Numeroasele regulamente de Formula 1, elaborate și aplicate de FIA și mai târziu de FISA, s-au schimbat dramatic de la primul Campionat Mondial de Formula 1 din 1950. Acest articol acoperă starea actuală a reglementărilor tehnice și sportive din Formula 1, precum și istoria reglementărilor tehnice începând cu 1950.

Regulamentele și reglementările actuale Tehnice Șasiu O mașină de F1 nu poate depăși 200 cm lățime si 95 cm înălțime. Deși nu există o lungime maximă, alte reguli stabilesc limite indirecte pentru aceste dimensiuni și aproape fiecare aspect al mașinii poartă reglementări de dimensiune; în consecință, diferitele mașini tind să fie foarte aproape de aceeași dimensiune. Mașina și pilotul trebuie să cântărească împreună cel puțin 740 kg.

Mașina trebuie să aibă doar patru roți montate în exteriorul caroseriei cu doar cele 2 din față virate și doar 2 din spate conduse. Există distanțe minime admise între roți și caroserie din spate și față.

Șasiul principal conține o „celulă de siguranță” care include cockpit-ul, o structură concepută pentru a reduce impactul direct în fața cockpit-ului și celula de combustibil direct în spatele cockpit-ului. În plus, mașina trebuie să conțină structuri de rulare în spatele și în fața pilotului. Pilotul trebuie să poată intra și ieși din cockpit fără alte ajustări decât scoaterea volanului.

Există, de asemenea, standarde obligatorii pentru testele de impact. Există un impact frontal de 48 km/h într-o barieră de oțel; „decelerația medie nu trebuie să depășească 25 g”, cu maximum 60 g pentru minim 3 milisecunde, fără deteriorarea șasiului dincolo de secțiunea nasului.Noble and Hughes, p.50 Același șasiu trebuie apoi să suporte un impact din spate de la o sanie care se deplasează cu 48 km/h, fără avarii în fața punții din spate. Cercul de rulare nu are voie să se zdrobească peste 50 de milimetrii, iar defecțiunea structurală este permisă numai în primii 100 de milimetri ai corpului.Noble and Hughes, p.51 Impacturi laterale cu un obiect de 780 de kilograme cu 10 m/s trebuie să fie decelerate la mai puțin de 20 g și să absoarbă nu mai puțin de 15% și nu mai mult de 35% din energia totală; nu poate fi depășiți mai mult de 3 milisecunde. Volanul trebuie să reziste impactului unui obiect de 8 kg și diametrul de 165 mm la 7 m/s fără deformarea roții sau deteriorarea mecanismului de eliberare rapidă.

În plus, există „teste de comprimare” pe părțile laterale ale cabinei, rezervorul de combustibil și cutia nasului. Cockpit-ul trebuie să supraviețuiască unei forțe de 25 kilonewtoni fără defecțiune; pentru rezervorul de combustibil, se aplică. Maxim 3 mm în deformare este permis.Noble and Hughes, p.51 Pentru janta cockpit-ului, cifrele sunt 10 kN și 20 mm. Cutia nasului trebuie să reziste la forțe de 40 kN timp de 30 de secunde fără a eșua.

Transmisiile continuu variabile (CVT) au fost interzise din 1994, la două săptămâni după testele de mare succes pe Williams FW15C în 1993, care au demonstrat că CVT-urile aveau potențialul de a menține alte echipe într-un dezavantaj competitiv pentru o lungă perioadă de timp din cauza dificultăților de a proiecta curele suficient de puternice pentru utilizare în CVT-uri. S-a speculat că utilizarea numai a unui CVT a condus la un avantaj de câteva secunde pe tur. CVT-urile nu au fost niciodată folosite în cursele de Formula 1. În 1994 a fost adăugată o regulă care prevedea că cutiile de viteze trebuie să aibă între 2 și 7 rapoarte de transmisie discrete, alături de o clauză care interzice în mod explicit CVT-urile. Suspensiile active au fost, de asemenea, interzise în 1994, din cauza preocupărilor de siguranță ale FIA cu privire la viteze din ce în ce mai mari, și alte „ajutoare pentru conducere” au fost, de asemenea, interzise în același an, inclusiv direcția pe 4 roți, care a fost testată și s-a dovedit a fi neglijabilă în vreo potențială reducere a timpilor pe tur.

Din 2014, transmisiile cu 8 rapoarte de viteză și un marșarier sunt necesare pentru mașinile de Formula 1.

Motor Motoarele V8 de 2,4 litri au fost folosite ultima dată în sezonul 2013. Tehnologia motorului a fost mult schimbată începând cu sezonul 2014, odată cu introducerea motorului V6 turbo de 1,6 litri-hibrid. Greutatea minimă a motorului este de 145 kg. +Restricții de motor An 2014-2021 2006-2013 2000-2005 Mărimea 1,6 litri 2,4 litri 3,0 litri Tipul motorului V6 (turbo-hibrid) V8 V10 Limită de combustibil pe cursă 100–110 kg (130-145 L) Fără limită (aproximativ 130–160 kg / 190-230 L) Fără limită (aproximativ 180–200 kg / 250-290 L) Debitul combustibilului 100 kg/h peste 10.500 RPM Fară limită Fară limită Limita presiunii de injecție a combustibilului 500 bari Fară limită Fară limită Limita turației motorului 15.000 18.000-20.500 19.000 Putere de ieșire 750-1000 cp 730-840 cp 770-1000 cp Pentru sezonul 2017, limita de combustibil pe cursă a fost crescută la 105 kg. Pentru sezonul 2019, limita a fost din nou crescută la 110 kg.

Puterea de ieșire a motoarelor de F1 nu a fost dezvăluită începând cu anii 1990, totuși, consensul este că motoarele V6 turbo de 1,6 L produc 750 până la 850 cp, în funcție de mapări.

O altă schimbare radicală în 2014 a fost introducerea ERS (Sistem De Recuperare A Energiei). Acest sistem funcționează în mod similar cu KERS, piloții obținând un plus de aproximativ 160 cp de la motoarele electrice utilizate împreună cu motorul cu ardere internă (care generează aproximativ 1.000 cp în total) în loc de un banc de 6 secunde de putere suplimentară pe tur. Combinația acestor sisteme a condus la utilizarea termenului de unitate de putere în loc de motor.

Dispozitivele concepute pentru a injecta orice substanță în cilindri, altele decât aerul și combustibilul (benzină), sunt interzise, precum și sistemele de admisie și evacuare cu lungime variabilă .

Arborele cotit și arborii cu came trebuie să fie din oțel sau fontă. Nu este permisă utilizarea materialelor compozite de carbon pentru blocul cilindrilor, chiulasa și pistoanele.

Dispozitivele de pornire separate pot fi folosite pentru a porni motoarele la boxe și pe grilă. Dacă motorul este echipat cu un dispozitiv de blocare, acesta trebuie setat pentru a opri motorul în zece secunde în cazul unui accident.

Motoarele, denumite acum unități de putere, sunt împărțite în 6 componente: motorul cu ardere internă (ICE); turbocompresor (TC); Unitate Generator Motor-Cinetică (MGU-K), care recoltează energie care ar fi în mod normal irosită la frânare; Unitate Generator Motor-Căldură (MGU-H), care colectează energie sub formă de căldură pe măsură ce este expulzată prin evacuare; Depozitul de energie (ES), care funcționează ca baterii, reținând energia adunată de unitățile generatoare cu motor; și Electronice De Control (CE), care include unitatea electronică de control și software-ul utilizat pentru gestionarea întregii unități de putere. În 2015, fiecărui pilot i s-a permis să folosească până la patru din fiecare componentă pe parcursul unui sezon care are o lungime de până la 20 de curse programate; o a cincea unitate de putere (și componentele sale) ar putea fi folosită fără penalizare dacă sunt programate să aibă loc mai mult de 20 de curse. S-a aplicat o penalizare de zece locuri pe grila de start pentru utilizarea unei componente a unității de putere dincolo de alocarea stabilită, și o pornire de pe linia boxelor dacă întreaga unitate se modifică dincolo de limită.

*Notă : densitatea combustibilului aici variază, dar este de cca. între 0,7-0,77 g/mL. *(Cifrele de mai sus reflectă intervalul respectiv.)*

Realimentarea cu combustibil Din 2010, realimentarea cu combustibil nu mai este permisă în timpul cursei, iar acum fiecare mașină pornește cu o încărcătură completă de combustibil. Mașinile din sezonul 2010 au fost aproximativ 22 cm mai lungi decât mașinile din 2009 pentru a găzdui rezervorul de combustibil mărit.

Anvelope

Formula 1 a contractat un singur furnizor de anvelope începând cu sezonul din 2007. Furnizorul (Pirelli din ) furnizează 5 specificații de anvelope slick pentru vreme uscată (C1, C2, C3, C4, C5), dintre care 3 compuși sunt furnizați la fiecare cursă (drept moale, mediu și dur). Din până în , la fiecare weekend de cursă au fost furnizate 2 tipuri de anvelope uscate, cunoscute sub numele de Prime și Option. Echipele sunt furnizate cu mai multe seturi de anvelope Prime decât anvelope Option pentru a fi folosite pe tot parcursul weekendului. Anvelopa Prime este de obicei mai dură și, prin urmare, mai durabilă decât anvelopa Option, în timp ce anvelopa Option oferă mai multă aderență și, prin urmare, permite timpi mai rapizi pe tur atunci când anvelopele sunt proaspete. La unele evenimente, selecția este inversată, anvelopa Option fiind mai dură decât Prime. Combinația dintre anvelopele mai durabile și mai rapide adaugă un element la strategia de cursă a fiecărei mașini. În plus, furnizorul oferă 2 compuși pentru vreme umedă: intermediar și complet umed. Din înainte, 3 compuși pentru anvelope uscate sunt aduse la un weekend de curse. Din 2019, indiferent de compusul anvelopei, o anvelopă este desemnată ca moale, una ca medie și alta ca dură. Un set dintre cele mai moi anvelope este rezervat pentru Q3 și două seturi de anvelope de mijloc și cele mai dure sunt păstrate pentru cursă. Piloții selectează 10 seturi de anvelope pentru un weekend de cursă. Fiecare compus este diferențiat de o bandă cu coduri de culoare pictată în jurul peretelui lateral al anvelopei și care include sigla furnizorului: roșu pentru moale, galben pentru mediu, alb pentru dur, verde pentru intermediar și albastru pentru umed complet.

Concurenților li se permite doar un număr limitat de seturi de anvelope în timpul unei curse: 13 pentru uscat, 4 intermediare, 3 pentru umed. Fiecare anvelopă trebuie să fie marcată cu un identificator unic pentru urmărire și control în timpul unui eveniment de cursă. În timpul antrenamentelor, piloții sunt limitați la utilizarea a 3 seturi de anvelope pentru uscat, iar anumite seturi trebuie returnate furnizorului înainte de a doua și a treia sesiune. Începând cu sezonul din 2022, piloții pot începe cu orice tip de anvelopă doresc. Mașinile trebuie să concureze pe oricare 2 compuși de anvelope pentru uscat în timpul unei curse, cu excepția cazului în care mașina respectivă a folosit cauciucuri intermediare sau pentru umed în cursa respectivă.

Înainte de calificări, anvelopele pentru umed și cele intermediare pot fi folosite numai dacă pista este considerată umedă de către directorul cursei. Începerea cursei în spatele mașinii de siguranță din cauza ploii abundente necesită ca mașinile să fie echipate cu anvelope pentru umed până când fac o oprire la boxe.

Încălzitoarele pot fi aplicate numai pe exteriorul anvelopelor.

Sportive Parc fermé (Parc inchis) După cântărirea în timpul fiecărei sesiuni de calificări, echipele sunt obligate să-și ducă mașinile într-un loc din padoc, secționat de FIA, cunoscut sub numele de parc fermé (parc închis); mecanicii nu pot efectua lucrări la mașini, altele decât întreținerea de rutină, până când ele nu sunt eliberate din parcul închis pentru cursa de a doua zi dimineață.

Dacă o echipă trebuie să facă alte lucrări semnificative, cum ar fi lucrări ale caroseriei sau ajustări ale suspensiei, mașina va porni de pe linia boxelor.

Procedura de cursă dreapta|miniatura|150x150px| Lumini de pornire așa cum sunt văzute de telespectatorii (cameră îndreptată către piloți) dreapta|miniatura|150x150px| Luminile de pornire așa cum sunt văzute de piloți. Nu toate luminile sunt aprinse în orice moment dreapta|miniatura|150x150px| Animație a unei secvențe de start a cursei de Formula 1 așa cum este văzută de un pilot. Aceasta presupune o întârziere de minim patru secunde între aprinderea tuturor luminilor roșii și apoi stingerea pentru a începe cursa