Maxim al III-lea (în ), născut Manoil Hristonimos (în ; ), a fost un cleric ortodox și cărturar grec care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului din 1476 până la moartea sa în 1482. El este cinstit ca sfânt în Biserica Ortodoxă, fiind prăznuit în ziua de 17 noiembrie.
Biografie Manoil Hristonimos era probabil originar din peninsula Peloponez a Greciei.
El a devenit mare eclesiarh al Patriarhiei Constantinopolului. La scurtă vreme după ocuparea Constantinopolului de către Imperiul Otoman (1453), Manoil a preluat și funcția de mare schevofilax, având astfel grijă de sfintele vase, odoare și moaște ale Patriarhiei, iar în această poziție a avut conflicte pe teme economice cu patriarhul Ghenadie Scholarius (1454-1456). Sub patronajul secretarului sultanului otoman, Demetrios Kyritzes, Manoil, împreună cu marele chartophylax George Galesiotes, au influențat viața Bisericii din Constantinopol timp de mai bine de douăzeci de ani.
În 1463 l-a susținut pe patriarhul Ioasaf I (1462-1463) în respingerea cererii politicianului George Amiroutzes, un nobil grec din fostul Imperiu al Trapezuntului, de a i se permite căsătoria cu o a doua soție pentru că aceasta era un caz de bigamie conform dreptului canonic creștin. Ca pedeapsă pentru sprijinul acordat lui Ioasaf, sultanul Mahomed al II-lea a poruncit să i se taie nasul lui Manoil.
În toamna anului 1465 (sau la începutul anului 1466) Manoil a finanțat alegerea ca patriarh a lui Marcu al II-lea (1465-1466), iar mai târziu s-a opus patriarhilor sprijiniți de alte facțiuni, cum ar fi Simeon din Trebizonda (1466) și Dionisie I (1466-1471), care la 15 ianuarie 1467 i-a destituit pe el și pe George Galesiotes din posturile deținute în administrația bisericii.
Cu toate acestea, cei doi și-au recăpătat în curând influența pierdută. Manoil a reușit să redobândească favorurile sultanului Mahomed al II-lea și în primăvara anului 1476 a fost ales el însuși în funcția de patriarh al Constantinopolului. Era încă mirean, așa că mai întâi s-a călugărit, luând numele monahal de Maxim, iar a doua zi a primit sfințirea ca episcop și a fost întronizat patriarh de către mitropolitul Heracleei. Alegerea sa ca patriarh a pus capăt unei perioade de tulburări pentru Biserica Constantinopolului, iar perioada sa de păstorire a fost marcată de pace și consens.
Maxim al III-lea a murit la 3 aprilie 1482.
Principala sa operă literară este „Monodia despre cucerirea Constantinopolului”.
Note
Legături externe Historia politica et patriarchica Constantinopoleos, Cap IX: P. Maximus, (trad. Martin Crusius, 1584) Sursă primară.
Categorie:Decese în 1482 Categorie:Arhiepiscopi din secolul al XV-lea Categorie:Istorici greci Categorie:Istorici din secolul al XV-lea Categorie:Patriarhi ecumenici ai Constantinopolului