Alexandru Bassarab () a fost un pictor, gravor și politician român, de extremă-dreaptă, fascist, membru al organizației de extremă-dreaptă Mișcarea Legionară cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier, cunoscut pentru gravurile și picturile sale realizate în culori monocrome.
Biografie Alexandru Bassarab s-a născut în Bacău. A absolvit Școala de Arte din București, studiind în paralel și la Facultatea de Drept. După absolvirea Academiei, a urmat cursuri la școala privată de pictură a lui Constantin Vlădescu, un celebru impresionist de la începutul secolului al XX-lea. Profesorii săi, Ion Tudorscu-Sion și Constantin Vlădescu, aparțineau „școlii tradiționaliste”, combinând elemente folclorice cu tendințe moderne în pictură. Sub îndrumarea lor, stilul unic al operelor lui Bassarab s-a format foarte devreme, la fel ca și opiniile politice ale artistului, probabil influențate de coordonatorii săi.
A ocupat funcții importante în timpul Statului Național-Legionar. A fost arestat în urma rebeliunii legionare, iar în timpul Operațiunii Barbarossa, Alexandru Bassarab a fost capturat și executat de sovietici la Țiganca pe 8 iulie 1941.
Activitatea artistică Cunoscut pentru lucrările sale în linogravură și xilogravură, Alexandru Bassarab a ales teme ca tradiționalismul, naționalismul și folclorul românesc. Bassarab, potrivit unui critic, „nu a stăpânit niciodată arta culorii”, fapt evidențiat de-a lungul carierei sale, prin operele realizate mai ales în culoare monocromă. Cu toate acestea, creația sa era concentrată în principal pe sculptura în lemn, fiind specializat în gravură, în special gravura pe linoleum, gen care l-a consacrat posterității. Astfel, deși multe dintre lucrările originale aveau să fie ulterior distruse, interzise sau pierdute, reproducerile tipărite ale gravurilor au supraviețuit până astăzi, purtând amprenta stilistică specifică autorului.
Între 1934 și 1939, i s-au solicitat lucrări pentru fiecare Salon Oficial Anual organizat de Ministerul Cultelor și Artelor. Din inițiativa pictorului Bassarab, a sculptorului Anastase și a scriitorilor Paul Costin Deleanu și Horia Stamatu, ia ființă Cenaclul de artă populară „Luchian”, un adevărat laborator de creație, care va pregăti și realiza în decembrie 1940 importanta expoziție de artă națională „Arta din acelasi an”. Debutul cenaclului s-a realizat prin așezarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit și a murit marele pictor român. stanga|miniatura|455x455px|Nașterea Căpitanului. Gravura lui Alexandru Bassarab îl reprezintă simbolic pe pruncul Corneliu Zelea Codreanu în ipostază hristică. Acesta este vegheat de Arhanghelul Mihail, simbolul Mișcării Legionare, 1940.
Activitatea politică În 1932 Bassarab s-a alăturat Mișcării Legionare. Prima sa expoziție a avut loc în subsolul „cartierului general” al Gărzii de Fier și al reședinței lui Corneliu Zelea Codreanu, Casa Verde. Timp de câteva săptămâni, cămara a fost transformată într-un spațiu expozițional, unde picturile unor artiști legionari, precum Bassarab și Zlotescu, s-au vândut cu câteva mii de lei. Întregul subsol era plin de tapiserii, picturi și sculpturi cu tematică legionară.
În toamna anului 1937, numele artistului a fost inclus pe listele electorale ale partidului „Totul pentru Țară”, câștigând un mandat în județul Ialomița. Însă evenimentele tragice ulterioare l-au împiedicat să se mai implice în „politica reală”. Pentru regele Carol al II-lea, legionarii deveniseră o amenințare, astfel că a început o serie de represiuni împotriva acestora. În 1938, conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți membri acuzați de ilegalități, a fost arestat, iar în noaptea de 29/30 noiembrie au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești, în timp ce erau transferați de la închisoarea din Râmnicu Sărat la Jilava. Autoritățile au început o persecuție politică împotriva legionarilor rămași, iar operele lui Bassarab au fost interzise. Mai mult, Carol al II-lea a semnat un decret prin care toate operele artistului urmau să fie distruse. miniatura|270px| Ion Antonescu și Horia Sima salută la tribună cu salutul fascist sub portretul lui Corneliu Zelea Codreanu creat de Alexandru Bassarab, la o manifestație în memoria fondatorului Gărzii de Fier, 6 octombrie 1940. Până în 1940, înainte de instaurarea regimului Național-Legionar, Bassarab a trăit în fugă și ascunzătoare. După abdicarea forțată a lui Carol al II-lea și preluarea puterii de către generalul Ion Antonescu, s-a format o alianță cu legionarii conduși de Horia Sima. În urma acesteia, noul guvern i-a oferit lui Bassarab posibilitatea de a reveni la creație și politică. Acesta a ocupat funcții importante în Statul Național-Legionar, folosindu-și poziția, printre altele, pentru a-l exclude pe pictorul evreu Samuel Mützner din Sindicatul Artelor Frumoase.
Anul 1940 a fost anul triumfului său: opera „Arhanghelul” a fost expusă pe pânze uriașe în ziua reînhumării lui Corneliu Zelea Codreanu. La o manifestație din 6 octombrie 1940, în memoria fondatorului Gărzii de Fier, în spatele scenei unde se aflau Ion Antonescu și Horia Sima, era atârnat un portret al lui Codreanu în interpretarea sa. Tot atunci au avut loc primele sale expoziții de pictură, iar în jurul său s-a format un grup de tineri artiști, „Graphica”, deși unul dintre fondatorii acestui grup a fost Aurel Mărculescu, evreu, și antifascist. angajați în renașterea tradițiilor artistice bizantine. Apogeul artei legionare a fost expoziția „Opera Legionară” de la Sala Dalles din București, al cărei curator principal a fost chiar Bassarab. La vernisaj au participat Horia Sima și ministrul Educației, Traian Brăileanu.
După Rebeliunea Legionară din ianuarie 1941, în contextul separării violente dintre Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima, și miniștrii militari susținuți de Ion Antonescu, Garda de Fier a fost interzisă. Au urmat persecuții chiar mai dure decât în timpul dictaturii regale de câțiva ani înainte. Bassarab a fost închis, iar regimul Antonescu a găsit o metodă de a scăpa de opoziția legionară: trimiterea membrilor pe front, în unități de sacrificiu, unde mulți mureau rapid.
Aceasta a fost și soarta lui Alexandru Bassarab. În timpul Operațiunii Barbarossa, pe frontul de est, în primele zile aflate pe front, după ce fusese luat prizonier de către sovietici, este ucis la 8 iulie 1941, la Țiganca, astăzi Republica Moldova.
Lucrări
Referințe
Categorie:Nașteri în 1907 Categorie:Decese în 1941 Categorie:Pictori români
Categorie:Legionari
Categorie:Băcăuani
Categorie:Fasciști români
Categorie:Deputați români
Categorie:Români ai celui de-al Doilea Război Mondial Categorie:Execuții