La 23 februarie 2025 au avut loc alegeri federale în Germania pentru alegerea celor 630 de membri ai celui de-al 21-lea Bundestag. Este a patra oară în istoria Republicii Federale Germania postbelice când au loc alegeri anticipate, după cele din 1972, 1983 și 2005.
Alegerile fuseseră programate pentru 28 septembrie 2025, dar au fost devansate din cauza prăbușirii coaliției de guvernare în timpul crizei guvernamentale germane din 2024.
În săptămânile dinaintea alegerilor, instituții media precum Politico Europe, The Guardian, Financial Times și Euronews au prezis că CDU/CSU se va clasa pe primul loc, AfD pe locul al doilea și SPD pe locul al treilea.
Sondajele la ieșirea de la urne au arătat că CDU/CSU se află pe primul loc, deși cu al doilea cel mai slab rezultat din istoria sa. AfD a ieșit pe locul al doilea și a obținut un rezultat istoric ridicat. SPD a coborât pe locul al treilea și a coborât sub 20 % pentru prima dată din 1933, obținând totodată cel mai slab rezultat din punct de vedere al numărului de voturi de la alegerile federale din 1887, desfășurate în Imperiul German. Verzii au scăzut ca număr de voturi, în timp ce Die Linke a ajuns pe locul cinci. Conform sondajelor la ieșirea de la urne, nici FDP, nici BSW nu vor depăși pragul de 5% pentru reprezentare parlamentară.
Context Calendarul alegerilor Legea Fundamentală și Legea Federală Electorală prevăd că alegerile federale trebuie să fie stabilite într-o zi de duminică sau într-o zi națională, nu mai devreme de 46 și nu mai târziu de 48 de luni de la prima întrunire a Budestagului, în caz contrar Budestagul este dizolvat mai devreme. Al 20-lea și actualul Bundestag a avut prima întrunire pe 26 octombrie 2021. Prin urmare, următoarele alegeri federale urmau să aibă loc într-o duminică între 31 august 2025 și 26 octombrie 2025. În august 2024, guvernul federal a recomandat inițial 28 septembrie 2025 ca dată a alegerilor, care a fost aprobată de președintele Frank-Walter Steinmeier.
Alegeri anticipate
Alegerile federale pot avea loc mai devreme dacă președintele dizolvă Bundestagul și programează alegeri anticipate. Aceștia pot face acest lucru numai în două scenarii posibile descrise de Legea Fundamentală.
După o alegere federală sau orice alt post vacant în biroul cancelarului, dacă Bundestagul nu reușește să aleagă un cancelar cu majoritatea absolută a membrilor săi până în a 15-a zi de la primul tur de scrutin, președintele este liber să numească candidatul care a primit o pluralitate de voturi pentru postul de cancelar sau de a dizolva Bundestag-ul (în conformitate cu articolul 63, secțiunea 4 din Legea fundamentală). Dacă cancelarul propune un vot de încredere care eșuează, acesta poate cere președintelui dizolvarea Bundestag-ului. Președintele este liber să accepte sau să respingă cererea cancelarului (în conformitate cu articolul 68 din Legea fundamentală).
În ambele cazuri, alegerile federale vor avea loc într-o duminică sau într-o zi națională, nu mai târziu de 60 de zile de la dizolvare.
În urma unei crize guvernamentale, liderul FDP, Christian Lindner, a fost demis din guvernul în exercițiu condus de Olaf Scholz pe 6 noiembrie 2024, declanșând prăbușirea coaliției semafor și lăsând guvernul fără majoritate. În aceeași zi, cancelarul Scholz a anunțat că va depune o moțiune de încredere pentru a organiza alegeri anticipate; aceasta a fost inițial planificată pentru ianuarie 2025, dar a fost prezentată mai devreme în urma presiunilor din partea opoziției.
Scholz a înaintat o moțiune de încredere către Bundestag pe 11 decembrie 2024, care a fost supusă la vot pe 16 decembrie. Moțiunea a necesitat o majoritate absolută de 367 de voturi pentru a trece și a eșuat cu 207 voturi pentru, 394 voturi împotrivă, 116 abțineri și 16 absențe. Dintre membrii prezenți și care au votat, blocul SPD a votat în unanimitate pentru încredere, în timp ce toate blocurile de opoziție, cu excepția a trei membri din AfD, au votat împotriva încrederii. Toți membrii Verzilor s-au abținut pentru a se asigura că moțiunea va eșua fără a vota împotriva propriei coaliții.
După eșecul votului, Scholz a mers la Palatul Bellevue pentru a se întâlni cu președintele Steinmeier și a recomanda dizolvarea parlamentului. Partidele de la guvernare și CDU/CSU au convenit că pe 23 februarie 2025 ar trebui să fie data pentru alegerile anticipate. Președintele nu este obligat să acorde dizolvarea, iar Legea fundamentală îi permitea 21 de zile pentru a lua o decizie. Președintele are, de asemenea, singura autoritate de a stabili data alegerilor, deși a fost de acord cu propunerea partidelor. Steinmeier a avut mai întâi consultări cu toți liderii de partid, deoarece are datoria constituțională de a determina dacă există o posibilă majoritate în actualul Bundestag. Pe 20 decembrie, biroul de presă al lui Steinmeier a lansat o declarație în care confirmă că discuțiile au fost finalizate și că nu a existat o majoritate posibilă. Steinmeier a dizolvat oficial Bundestagul pe 27 decembrie, stabilind în același timp data alegerilor pentru 23 februarie.
Sistem electoral Germania are un sistem electoral proporțional mixt. Alegătorii au două voturi: primul vot este folosit pentru a alege în mod direct un candidat din propria circumscripție, folosind sistemul majoritar uninominal, iar al doilea vot este pentru lista electorală a unui partid. Pentru a intra în Bundestag, un partid trebuie fie să obțină cinci la sută din cel de-al doilea vot la nivel național, fie să obțină majoritatea voturilor în trei circumscripții – depășind pragul electoral. Oricare dintre cazuri duce la intrarea respectivului partid în Bundestag și primește mandate proporțional cu cota sa națională din al doilea vot (partidele care reprezintă minorități recunoscute care participă la alegerile federale, în prezent doar SSW, sunt scutite de acest prag).
Inițial, mandatele sunt alocate proporțional la nivel federal partidelor care depășesc pragul, apoi ulterior în cadrul fiecărui partid la listele sale de stat din fiecare stat. Ambele calcule se fac folosind metoda Webster/Sainte-Laguë. Numărul de circumscripții pe care fiecare partid le câștigă în fiecare stat este scăzut din alocarea acestuia pentru a ajunge la numărul final de mandate pe listă.
Candidații independenți sunt aleși dacă primesc o majoritate de voturi în circumscripția lor. Cele două voturi ale buletinelor de vot la care un candidat independent câștigător este primul vot nu sunt luate în considerare pentru a păstra egalitatea alegătorilor.
Reforma din 2023 Anterior acestor alegeri, dacă un partid câștiga destule circumscripții într-un stat pentru a-și depăși dreptul proporțional, i se permitea să păstreze așa-numitele mandate superioare. Adăugarea de mandate egale pentru alte partide, pentru a menține proporționalitatea componenței Bundestag-ului, a condus la un număr mare de mandate suplimentare în 2017 și 2021.
După ce alegerile din 2021 au produs un Bundestag cu 736 de membri - ceea ce a făcut din acesta cel mai mare parlament liber ales din lume - a început o dezbatere reînnoită asupra sistemului care era în vigoare de la alegerile din 2013. Bundestag-ul a adoptat o reformă în martie 2023 pentru a fixa dimensiunea oricărui viitor Bundestag la 630 de membri. Acesta a introdus două modificări majore: repartizarea mandatelor ar fi determinată numai prin cota fiecărui partid din cel de-al doilea vot (Zweitstimmendeckung, „acoperirea celui de-al doilea vot”) și eliminarea regulii celor trei circumscripții (Grundmandatsklausel, „clauza mandatului de bază”). Partidele nu mai au voie să păstreze locurile superioare; în cazul în care un partid câștigă mandate superioare într-un stat, câștigătorii circumscripției sale sunt excluși din Bundestag în ordinea descrescătoare a primului lor vot. De asemenea, dacă un partid câștigă una sau două circumscripții, dar nu depășește pragul – un scenariu care s-a întâmplat o singură dată, PDS în 2002 – și acei câștigători sunt acum excluși în loc să primească mandatele. Cu toate acestea, dacă un candidat independent câștigă o circumscripție electorală (ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1949), acesta își câștigă locul în parlament.
Atât CSU, cât și Stânga s-au opus modificărilor legii. La alegerile din 2021, Stânga a rămas sub pragul de cinci procente, dar a rămas în Bundestag pentru că a câștigat trei circumscripții electorale, în timp ce CSU abia a trecut pragul cu 5,2% din votul secund la nivel național, în timp ce a câștigat 45 din cele 46 de circumscripții din Bavaria. CSU a fost, de asemenea, singurul partid care a câștigat mandate superioare la acele alegeri. Ambele partide au făcut apel la președintele Steinmeier să se opună prin veto; cu toate acestea, Steinmeier a semnat proiectul de lege după ce a stabilit prin biroul său că este o lege constituțională. Ambele organizații de partid, precum și guvernul Bavariei controlat de CSU, au depus plângeri oficiale la Curtea Constituțională Federală.
Audierile au avut loc pe 23 și 24 aprilie 2024. Pe 30 iulie 2024, instanța a menținut în mare parte noua lege electorală. Cu toate acestea, a decis că un prag de cinci procente fără excepții este neconstituțional; deși a recunoscut că pragul este necesar pentru a preveni fragmentarea, a considerat că trebuie să existe măsuri pentru a minimiza voturile irosite. Pentru a reglementa legea electorală în timp suficient pentru aceste alegeri, ca măsură provizorie instanța a reintrodus clauza mandatului de bază așa cum era „până la o nouă reglementare în materie”. În proiectele legii inițiale de reformă au fost luate în considerare două posibilități: prima este „clauza de mandat de bază modificată” sau „clauza de circumscripție”. Un partid sub pragul de cinci procente, care câștigă cel puțin trei circumscripții electorale nu ar primi reprezentare proporțională deplină, dar ar fi inclus în procedura de alocare a mandatelor, iar câștigătorii lor ar fi obține mandate în cazul în care cota de vot la al doilea este suficient de mare pentru a primi mandate (acest lucru este similar cu modul în care partidelor care reprezintă minorități recunoscute, care sunt scutite de prag, li se alocă mandate pe listă). A fost, de asemenea, propusă reintroducerea clauzei de mandat de bază cu o cerință mai mare de cinci circumscripții. În hotărârea sa, instanța a confirmat că ambele ar fi constituționale.
Partide politice și lideri
În tabelul de mai jos sunt enumerate partidele reprezentate în al 20-lea Bundestag. NumeIdeologieLider(i)Lidercandidat(i)Rezultate 2021Mandate actualeMandate SPDPartidul Social Democrat din GermaniaSocial democrațieSaskia EskenNorbert Walter-BorjansOlaf Scholz25.7%CDU/CSUCDUCreștin democrațieFriedrich MerzFriedrich Merz18.9%CSUUniunea Creștin-Socială din BavariaMarkus Söder5.2%GrüneAlianța 90/VerziiPolitică verdeAnnalena BaerbockRobert HabeckRobert Habeck14.8%FDPPartidul Liber DemocratLiberalism clasicChristian LindnerChristian Lindner11.5%AfDAlternativa pentru GermaniaPopulism de dreaptaJörg MeuthenTino ChrupallaAlice Weidel10.3%LinkeStângaJanine WisslerHeidi Reichinnek Jan van Aken4.9%BSWAlianța Sahra WagenknechtSahra WagenknechtSahra Wagenknecht—SSWAsociația Alegătorilor din Schleswigul de SudSüdschleswigscher WählerverbandInteresele minorităților daneze și frizoneChristian DirschauerStefan Seidler0.1%IndependențiIndependenți————
Campanie Nominalizări și candidați pentru postul de cancelar