Whittaker Chambers (născut Jay Vivian Chambers; ) a fost un redactor și editor american. În tinerețe membru al (1925) și spion sovietic (1932-1938), acesta a trădat serviciile sovietice în 1938 și a început să lucreze la revista Time (1939-1948). A depus mărturie despre activitățile , fapt care a condus la procesul pentru sperjur al avocatului Alger Hiss (1949-1950). Chambers a descris toate evenimentele în memoriile sale din 1952 intitulate . Mai târziu, acesta a activat ca editor pentru revista National Review (1957–1959). Președintele Ronald Reagan i-a acordat post-mortem Medalia Prezidențială pentru Libertate în 1984.

Biografie Chambers s-a născut în Philadelphia, PennsylvaniaAlger Hiss și a crescut în Brooklyn . În 1904, familia s-a mutat la , Long Island; aici a copilărit și a urmat cursurile școlare. Părinții lui au fost Jay Chambers și Laha Whittaker. Și-a descris copilăria ca fiind tulburată din cauza divorțului părinților săi și bunici sale bolnave. Tatăl său era homosexual și l-a tratat pe Whittaker cu cruzime, iar mama sa era nevrotică. Fratele lui Chambers - Richard Godfrey Chambers - s-a sinucis la scurt timp după ce a abandonat facultatea la vârsta de 22 de ani. Acesta menționează destinul fratelui său ca fiind unul dintre numeroasele motive pentru care a decis să devină comunist. Chambers susținea că ideologia „mi-a oferit ceva ce nimic din lumea muribundă nu putea să-mi ofere cu aceeași intensitate, credință și viziune, ceva pentru care să trăiesc și pentru care să mor”.

Educația După ce a absolvit din cartierul în 1919, Chambers a lucrat în Washington și New Orleans. A urmat pentru scurt timp și apoi s-a înscris la . La Columbia, i-a avut colegi pe , , , , , , , John Gassner, , și poetul . Profesorii și colegii săi l-au descris drept un scriitor talentat și au crezut că ar putea deveni un important poet sau romancier.

În al doilea an, Chambers s-a alăturat și a redactat o piesă de teatru numită A Play for Puppets pentru revista literară pe care o edita - The Morningside. Lucrarea a fost considerată blasfemie de mulți studenți și administratori, iar controversa a ajuns în ziarele din New York. Piesa va fi adusă în discuție în timpul mărturiei sale împotriva lui Hiss. Demoralizat de controversă, Chambers a părăsit Columbia în 1925. Fostul său coleg de la Columbia - - a devenit spion sovietic câțiva ani mai târziu. Soția lui Chambers, , o cunoștea pe soția sa - Nerma Berman Oggins - din cadrul , International Ladies' Garment Workers' Union și .

Marxismul În 1924, Chambers a citit lucrarea Soviets at Work de Vladimir Lenin și a fost profund impresionat. Datorită acesteia a observat natura disfuncțională a familiei sale - o „criză a clasei de mijloc în miniatură” - și cum comunismul promitea eliberarea. , biograful lui Chambers, a susținut că autoritarismul lui Lenin era elementul care îl atrăgea pe acesta. Chambers a devenit marxist, iar în 1925 s-a alăturat Partidului Comunist al Statelor Unite (CPUSA), cunoscut pe atunci sub numele de Partidul Muncitorilor din America.

Note

Lectură suplimentară

Chambers, Whittaker (1952). Witness. New York: Random House. LCCN 52005149. Chambers, Whittaker (1964). Cold Friday. New York: Random House. Tanenhaus, Sam (1998). Whittaker Chambers: A Biography. Modern Library. ISBN 0-375-75145-9. Weinstein, Allen (1978). Perjury: The Hiss–Chambers Case. New York: Knopf.

Legături externe

Site oficial Authors Guild Whittaker Chambers la IMDb Whittaker Chambers la TCM Movie Database Interviuri la C-SPAN

Categorie:Nașteri în 1901 Categorie:Decese în 1961 Categorie:Scriitori din Philadelphia Categorie:Comuniști americani Categorie:Anticomunism în Statele Unite ale Americii Categorie:Critici ai marxismului Categorie:Câștigători ai Presidential Medal of Freedom Categorie:McCarthism Categorie:Anticomuniști americani