Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2025

Alegerile parlamentare au avut loc în Moldova pe 28 septembrie 2025. Moldova este o republică parlamentară, Parlamentul Moldovei are autoritatea principală de a crea legi și de a numi guvernul, iar puterile executive derivă în primul rând din legislativ. Principalele partide și coaliții care au participat la alegeri au fost Partidul Acțiunea și Solidaritatea (PAS), pro-european, aflat la guvernare, Blocul Electoral Patriotic (BEP), pro-rus, Alternativa (BA), nominal pro-european, și Partidul Nostru (PN), populist și moderat pro-rus.

Alegerile au fost descrise ca fiind potențial decisive pentru soarta cererii de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană (UE), președinta Maia Sandu numindu-le „cele mai importante alegeri din istoria țării”. Rapoartele atât ale guvernului moldovean, cât și ale mass-media internaționale au descris presupusa interferență electorală a Rusiei, care a inclus campanii de dezinformare, proteste organizate și cumpărarea de voturi. Două partide pro-ruse, Partidul Inima Moldovei și Partidul Moldova Mare, au fost interzise cu câteva zile înainte de alegeri, în urma acuzațiilor de finanțare ilegală legată de Rusia.

Alegerile au fost declarate valide la ora 14:28, după ce prezența la vot a depășit minimul de 33,3% cerut de lege. PAS a obținut puțin peste 50% din voturi și 55 de locuri, păstrând o majoritate redusă în guvern; Blocul Patriotic a suferit pierderi modeste (în comparație cu Blocul Comuniștilor și Socialiștilor în alegerile din 2021), în timp ce Alternativa, PN și Partidul Democrația Acasă (PPDA), populist și unionist (pro-unificare cu România), au intrat în parlament pentru prima dată. Intrarea PPDA a fost considerată o surpriză, deoarece sondajele preelectorale indicau că acest partid se afla sub pragul electoral.

Context

Ultimele alegeri parlamentare din Moldova au avut loc la 11 iulie 2021 și s-au soldat cu o victorie a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu. PAS a obținut 63 din 101 de locuri, ceea ce i-a permis să formeze un guvern majoritar unic. Alegerile au marcat o schimbare semnificativă către integrarea europeană, deoarece PAS a învins Blocul Comunist și Socialist, o alianță electorală pro-rusă.

De la venirea la putere, guvernul condus de PAS a urmărit măsuri anticorupție, reforme judiciare și integrarea în Uniunea Europeană. Forțele de opoziție pro-ruse au organizat proteste împotriva politicilor economice ale guvernului.

La alegerile prezidențiale din 2024, actuala președintă Maia Sandu a fost realeasă cu 55,3% din voturi, învingându-l pe candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo. Alegerile au fost umbrite de acuzații de interferență rusă, autoritățile confiscând materiale de propagandă ilegale. În paralel cu alegerile, Moldova a organizat un referendum privind integrarea în UE, care a fost aprobat cu o majoritate strânsă de 50,4%.

Moldova se confruntă cu provocări majore în materie de securitate și economie, în special cu probleme de securitate energetică din cauza întreruperii aprovizionării cu gaze din Rusia. Invazia rusă din 2022 a Ucrainei vecine a declanșat un aflux masiv de refugiați în Moldova. Aceste dificultăți au amplificat importanța alegerilor parlamentare din 2025; pentru președintele Sandu, potrivit Euronews, alegerile ar fi „o bătălie finală” pe drumul Moldovei către aderarea la UE.

Potrivit think tank-ului moldovean WatchDog, PAS a reușit să îndeplinească 56% din promisiunile sale făcute în 2021 în timpul celor patru ani de guvernare. Potrivit German Marshall Fund, PAS a fost criticat pentru limitarea oportunităților pentru alte partide pro-europene. Carnegie Endowment for International Peace a argumentat că tabăra „pro-rusă” fusese din ce în ce mai instrumentalizată împotriva opoziției în timpul mobilizării pro-guvernamentale pentru alegerile din 2025 și a afirmat că „societatea civilă finanțată de Occident” devenise din ce în ce mai mult o extensie a capacității guvernamentale. Deși un sondaj al Institutului Internațional de Presă în rândul reprezentanților mass-media din Republica Moldova a constatat că cea mai mare îngrijorare o reprezintă dezinformarea și propaganda rusească, unii respondenți au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la autocenzura din partea unor instituții media strâns aliniate editorial cu pozițiile guvernului privind integrarea europeană și invazia rusă a Ucrainei, într-un presupus „fel de simbioză” existentă între unele dintre aceste instituții și guvern. În plus, pandemia de COVID-19 din 2020, în timpul primului mandat al lui Sandu, invazia rusă a Ucrainei în 2022, care a declanșat un regres economic și un aflux masiv de refugiați, criza energetică din 2025, inflația ridicată și epuizarea de la reforme au redus popularitatea PAS. În contextul interferențelor și campaniilor de dezinformare rusești, Euronews a descris alegerile ca fiind pentru Sandu „o bătălie finală” pe drumul Moldovei către aderarea la UE.

Sistem electoral

Cei 101 membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid într-o singură circumscripție electorală la nivel național. Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei; pentru partide sau organizații individuale este de 5%; pentru un bloc electoral este de 7%. Pentru candidații independenți, pragul este de 2%.

Campania electorală Precampanie și formarea blocurilor electorale Pe 31 ianuarie, liderul de opoziție Alexandr Stoianoglo, care a pierdut alegerile prezidențiale din 2024 în fața președintelui Maia Sandu, a anunțat formarea unei noi coaliții pentru a se lupta cu majoritatea pro-occidentală. Coaliția, numită Alternativa, unește trei formațiuni politice conduse de primarul Chișinăului Ion Ceban, fostul prim-ministru Ion Chicu, și fostul avocat Mark Tkaciuk. În timp ce Stoianoglo a făcut campanie pe politică externă incluzând menținerea relațiilor atât cu Rusia cât și cu vestul, a avut o orientare spre Rusia, campania sa prezidențială fiind susținută de formațiunea pro-rusă Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

În 2023, Mișcarea Alternativa Națională (MAN) și Partidul Social Democrat European (PSDE) au început discuțiile pentru o fuziune, dar aceste discuții au eșuat în timpul precampaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024. Tudor Ulianovschi a declarat că PSDE nu a fost invitat să facă parte din coaliția Alternativa condusă de MAN. În mai fostul lider PDM, Dumitru Diacov, a cerut o fuziune între PSDE și Mișcarea Respect Moldova (MRM) a lui Marian Lupu. În iulie, PSDE a propus o coaliție cu partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și Liga Orașelor și Comunelor (LOC) numită „Alianța Moldova Europeană”. În august, Boris Foca a anunțat că Partidul Democrat Modern din Moldova va participa la alegeri și a cerut foștilor membrii PDM să se alăture. Diacov, de asemenea, a reiterat apelul său pentru o fuziune între PSDE, MRM și PDMM.

Pe 4 iunie 2025, a fost formată Platforma Pentru Moldova, cu scopul de a uni partidele de opoziție, și ulterior a primit sprijin din partea PSRM, Partidului Comuniștilor și Partidului Viitorul Moldovei. Pe 10 iunie, George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din România, a îndemnat moldovenii să voteze în alegeri pentru a „se răzbuna” și a o „învinge politic” pe Sandu. La alegerile prezidențiale din România din 2025, în turul al doilea, Sandu și PAS l-au susținut pe adversarul lui Simion, Nicușor Dan, care a câștigat alegerile. Pe ​​4 iulie, Igor Dodon a anunțat începerea unor negocieri pentru un bloc de stânga. Vladimir Voronin a confirmat ulterior că blocul va include PSRM, PCRM, Partidul Inima Moldovei și Partidul Viitorul Moldovei. Blocul Electoral Patriotic a fost înregistrat pe 3 august fără PCRM, care s-a alăturat cinci zile mai târziu. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat, și-a depus cererea de înregistrare pentru alegeri pe 15 iulie, la o zi după termenul limită. Recursul PLDM a fost respins de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pe 2 septembrie, astfel partidul a fost exclus din cursă.

Într-un congres al blocului Victorie, desfășurat la Moscova, în Rusia, la 6 iulie 2025, liderul blocului, oligarhul moldovean fugar Ilan Șor, a declarat că își dorește ca Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, să fie în fruntea listei electorale a Victorie pentru alegerile parlamentare din 2025. În acel moment, Guțul era anchetată pentru două dosare penale și se afla în arest la domiciliu. Șor a mai declarat la același congres că el crede că „singura salvare” pentru Moldova este „unirea cu Federația Rusă” și că „nu are sens să vorbim despre independența țării”, adăugând comentariul „o monedă, un parlament”. Pe ​​5 august 2025, cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru utilizarea de fonduri rusești nedeclarate pentru finanțarea activităților politice. În iulie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anulat înregistrarea lui blocului Victorie. După anularea sa, membrii au decis să se înregistreze separat, dar a doua zi (3 august), Șansă, FASM și Victorie (precum și Partidul Agrar din Moldova, care nu este membru), au fost și ele interzise. Ministerul Justiției a anunțat că a încercat să dizolve aceste partide, alături de Partidul Renaștere, membru al blocului Victorie. Pe 15 august, și Partidului Renaștere i s-a interzis să candideze.

Pe 20 august, liderul PCRM, Voronin, a comentat așa-numitul caz „kuliok” (punga neagră), declarând că partenerul său de coaliție, liderul PSRM, Dodon, a primit 860.000 de euro de la Vladimir Plahotniuc și că acesta depusese deja mărturie în fața Procuraturii Anticorupție. În acest caz, Dodon a fost acuzat de corupere pasivă și de organizarea și acceptarea de finanțare pentru un partid politic de la o organizație criminală. Conform acuzațiilor, Dodon a acceptat bani de la liderul PDM de atunci și, ulterior, de la oligarhul fugar Plahotniuc în 2019 pentru a finanța PSRM. Voronin și-a retras declarațiile o zi mai târziu, numindu-le o glumă sarcastică. Voronin îl criticase de multe ori pe Dodon în trecut, considerându-l „trădător” pentru că a părăsit PCRM în 2011 și a divizat alegătorii PCRM cu PSRM. La acea vreme, Voronin ocupa doar locul 49 pe lista de candidați a Blocului Patriotic, condusă de Dodon, având șanse mici de a intra în parlament, deși Voronin a declarat că exista un acord în cadrul blocului pentru a-l promova pe locul 32. Potrivit jurnalistului moldovean și fondatorului Nokta, Mihail Sirkeli, locul său la capătul listei l-ar fi umilit pe Voronin, Sirkeli sugerând că Voronin ar fi putut face declarațiile despre cazul kuliok fie pentru a sabota blocul, fie ca o manevră personală pentru a-și asigura o poziție sigură pe lista acestuia.

Pe 23 august, înregistrarea Partidului Moldova Mare (PMM) a fost respinsă de CEC, motivul invocat fiind că, în urma excluderii de pe lista sa electorală a unei persoane condamnate pentru violență domestică, ceea ce a făcut-o neeligibilă pentru a fi inclusă ca și candidat, lista partidului nu a reușit să îndeplinească cota minimă de candidați din fiecare gen, cerută de legislația în vigoare. Președinta partidului, Victoria Furtună, care are legături cu Șor, a susținut că decizia a fost motivată politic și că o va ataca. Partidul pentru Oameni, Natură și Animale (PONA), condus de Ion Dron, a fost, de asemenea, exclus din același motiv și, de asemenea, din cauza documentației incomplete, așa cum a declarat CEC. Cu toate acestea, conform deciziilor Curții de Apel Centrale și CSJ, CEC a înregistrat PMM în alegeri pe 5 septembrie, cu rezerva excluderii din nou a partidului dacă acesta nu își va modifica lista pentru a respecta cota de gen.

Startul campaniei