, medicul-șef de la acea vreme, declarând că lipsa ventilatoarelor medicale și logistica eliminării cadavrelor erau probleme grave. Rezultatele complete ale exercițiului au fost inițial clasificate, dar ulterior au fost făcute publice în urma unei anchete publice și a presiunilor. În noiembrie 2020, guvernul britanic a declarat că toate lecțiile identificate au fost discutate în consecință și luate în considerare în mod corespunzător pentru planurile sale de pregătire în caz de pandemie.

Daily Telegraph a relatat că o sursă guvernamentală a declarat că rezultatele simulării au fost "prea terifiante" pentru a fi dezvăluite. Potrivit The Telegraph, exercițiul a condus la presupunerea că o abordare bazată pe "imunitatea de turmă" ar fi cel mai bun răspuns la o epidemie similară. Un raport parțial al rezultatelor a fost publicat ulterior de ziarul britanic The Guardian, ceea ce a dus la nemulțumirea publicului cu privire la modul în care a fost gestionat. În mai 2020, în cadrul unui interviu acordat de The Guardian, Martin Green, directorul executiv al Care England, una dintre cele mai mari companii private de îngrijire la domiciliu din Marea Britanie, a declarat că guvernul nu a avertizat anterior sectoarele private de sănătate cu privire la lipsa de capacitate în cazul în care ar apărea o pandemie.

Exercițiul Alice a fost un exercițiu britanic de modelare a pandemiei de coronavirus MERS din 2016, la care au participat oficiali de la Public Health England și de la Department of Health and Social Care. Moosa Qureshi, un consultant spitalicesc care a obținut informațiile nedivulgate anterior despre Alice în 2021, a declarat că exercițiul "ar fi trebuit să ne pregătească pentru un virus cu o perioadă de incubație mai lungă decât cea a gripei, care poate supraviețui pe suprafețele contaminate mult mai mult decât gripa, care necesită niveluri ridicate de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății și împotriva căruia nu a putut fi vaccinat înainte de un al doilea val. Acest lucru ar fi trebuit să ducă la strategii diferite în ceea ce privește EPI și carantina față de o strategie privind gripa."

Richard Horton, redactorul-șef al revistei The Lancet, a sugerat că politicile de austeritate economică au jucat un rol în faptul că Marea Britanie "nu a reușit să acționeze pe baza lecțiilor" învățate în urma epidemiei de SARS din 2002-2004 și că Regatul Unit a fost "slab pregătit" pentru pandemia COVID-19. O investigație pentru The Guardian a arătat că privatizarea și reducerile, precum și faptul că guvernul s-a bazat pe contractori privați în timpul pandemiei COVID-19 au "expus" Anglia la acest virus: "o infrastructură care a fost cândva instituită pentru a răspunde la crizele de sănătate publică a fost fracturată și, în unele locuri, demolată de politicile introduse de recentele guverne conservatoare, cu unele schimbări care datează încă din anii în care laburiștii au fost la putere".

Statele Unite ale Americii

Potrivit Indexului global de securitate sanitară, o evaluare americano-britanică care clasifică capacitățile de securitate sanitară din 195 de țări, SUA a fost în 2020 națiunea "cea mai pregătită" aceste evaluări se bazează pe șase categorii. Principalele categorii care se leagă de pandemia COVID-19 sunt:: Răspuns rapid, Sistem de sănătate și Prevenire. În pofida acestei evaluări, Statele Unite nu au reușit să pregătească stocurile critice pe care exercițiile de planificare pe care le preconizau ca fiind necesare și nu și-au respectat propriile documente de planificare atunci când au executat răspunsul la pandemia COVID-19.

Rapoarte care prevăd pandemii globale

Statele Unite au fost supuse unor pandemii și epidemii de-a lungul istoriei sale, inclusiv gripa spaniolă din 1918, care a avut un număr estimat de 550.000 de morți, gripa asiatică din 1957, care a avut un număr estimat de 70.000 de morți, și gripa din Hong Kong din 1968, care a avut un număr estimat de 100.000 de morți. În cea mai recentă pandemie dinaintea COVID-19, pandemia de gripă porcină din 2009 a luat viața a peste 12.000 de americani și a spitalizat alți 270.000 pe parcursul a aproximativ un an.